Județul Timiș

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Timiș
—  Județ  —
Timiș
Timiș
Stemă
Stemă
Timiș se află în România
Timiș
Timiș
Timiș (România)
Poziția geografică
Coordonate: 45°47′N 21°21′E / 45.78°N 21.35°E / 45.78; 21.35

Țară  România
Regiune Vest

SIRUTA 350

Reședință Timișoara
Componență municipii
orașe
Comune

Guvernare
 - Președintele Consiliului Județean Călin-Ionel Dobra[1] (PSD, )
 - Prefect Eva Georgeta Andreaș

Suprafață
 - Total 8.697 km²

Populație (2011)
 - Total
 - Densitate 74,7 loc./km²
 - Locul după populație 5

Fus orar UTC+2
Prefix telefonic 56
Indicativ autovehicule TM

Prezență online
http://www.cjtimis.ro/
GeoNames Modificați la Wikidata

Harta României cu județul Timiș indicat
Harta României cu județul Timiș indicat

Timiș este un județ așezat în partea sud-vestică a României, în centrul provinciei istorice Banat. Reședința lui este municipiul Timișoara. Se învecinează cu județele Arad, Caraș-Severin și Hunedoara, precum și cu districtele Banatul de Sud, Banatul Central și Banatul de Nord din Serbia și cu județul Csongrád din Ungaria.

Teritorial, este cel mai întins județ al României, cu 8.697 km² (3,69% din totalul suprafeței întregii țări). 

A fost înființat în anul 1968 prin reorganizarea teritorială a regiunii Banat (cu părți din raioanele Arad, Bozovici, Caransebeș, Ciacova, Făget, Gătaia, Jimbolia, Lipova, Moldova Nouă, Oravița, Orșova, Pecica, Reșița, Sânnicolau Mare și Timișoara). Cea mai mare parte a teritoriului județului de azi a făcut parte mai devreme din județul (interbelic) Timiș-Torontal, Ținutul Timiș, Regiunea Timișoara precum și din Comitatul de Timiș, la care se adaugă actuala Zonă metropolitană Timișoara.

Principalele râuri care străbat județul sunt: Timiș, Mureș și Canalul Bega.

În plan european, județul face parte din Euroregiunea DKMT.

Etimologie[modificare | modificare sursă]

Numele județului provine de la denumirea râului Timiș. Conform dicționarului etimologic al lui Kiss Lajos, numele râului vine din limba dacă: thibh-isjo (în traducere mlaștinos). La sosirea slavilor de nord, acest cuvânt a fost folosit ca și Tamiș. Acesta a fost preluat de maghiari prin Temes, de germani prin Temesch și de români prin Timiș.[necesită citare]

În perioada romană Timișul a fost numit Tibisis sau Tibiscus.

Stema[modificare | modificare sursă]

Stema județului a fost adoptată prin hotărârea de guvern nr. 102/1992 și publicată în Monitorul Oficial al României nr. 396 din 10 iunie 2002.

Stema județului Timiș, se compune dintr-un scut tăiat; în partea superioară, pe câmp roșu, un leu din aur ieșind din crenelurile unui zid din aur zidit; leul tine o sabie încovoiată, cu vârf lat, din argint; în colțul din dreapta sus se află un soare din aur, iar în stanga sus, o luna din argint în creștere.

În partea inferioară, pe câmp albastru este reprezentată o fascie undată din argint.

Semnificația elementelor caracterizante

Leul cu braț înarmat, caracteristic Banatului Timișan, simbolizează apărătorii ținutului și ai creștinătății împotriva armatelor otomane; leul poartă sabia victorioasa a lui Pavel Chinezu, comite de Timiș, luptător neânvins împotriva Imperiului Otoman.

Zidul din aur simbolizează cetatea Timișoarei.

Soarele din aur simbolizează, prin poziția sa, idealurile înalte pentru care au luptat eroii acestui ținut.

Luna din argint reprezintă perechea soarelui.

Fascia undată din argint, pe câmp albastru, simbolizează râul Timiș, cel care dă numele județului.

