Valonia
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
| Valonia | |
|---|---|
 |
|
| Informaţii | |
| Ţară | .svg){kind=small} Belgia |
| Limbi oficiale | franceză germană |
| Capitală | Namur |
| Suprafaţă | 16,844 km² |
| Pagină web | http://www.wallonie.be |
| Populaţie | |
| Populaţie | 3.435.879 [1] (2007) |
| Densitate | 203 loc/km² |
| Instituţii | |
| Sărbătoare regională | a treia joi din septembrie |
| Ministru-prezident | Rudy Demotte |
| Imn regional | Li Tchant des Walons |
| Localizare | |
 Valonia în Belgia |
|
Regiunea valonă (franceză Région wallonne, germană Wallonische Region, neerlandeză Waals Gewest) numită în mod curent Valonia (franceză Wallonie, valonă Walonreye, germană Wallonien, neerlandeză Wallonië), este o regiune din nordul-vestul Europa, una dintre componentele statului federal Belgia [2].
Cuprins |
[modifică] Istorie
În anul 54 î.Hr. Cezar cucereşte regiunea în timpul campaniei sale din Galia şi o integrează provinciei Gallia Belgica. Regiunea era ocupată de o populaţie formată din triburi celte şi germanice cunoscute sub denumirea de belgi. În secolul al V-lea regiunea este ocupată de triburi germanice şi aceasta intră treptat în componenţa Imperiului Carolingian. Până în secolul al XIV-lea regiunea intră în posesia ducilor de Burgundia cu excepţia Principatului episcopal Liège care are o existenţă mai mult sau mai puţin independentă. În 1477 linia acestora se stinge, regiunea intrând în posesia habsburgilor. Din 1556 întreaga regiune intră sub tutela ramurii spaniole a casei de Habsburg, iar din 1713 aceasta intră sub tutela ramurii austriece. În toată această perioadă regiunea devine renumită pentru tehniclie de extragere şi de prelucreare a metalelor şi datorită artei mosane.
După începutul Revoluţiei franceze din 1789 regiunea intră treptat în zona de influenţă a Franţei, fiind incoroporată definitiv teritoriului Primei Republici Franceze în 1795. Vechea organizare teritorială feudală a fost înlăturată şi regiunea a fost organizată în departamente (Jemmapes, Ourthe, Sambre-et-Meuse, Forêts şi Dyle) şi comune.
În 1815 în urma Congresului de la Viena de după înfrângerea lui Napoleon Bonaparte, Valonia este atribuită noului stat Regatul Unit al Ţărilor de Jos. Faptul că noul stat era neerlandofon precum şi politicile sociale, economice şi religioase ale regelui protestant Wilhelm I al Ţărilor de Jos au făcut ca burghezia şi clerul regiunii să susţină Revoluţia Belgiană din 1830 care a dus la formarea Regatului Belgiei. În urma Tratatului de la Londra din 1839, independenţa noului stat este recunoscută
Valonia a fost ocupată în Primul Război Mondial de către trupele germane şi în al doilea război mondial de către trupele naziste. În perioada postbelică, datorită tensiunilor dintre comunitatea francofonă şi comunitatea flamandă, a avut loc o reorganizare a statului înepând din anii 60 într-o federaţie care să ţină cont de aspectele indentitare şi culturale diferite ale regiunilor Belgiei.
Miscarea valonă afirmă că, după epoca romană, Valonia (Wallonia) a fost incontinuu o ţară romanică, sub forma unei enclave rămase latină în sânul Europei germanice. Cartea La Wallonie, terre romane, semnată de Félix Rousseau, începe în felul următor :
« Depuis des siècles, la terre des Wallons est une terre romane et n'a cessé de l'être. Voilà le fait capital de l'histoire des Wallons qui explique leur façon de penser, de sentir, de croire. D'autre part, dans l'ensemble du monde roman, la terre des Wallons, coincée entre des territoires germaniques, occupe une position spéciale, une position d'avant-garde. En effet, une frontière de près de trois cents kilomètres sépare ces extremi Latini des Flamands au Nord, des Allemands à l'Est.» " De secole, ţara valonilor este o ţară romană şi nu a încetat să fie. Iată faptul capital al istoriei valonilor care explică felul lor de a gândi, de a simţi, de a crede. Pe de altă parte, în ansamblul lumii romane, ţara valonilor, înghesuită între teritorii germanice, ocupă o poziţie specială, o poziţie de avangardă. În fapt, aceşti extremi Latini sunt separaţi printr-o frontieră de trei sute de kilometri de flamanzii din nord şi de germanii din est"
[modifică] Guvern şi politică
| Belgia |
 Acest articol este parte din seria: |
|
|
Regiunea valonă are o populaţie de aproximativ 4 milioane de locuitori şi are autoritate în chestiuni legate de teritoriu: economie, agricultură, lucrări publice, energie, transport, politica de gestionare a apei, a mediului, a locuinţelor, planificarea oraşelor şi regională, conservarea naturii şi comerţul exterior. De asemenea regiunea supraveghează provinciile, comunele şi companiile de utilităţi intercomunale[3].
