Valonia

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Valonia
Informaţii
Ţară	Belgia
Limbi oficiale	franceză germană
Capitală	Namur
Suprafaţă	16,844 km²
Pagină web	http://www.wallonie.be
Populaţie
Populaţie	3.435.879 [1] (2007)
Densitate	203 loc/km²
Instituţii
Sărbătoare regională	a treia joi din septembrie
Ministru preşedinte	Rudy Demotte
Imn regional	Li Tchant des Walons
Localizare
Valonia în Belgia

Regiunea valonă (franceză Région wallonne, germană Wallonische Region, neerlandeză Waals Gewest) numită în mod curent Valonia (franceză Wallonie, valonă Walonreye, germană Wallonien, neerlandeză Wallonië), este o regiune din nordul-vestul Europa, una dintre componentele statului federal Belgia ^[2].

Cuprins 1 Istorie 2 Guvern şi politică 3 Diviziuni administrative 4 Geografie şi climat 5 Economie 6 Demografie 7 Referinţe

[modifică] Istorie

În anul 54 î.Hr. Cezar cucereşte regiunea în timpul campaniei sale din Galia şi o integrează provinciei Gallia Belgica. Regiunea era ocupată de o populaţie formată din triburi celte şi germanice cunoscute sub denumirea de belgi. În secolul al V-lea regiunea este ocupată de triburi germanice şi aceasta intră treptat în componenţa Imperiului Carolingian. Până în secolul al XIV-lea regiunea intră în posesia ducilor de Burgundia cu excepţia Principatului episcopal Liège care are o existenţă mai mult sau mai puţin independentă. În 1477 linia acestora se stinge, regiunea intrând în posesia habsburgilor. Din 1556 întreaga regiune intră sub tutela ramurii spaniole a casei de Habsburg, iar din 1713 aceasta intră sub tutela ramurii austriece. În toată această perioadă regiunea devine renumită pentru tehniclie de extragere şi de prelucreare a metalelor şi datorită artei mosane.

După începutul Revoluţiei franceze din 1789 regiunea intră treptat în zona de influenţă a Franţei, fiind incoroporată definitiv teritoriului Primei Republici Franceze în 1795. Vechea organizare teritorială feudală a fost înlăturată şi regiunea a fost organizată în departamente (Hainaut, Ourthe, Sambre-et-Meuse, Forets şi Dyle) şi comune.

În 1815 în urma Congresului de la Viena de după înfrângerea lui Napoleon Bonaparte, Valonia este atribuită noului stat Regatul Unit al Ţărilor de Jos. Faptul că noul stat era neerlandofon precum şi politicile sociale, economice şi religioase ale regelui protestant Wilhelm I al Ţărilor de Jos au făcut ca burghezia şi clerul regiunii să susţină Revoluţia Belgiană din 1830 care a dus la formarea Regatului Belgiei. În urma Tratatului de la Londra din 1839, independenţa noului stat este recunoscută

Valonia a fost ocupată în Primul Război Mondial de către trupele germane şi în al doilea război mondial de către trupele naziste. În perioada postbelică, datorită tensiunilor dintre comunitatea francofonă şi comunitatea flamandă, a avut loc o reorganizare a statului înepând din anii 60 într-o federaţie care să ţină cont de aspectele indentitare şi culturale diferite ale regiunilor Belgiei.

[modifică] Guvern şi politică

Belgia

Acest articol este parte din seria: Politica şi guvernul Belgiei

Constituţie Rege Albert al II-lea Prim Ministru Guy Verhofstadt Parlamentul Belgiei Senatul Camera Reprezentanţilor Regiuni Flandra Valonia Bruxelles Comunităţi Flamandă Franceză Germanofonă Provincii Comune Consiliul Constituţional Curtea de Casaţie Consiliului de Stat Alegeri Partidele Politice Relaţiile externe

Regiunea valonă are o populaţie de aproximativ 4 milioane de locuitori şi are autoritate în chestiuni legate de teritoriu: economie, agricultură, lucrări publice, energie, transport, politica de gestionare a apei, a mediului, a locuinţelor, planificarea oraşelor şi regională, conservarea naturii şi comerţul exterior. De asemenea regiunea supraveghează provinciile, comunele şi companiile de utilităţi intercomunale^[3].

Din anii 1970 partidele politice din Belgia sunt organizate pe criterii lingvistice, neexistând partide politice majore naţionale. În Valonia, principalele partide politice ce moştenesc partidele istorice belgiene sunt: Centrul Democrat Umanist (cdH), Mişcarea Reformatoare (MR) şi Partidul Socialist (PS). În ultima jumătate de secol, au apărut numeroase partide noi cum ar fi partidul ecologist Ecolo şi partidul naţionalist Frontul Naţional (FN).

[modifică] Diviziuni administrative

Regiunea valonă acoperă 16.844 km² şi conţine 262 comune. Este divizată din punct de vedere administrativ în 5 provincii:

Idx	Provincie	Capitală	Suprafaţă	Populaţie	Densitate	Harta
1	Brabantul Valon (Brabant Wallon)	Wavre	1.093	347.423	318
2	Hainaut	Mons	3.800	1.283.200	338
3	Liège	Liège	3.844	1.034.000	269
4	Luxemburg (Luxembourg)	Arlon	4.443	256.004	58
5	Namur	Namur	3.664	455.863	124

[modifică] Geografie şi climat

Climatul este temperat maritim ci precipitaţii importante de-a lungul anului. Temperatura medie lunară variează între 3 °C în ianuarie şi 18 °C în iulie; precipitaţiile medii lunare variează între 65 mm în ianuarie şi 78 mm în iulie.

[modifică] Economie

PIBul pe cap de locuitor al Regiunii valone era de 19.858 Euro în 2004.

Valonia a fost una dintre primele regiuni Europa Continentală care a trecut printr-o perioadă de revoluţie industrială la începutul secolului XIX. Până la jumătatea secolului XX regiunea minieră şi metalurgică valonă din jurul oraşelor Liège şi Charleroi s-a dezvoltat puternic. Declinului industriei metalurgice şi politicile economice mai liberale din Flandra au făcut ca centrul economic al Belgiei să se deplaseze dinspre regiunea minieră şi metalurgică Valonia spre nord.

Belgia fiind membră fondatoare a UE, economia Valoniei este bine integrată în economia europeană. Din 2002 Euro a înlocuit francul belgian. Din 1922 Belgia şi Luxemburgul formează o zonă economică comună, iar din 1944 aceste ţări fac parte din zona economică Benelux.

[modifică] Demografie

Populaţia Regiunii valone era de 3.435.879 ^[1] la începutul anului 2007. Charleroi, Liège, Namur şi Mons sunt cele mai mari oraşe din Valonia.

[modifică] Referinţe

1. ^ ^{a b} Institutul de Statistică Belgian
2. ^ http://www.belgium.be/eportal/application?pageid=indexPage&navId=2692
3. ^ Regiunile, pe portalul guvernului federal http://www.belgium.be/

Subdiviziunile Belgiei
Comunităţi:	Comunitatea franceză din Belgia | Comunitatea flamandă din Belgia | Comunitatea germanofonă din Belgia
Regiuni şi provincii:	Flandra: Anvers | Brabantul Flamand | Flandra de Est | Flandra de Vest | Limburg
	Valonia: Brabantul Valon | Hainaut | Liège | Luxembourg | Namur
	Regiunea Capitalei Bruxelles
Arondismente:	Administrative | Judiciare
Comune:	în Regiunea Bruxelles | în Flandra | în Valonia