Relieful[modificare | modificare sursă]

Relieful se caracterizează prin predominarea câmpiei, care acoperă partea vestica (câmpia joasa) și centrală (câmpia înaltă) a județului. Câmpia pătrunde sub forma unor golfuri în zona dealurilor, pe văile Timișului (spre Lugoj) și Begăi (spre Făget), iar în estul județului se desfășoară dealurile premontane ale Pogănișului și partea sudică a Podișului Lipovei. Înălțimile cele mai mari corespund culmilor nord-vestice ale masivului Poiana Ruscăi (800 —1.300 m), culminând cu vârful Padeș (1.381 m).

Climă[modificare | modificare sursă]

Clima în județul Timiș este continental moderată, cu ușoare influențe mediteraneene. Lanțul Munților Carpați, din partea de răsărit, protejează județul împotriva aerului rece continental, iar deschiderea spre vest permite penetrarea mai ușoară a aerului temperat maritim.

Temperatura medie anuala oscilează între -2°C și 21°C. Cea mai joasă temperatura înregistrată în Timișoara a fost de -24,1°C iarna și de 5,3°C vara, iar cea mai ridicată temperatură de 20,5°C iarna și de 39,5°C vara. Rata anuală a precipitațiilor este situată între 500 și 600 mm, mai ridicata în zonele de deal și de munte.

Hidrografie[modificare | modificare sursă]

Teritoriul județului este străbătut de la est la sud-vest de râurile Bega și Timiș, cu afluenții săi Timișana, Pogăniș și Bârzava, iar în nord râul Mureș, iar de la est spre vest își urmează cursul Aranca, un afluent al Mureșului.

Resurse naturale[modificare | modificare sursă]

Resursele naturale (în subsol) cuprind zăcăminte de lignit (Sinersig), bazalt (Lucareț-Șanovița), mangan (Pietroasa), argilă (Biled, Cărpiniș, JimboliaLugojSânnicolau Mare), calcar ( Timișoara, Șag, Sânmihaiu Român), țiței și gaze naturale (în zona de vest a județului), nisip (Timișoara, Șag), nisip pentru sticlă (TimișoaraFagetTomești și Gladna).

Izvoare de ape minerale și ape geotermale sunt la Timișoara, BuziasPișhiaIvandaSacoșu MareBogdaCalaceaDeta, Sânnicolau Mare, JimboliaTeremia Mare și Lovrin.

Resursele regenerabile[modificare | modificare sursă]

Sunt exploatate resursele de energie solară și fotovoltaică, nivelul de dezvoltare din acest domeniu menținându-se foarte ridicat, în special datorită eficientizării și introducerii de tehnologii avansate, existând un potențial substanțial de creștere a utilizării acestor resurse în viitor.

Soluri[modificare | modificare sursă]

Învelișul de sol din zona Timișului este de o foarte mare diversitate, numeroasele tipuri și subtipuri încadrându-se în clasele: cernisoluri, luvisoluri, argiluvisoluri, cambisoluri, hidrisoluri, pelisoluri, vertisoluri și protisoluri, fără limitări în exploatare, constituindu-se astfel într-o importantă resursă naturală pentru dezvoltarea producției agricole intensive.

Solul județului Timiș oferă condiții favorabile pentru cultura plantelor agricole, în principal a cerealelor și a plantelor tehnice și furajere și pentru pomicultură și viticultură. În partea nord-vestică a județului sunt cernoziomuri, cernoziomuri levigate, cernoziomuri de fânețe, calcarice cambice și argice, preluvosoluri molice, iar în zona deluroasa se succed de la vest spre est diferite tipuri de soluri silvestre, între care dominată cele brune, iar cele brune-închise și brune-roșcate ocupă suprafețe mari în partea vestica.

Vegetație[modificare | modificare sursă]

Pădurile sunt puține fiind situate în partea estică (păduri de brad, molid și fag). În celelalte parți ale județului se întâlnesc păduri de stejar, cer, gârniță, iar în lunci - plopi și sălcii.

