Ioan Pop de Popa

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Salt la: Navigare, căutare
Ioan Pop de Popa

Ioan Pop de Popa (n. 6 octombrie 1927, Oradea) este profesor doctor docent, medic cardiolog, specialist în chirurgie cardio-vasculară. A efectuat prima operaţie pe cord deschis la 5 aprilie 1973, la Târgu-Mureş. În perioada 2000-2004 a fost senator.

Cuprins

[modifică] Date biografice

S-a născut în Oradea, din părinţii: Ioan (profesor de ştiinţe agricole), mama: Lucreţia, casnică. La Oradea, în perioada 1934-1938 a urmat şcoala primară, după care Liceul Emanuel Gojdu (clasele I-II) (1938-1940). Între anii 1940-1944, familia sa s-a refugiat din Ardealul de Nord la Beiuş, unde a urmat clasele III-VII la liceul „Samuil Vulcan”.

În anul 1944 participă voluntar în spitalul de campanie pe frontul de eliberare din Apuseni. După eliberarea Ardealului, îşi continuă studiile (clasa VIII) la liceul „Emanoil Gojdu” din Oradea (1945-1946), după care la Facultatea de Medicină Generală din Cluj(1946-1952), pe care o absolvă cu diplomă de merit Magna cum laudae şi este declarat doctor-medic.

Între anii 1949-1954 este numit preparator la Institutul de Anatomie umană şi chirurgie operatorie a IMF, Cluj, apoi extern la Clinica de chirurgie generală nr. 1 a profesorului doctor Aurel Nana. În perioada 1953-1954 a realizat prima inimă şi primul plămân artificial din România, atunci printre primele patru din lume. Efectuează primele circulaţii extracorporale experimentale din România, inclusiv primele hemodiluţii în CEC.

În 1958 realizează experimental primele transplante cord-plămân. Între anii 1952-1962 este numit asistent universitar la Clinica de chirurgie generală nr. 1 a profesorului doctor Aurel Nana, IMF Cluj.

În 1957 obţine prin examen titlul de medic specialist chirurg în cirurgia generală. În 1960 se specializează în chirurgia cardiovasculară la Spitalul Fundeni, Bucureşti, sub conducerea profesorului doctor Voinea Marinescu.

În anul 1962 se transferă, în calitate de şef de lucrări la IMF Târgu Mureş, Clinica de chirurgie generală condusă de conf. dr. Popay Zoltan, apoi în anul următor se specializează în chirurgie cardiovasculară la Institutul Baculev din Moscova, prof. I.V. Burakovski.

În perioada 1963-1974 a fost prorector al Institutului de medicină şi farmacie, Târgu Mureş. În anul 1964 îşi susţine teza de doctorat la IMF Cluj, cu titlul: Cercetări experimentale cu un procedeu personal de transplantare a inimii. Reflectare clinică. I se conferă titlul de doctor în ştiinţe medicale. Prezintă la Atena, la Congresul Internaţional de Chirurgie Cardiovasculară lucrarea: „Procedeul personal de transplantare a inimii”.

La data de 23 august 2004, colonelul în retragere Ioan Pop de Popa din Ministerul Apărării Naţionale a fost înaintat la gradul de general-maior (cu 1 stea) în retragere. [1]

[modifică] Activitate politică

In anul 1996 a participat in calitate de candidat la alegerile prezidenţiale pentru funcţia de preşedinte al României, din partea U.N.C.

În anul 2000, Ioan Pop de Popa a devenit senator, fiind ales în municipiul Bucureşti pe listele Partidului Umanist Român. În septembrie 2003, a demisionat din PUR şi s-a înscris în Partidul Social Democrat.