Din anii 1970 partidele politice din Belgia sunt organizate pe criterii lingvistice, neexistând partide politice majore naţionale. În Valonia, principalele partide politice ce moştenesc partidele istorice belgiene sunt: Centrul Democrat Umanist (cdH), Mişcarea Reformatoare (MR) şi Partidul Socialist (PS). În ultima jumătate de secol, au apărut numeroase partide noi cum ar fi partidul ecologist Ecolo şi partidul naţionalist Frontul Naţional (FN).
[modifică] Diviziuni administrative
Regiunea valonă acoperă 16.844 km² şi conţine 262 comune. Este divizată din punct de vedere administrativ în 5 provincii:
| Idx | Provincie | Capitală | Suprafaţă | Populaţie | Densitate | Harta |
|---|---|---|---|---|---|---|
| 1 | Brabantul Valon (Brabant Wallon) | Wavre | 1.093 | 347.423 | 318 |  |
| 2 | Hainaut | Mons | 3.800 | 1.283.200 | 338 | |
| 3 | Liège | Liège | 3.844 | 1.034.000 | 269 | |
| 4 | Luxemburg (Luxembourg) | Arlon | 4.443 | 256.004 | 58 | |
| 5 | Namur | Namur | 3.664 | 455.863 | 124 |
[modifică] Geografie şi climat
Climatul este temperat maritim ci precipitaţii importante de-a lungul anului. Temperatura medie lunară variează între 3 °C în ianuarie şi 18 °C în iulie; precipitaţiile medii lunare variează între 65 mm în ianuarie şi 78 mm în iulie.
[modifică] Economie
PIBul pe cap de locuitor al Regiunii valone era de 19.858 Euro în 2004.
Valonia a fost una dintre primele regiuni Europa Continentală care a trecut printr-o perioadă de revoluţie industrială la începutul secolului XIX. Până la jumătatea secolului XX regiunea minieră şi metalurgică valonă din jurul oraşelor Liège şi Charleroi s-a dezvoltat puternic. Declinului industriei metalurgice şi politicile economice mai liberale din Flandra au făcut ca centrul economic al Belgiei să se deplaseze dinspre regiunea minieră şi metalurgică Valonia spre nord.
Belgia fiind membră fondatoare a UE, economia Valoniei este bine integrată în economia europeană. Din 2002 Euro a înlocuit francul belgian. Din 1922 Belgia şi Luxemburgul formează o zonă economică comună, iar din 1944 aceste ţări fac parte din zona economică Benelux.
[modifică] Demografie
Populaţia Regiunii valone era de 3.435.879 [1] la începutul anului 2007. Charleroi, Liège, Namur şi Mons sunt cele mai mari oraşe din Valonia.
[modifică] Referinţe
- ^ a b Institutul de Statistică Belgian
- ^ http://www.belgium.be/eportal/application?pageid=indexPage&navId=2692
- ^ Regiunile, pe portalul guvernului federal http://www.belgium.be/
| Subdiviziunile Belgiei |  |
|
|---|---|---|
| Comunităţi: | Comunitatea franceză din Belgia | Comunitatea flamandă din Belgia | Comunitatea germanofonă din Belgia | |
| Regiuni şi provincii: | Flandra: Anvers | Brabantul Flamand | Flandra de Est | Flandra de Vest | Limburg | |
| Valonia: Brabantul Valon | Hainaut | Liège | Luxembourg | Namur | ||
| Regiunea Capitalei Bruxelles | ||
| Arondismente: | Administrative | Judiciare | |
| Comune: | în Regiunea Bruxelles | în Flandra | în Valonia | |