Peisajul este diversificat și de apariția vegetației de luncă, de-a lungul principalelor râuri, în cadrul căreia predomină arborii de esență moale. Se găsesc plante rare cum ar fi păpucul doamnei, stânjenelul, căpșunica, șerparița ș.a.

Județul Timiș în perioada Interbelică

Rezervații naturale și arii protejate în județul Timiș:

  • Arboretumul Bazoș
  • Lacul Surduc
  • Locul Fosifer Rădmănești
  • Lunca Pogănișului, Tormac și Sacoșul Turcesc
  • Mlaștinile Murani
  • Mlaștinile Satchinez
  • Movila Sisitak, Sânpetru Mare
  • Parcul Banloc
  • Parcul Botanic Timișoara
  • Parcul Botanic Beba Veche
  • Parcul Natural Lunca Mureșului [1] - cuprinde 4 rezervații naturale: Pădurea Cenad, Insula Mare Cenad, Insulele Igriș precum și Prundul Mare. Situat în aval de municipiul Arad parcul se întinde pe două județe.
  • Pajiștea cu Narcise Bătești, Făget
  • Pădurea Bistra, Ghiroda
  • Pădurea Dumbrava, Buziaș
  • Pădurea Parc Buziaș, Buziaș
  • Sărăturile Diniaș, Peciu Nou

Fauna[modificare | modificare sursă]

Fauna județului Timiș în zona de stepă și silvostepă cuprinde rozătoare (popândăul, hârciogul, căprioara, iepurele de câmp, etc.) și păsări (dropia, prepelița, fazanul), cu importanță cinegetică.

În pădurile de la Pișchia, Biniș, Hodoș, mamiferele sunt reprezentate de mistreț, caprior, vulpe, dihor, nevăstuică, veveriță si cerb lopătar. Dintre păsările de apă, cele mai reprezentative sunt rațele si gâștele sălbatice, egretele si lișița. Fauna acvatică este bogată în mreană, crap, somn, ș.a.

Demografie[modificare | modificare sursă]

Conform recensământului efectuat în 2011, populația județului se ridică la 683.540 de locuitori, în creștere față de  recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 677.926 de locuitori.

Evoluția demografică[modificare | modificare sursă]

Recensământ 1930 1948 1956 1966 1977 1992 2002 2011
Populația 559.591 588.936 568.881 607.596 696.884 700.033 677.926 683.540
Densitatea 64,3 67,7 65,4 69,9 80,1 80,5 77,9 78,6
Recensământul Structura etnică
Anul Populația Români Germani Maghiari Sârbi Romi Slovaci Bulgari Evrei Alte etnii
1880 454.205 200.834 171.599 33.947 31.316  ? 3.459  ?  ? 13.050
1900 541.849 221.305 201.795 70.338 30.939  ? 2.911  ?  ? 14.561
1930 559.591 236.305 178.238 84.756 27.075 8.090 3.919 7.527 9.768 3.913
1941 578.881 263.474 176.732 74.745  ?  ?  ?  ?  ? 63.930
1966 607.596 378.183 109.315 76.183 22.709 4.637 2.300 7.509 2.909
1977 696.884 472.912 98.296 77.525 20.891 9.828 2.128 7.151 1.799
1992 700.033 573.662 26.722 62.866 17.144 14.836 2.229 6.466 625
2002 677.926 565.639 14.174 50.556 13.273 16.084 1.908 5.562 441
2011 683.540 550.836 8.504 35.295 10.102 14.525 1.424 4.478 220 58.156

Comunități etnice în județul Timiș[modificare | modificare sursă]

Timisul este un judet multietnic, în care convietuiesc în armonie români, maghiari, sârbi, germani, italieni, francezi si multe alte minorităti. Distributia populatiei pe mediile rural si urban este de 453.903 de locuitori în mediul urban, 288.983 fiind localizati în mediul rural, conform datelor Institutului Național de Statistică de la 1 Ianuarie 2016.[2]

Potrivit centralizarii datelor recesamantului din 2011, in judetul Timis s-au format cele mai mari comunitati de sârbi, germani si bulgari din România.[3]

