Comitatul Bihor

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Comitatul Bihor
(Bihar)
Stema comitatului Comitatul Bihor (Bihar) Comitatul Bihor (Bihar)
stemă amplasare
Reședință Oradea Mare
Populație (1910) 646.301 loc.
Naționalități • maghiari - 365.642 (56,57%)
• români - 265.098 (41,01%)
• slovaci - 8.457 (1,30%)
• germani - 3.599 (0,55%)
Suprafață 10.657 km²
Densitatea populației 60.6 loc./km²
În prezent se află în România, Ungaria
Bihar county map (1891).jpg

Comitatul Bihor, cunoscut și ca Varmeghia Bihorului (în maghiară Bihar vármegye, în germană Komitat Bihar, în latină Comitatus Bihariensis), a fost o unitate administrativă a Regatului Ungariei din secolul XI și până în 1920. Capitala comitatului a fost orașul Oradea Mare (în maghiară Nagyvárad, în germană Großwardein).

Geografie[modificare | modificare sursă]

Comitatul Bihor se învecina la vest cu Comitatul Bichiș (Békés), la nord-vest cu Comitatul Hajdú, la nord cu Comitatul Szabolcs, la nord-est cu Comitatul Sătmar (Szatmár), la est cu comitatele Sălaj (Szilágy) și Cluj (Kolozs), la sud-est cu Comitatul Turda-Arieș (Torda-Aranyos) și la sud cu Comitatul Arad.

Trei afluenți ai râului Criș (Körös) curgeau pe teritoriul comitatului: Crișul Repede, Crișul Negru and Barcău (Berettyó). Partea vestică a comitatului se afla în Câmpia Panonică, în timp ce partea estică era în Munții Apuseni. Suprafața comitatului în 1910 era de 10.657 km², incluzând suprafețele de apă.

Istorie[modificare | modificare sursă]

Comitatul Bihor este unul dintre cele mai vechi comitate din Regatul Ungariei, el fiind atestat încă din secolul XI. El a fost stăpânit de Imperiul Otoman, între anii 1660-1692, ca provincia Varat.

În anul 1876 Regatul Ungariei s-a divizat în șapte Cercuri, cu un total de 64 comitate.[1] Cercul de pe partea stângă a Tisei (Tisza) conținea opt comitate: Bichiș, Bihor, Hajdú, Maramureș, Sălaj, Sătmar, Szabolcs și Ugocea.

În 1920, prin Tratatul de la Trianon, aproximativ 75% din suprafața comitatului Bihor a revenit României și a făcut parte din județul Bihor. Partea de vest a rămas în Ungaria. Capitala micului comitat unguresc Bihar a fost orașul Berettyóújfalu. În perioada 1940-1944, partea românească a fostului comitat Sătmar a fost ocupată de Ungaria, în urma Dictatului de la Viena.

În anul 1950, după cel de-al doilea război mondial, comitatul unguresc Bihar s-a unit cu comitatul Hajdú și a format județul Hajdú-Bihar. Partea de sud a Biharului unguresc (zona din jurul localităților Sarkad și Okány) a fost alipită județului Bichiș (Békés). Partea românească a fostului comitat Bihor se regăsește azi în județul Bihor, cu excepția părții de sud (din jurul localității Beliu), care se află în județul Arad.

Demografie[modificare | modificare sursă]

În 1891, populația comitatului era de 516.704 locuitori, dintre care:

  • Maghiari -- 283.806 (54,92%)
  • Români -- 219.940 (42,56%)
  • Slovaci -- 5.957 (1,15%)
  • Germani -- 3.374 (0,65%)

În 1910, populația comitatului era de 646.301 locuitori, dintre care:

  • Maghiari -- 365.642 (56,57%)
  • Români -- 265.098 (41,01%)
  • Slovaci -- 8.457 (1,30%)
  • Germani -- 3.599 (0,55%)

Subdiviziuni[modificare | modificare sursă]

Comitatul Bihor

La începutul secolului 20, subdiviziunile comitatului Bihor erau următoarele:

Districte (járás)
District Capitală
Bél Bél - Beliu
Belényes Belényes - Beiuș
Berettyóújfalu Berettyóújfalu
Biharkeresztes Biharkeresztes
Cséffa Cséffa - Cefa
Derecske Derecske
Élesd Élesd - Aleșd
Érmihályfalva Érmihályfalva - Valea lui Mihai
Központ Nagyvárad - Oradea
Magyarcséke Magyarcséke - Ceica
Margitta Margitta - Marghita
Nagyszalonta Nagyszalonta - Salonta
Sárrét Biharnagybajom
Szalárd Szalárd - Sălard
Székelyhid Székelyhid - Săcueni
Tenke Tenke - Tinca
Vaskoh Vaskoh - Vașcău
Comitate urbane (törvényhatósági jogú város)
Nagyvárad - Oradea

Orașele Derecske, Berettyóújfalu, Biharnagybajom și Biharkeresztes se află în prezent în Ungaria, în timp ce celelalte orașe menționate sunt în România.

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ H. Wickham Steed, Walter Alison Phillips, and David Hannay , A Short History of Austria-Hungary and Poland, (London: Encyclopaedia Britannica Company) 1914. On-line.