[modifică] Activitatea de Cercetare

  • Realizarea primei inimi şi a primului plămân artificial din România, „CP-4”. Brevet nr. 453/1954. - (1953 - 1954)
  • Înfiinţarea la Clinica Fundeni a colectivului de cercetare „Valve cardiace şi transplante”, având cincisprezece cercetători cu studii superioare şi zece personal mediu. - (1978)
  • Implantarea primelor artere artificiale tip "Pop de Popa - Dodu", în revascularizare şi by pass-uri arteriale. Brevet nr. 98854/11 mai 1989 - (1983)
  • Implantarea primei valve biologice de porc mistreţ, tip "MIVA Pop de Popa". - (1983/decembrie)
  • Realizarea valvulotomului Pop de Popa pentru operaţii de by-pass safen in situ. Efectuarea primelor cincizeci de operaţii. Brevet OSIM nr. 80868/6 noiembrie 1982.
  • Realizarea arterelor artificiale colagenate, extraanatomice şi armate, lineare şi bifurcate, tip Pop De Popa-Bodnar-Trandafir, implantate în această perioada la peste patru mii de bolnavi. - (1983-1991).
  • Realizarea protezei valvulare cardiace metalice Pop De Popa-Stănescu. Brevet OSIM nr. 115176/29 aprilie 1986. Va fi implantată în 1991 la cincisprezece bolnavi. - (1986)
  • Realizarea a numeroase instrumente medicale cu aplicaţii în practica chirurgiei cardiovasculare:
    • Valvuloretractor. Brevet nr. 78846/30 ianuarie 1982.
    • Lance de aortotomie. Brevet nr. 78845/28 ianuarie 1982.
    • Sondă aspiraţie antitamponadă. Brevet nr. 78849/20 ianuarie 1982.
    • Comisurotom. Brevet nr. 78848/30 ianuarie 1982.
    • Aţă chirurgicală pentru implantări pe termen lung. Brevet nr. 97313/27 octombrie 1988.
    • Inel de montare şi susţinere a valvei biologice în inimă. Brevet nr. 85606/8 septembrie 1984
    • Aparat stereoscopic scialitic. Brevet nr. 84215/31 ianuarie 1984.
    • Valvoluretractor tetradent Pop De Popa. Brevet nr. 78847/30 ianuarie 1982.
    • Cardiostimulatorul implantabil - Pop De Popa şi colectiv ASCAR. Brevet nr. 58682/26 iulie 1974.
  • Realizarea în colaborare cu IOR a dispozitivului „Lacesot Pop De Popa-Florică” (lumină frontală şi ochelari de mărire pentru operaţii coronare şi microchirurgie). Brevet OSIM nr. 94996/28 noiembrie 1987. - (1987)
  • Realizarea aparatului „Puls dublicator” şi „Fatigue test”, Pop De Popa-Stănescu, pentru testarea valvelor cardiace. Brevet OSIM nr. 94387/26 ianuarie 1988. - (1987)
  • Omologarea finală a bioprotezei valvulare Pop de Popa prin ordinul nr. 53/24 iulie 1989.
  • Realizarea protezelor vasculare multiramificate. Brevet nr. 98854/21 iulie 1989
  • Sonda de aspiraţie toracică antitamponadă. Invenţia nr. 57165. Brevet USA nr. 3863641.

[modifică] Monografii

  • Transplantarea organelor şi ţesuturilor - 1967
  • Patologia sistemului cav inferior - 1973
  • Inima. Patologie şi tratament chirurgical - 1975
  • Patologie chirurgicală - cap. "Patologia cardiovasculară" - 1977
  • Sistemul arterial aortic. Patologie şi tratament chirurgical Vol. 1 + 2 - 1982 şi 1983, 1415 pag.
  • Fiziopatologia cardiovasculară - 1989
  • Exigenţe ale diagnosticului modern în chirurgia cardiovasculară - 1989
  • Patologie chirurgicala cardiovasculară, vol. 5 - 1991
  • Tumorile cardiace, 1 vol., 101 pag., Editura militară - 1996
  • Curs de tehnici operatorii pentru studenţi (în colaborare)
  • Curs de patologie chirurgicală pentru studenţii anilor IV medicină generală
  • Curs de chirurgie cardiovasculară pentru studenţii anilor V medicină generală

[modifică] Titluri - premii

[modifică] Titluri academice

  • Membru corespondent al Academiei de Ştiinţe Medicale din România (1969)
  • Membru al Academiei de Ştiinţe Medicale din România (1991)
  • Membru al Academiei de Chirurgie din Paris (1984)
  • Membru al Academiei de Ştiinţe din New York (1979)
  • Membru al Academiei belgiano-române de cultură şi ştiinţă (2000)
  • Membru al ASLA (Academia de ştiinţe, literatură şi artă) 2002

[modifică] Titluri ştiinţifice

  • Doctor medic
  • Doctor în ştiinţe medicale
  • Medicus emeritus (1971)
  • Profesor emeritus (1987)
  • Doctor Honoris Causa Universitas
    • Universitatea Tomitiana Constanţa
    • Universitatea de Medicină „Gr. T. Popa” Iaşi
    • Universitatea de Medicină Tg. Mureş
  • Cetăţean de onoare al oraşului Oradea

[modifică] Titluri militare

  • Veteran de război - general de brigadă - al doilea război mondial
  • Medic primar chirurg gradul I
  • Membru al Biroului Executiv al Asociaţiei Veteranilor de Război
  • Emblema de onoare a armatei române 2008

[modifică] Premii, decoraţii


[modifică] Note

  1. ^ Decretul nr. 626 din 26 iulie 2004 privind acordarea gradului de general (similar) unor colonei (similar) în retragere din Ministerul Apărării Naţionale

[modifică] Bibliografie

  • Iluzia Puterii (1992)
  • Întoarcere în timp: 1940 (2003)
  • Dulce şi amar (2005)
  • Dictionary of intelectuals biography. Who's who, 1984, p. 570
  • Enciclopedia personalităţilor din România (Hübner's Who's who), 2007, p. 913
  • Who's Who Medical in Romania 2006, p. 314
  • Nicolae Ursea, Enciclopedia medicală românească, sec. XX, p. 1089-1091

[modifică] Legături externe

Wikicitat
La Wikicitat găsiţi citate legate de Ioan Pop de Popa.
Adus de la http://ro.wikipedia.org/wiki/Ioan_Pop_de_Popa
Unelte personale