Maghiari 35.295
Sârbi 10.102
Germani 8.502
Bulgari 4.478

Religia[modificare | modificare sursă]

În privința religiei, orașul Timișoara este reședința Arhiepiscopiei Timișoarei, scaunul Mitropoliei Banatului. Arhiepiscopia își are jurisdicția asupra teritoriului județului Timiș, care este împărțit în 273 de parohii organizate în 6 protopopiate:

Inscriptiile paleocrestine, precum si vestigiile arheologice atestă existenta neîntreruptă a unei vieti crestine.

În fiecare localitate a judetului Timis se sărbătoreste anual hramul bisericilor, care este legat de calendarul sărbătorilor crestine, aceste sărbători fiind denumite rugi bănătene. Acestea sunt evenimentele emblematice si specifice pentru comunitătile rurale din Banat.

Politică[modificare | modificare sursă]

Constante[modificare | modificare sursă]

Alegătorii din județul Timiș s-au evidențiat de-a lungul timpului prin preferința pentru partidele burgheze și anticomuniste. Astfel, la alegerile din 20 mai 1990 PNL a înregistrat în județul Timiș cu 17,94% din voturi cel mai bun rezultat pe țară. Pe lângă cei doi deputați PNL, județul Timiș a trimis încă de atunci și un deputat PNȚCD în parlament.

La alegerile din 1992 alianța CDR a obținut cel mai bun rezultat pe țară tot în județul Timiș, întrunind 42,56% din voturi.[4]

În prezent[modificare | modificare sursă]

Președintele Consiliului Județean Timiș este Sorin Grindeanu (PSD). Vicepreședinți sunt Teodora Iliescu (PMP) și Traian Stancu (ALDE). Consiliul județean este compus din 37 de membri împărțiți astfel:

    Partid Consilieri Componența Consiliului
  PSD 16                                
  PNL 14                                
  UNPR 3                                
  ALDE 2                                
  PMP 2                                

Infrastructura[modificare | modificare sursă]

Transportul auto[modificare | modificare sursă]

Reteaua de cai rutiere este bine dezvoltata, având o lungime de 2858 de km, ceea ce situează judetul pe locul I în tara în ierarhia lungimii drumurilor publice.

Judetul Timis este traversat de doua importante drumuri europene, E 70, care intră în tară din Serbia pe la punctul de trecere frontieră Stamora Moravita si face legătura, prin Timisoara, cu sudul tării si cu capitala, Bucuresti si, E 671, care traversează judetul de la nord la sud, asigurând o buna legătura cu Ungaria, respectiv Europa Centrala.

Actiuni ample de îmbunătătire a calitătii infrastructurii de circulatie, precum si de dezvoltare a retelei existente au fost demarate, în ultimii ani, de către autoritătile administratiei publice. Astfel, este în curs pregătire proiectul de realizare a autostrăzii Nădlag - Arad - Timisoara - Bucuresti care va conecta partea de vest a tării la culoarul de circulatie rutiera 4 pan-european.

În județ funcționează 7 autogări licențiate, iar transporturile rutiere de persoane sunt efectuate de 30 operatori din care 5 operatori pentru transport internațional.

Transportul aerian[modificare | modificare sursă]

Transportul aerian se desfășoară prin intermediul Aeroportului Internațional Timișoara, situat la 12 km nord-est de municipiul Timișoara. Acesta a fost deschis traficului internațional în 1980 și este al doilea ca mărime din țară, după aeroportul Aeroportul Internațional Henri Coandă București. Traficul de pasageri a cunoscut o creștere substanțială după 2.000 și a depășit cota de un milion în anul 2010. Totodată la Timișoara există și un Aeroport Utilitar, care în viitor va fi modernizat, pentru a prelua o parte din cursele aeroportului Traian Vuia, Timișoara devenind astfel cel de-al doilea oraș al României deservit de două aeroporturi, după Capitală.

Transportul feroviar[modificare | modificare sursă]

Județul Timiș are cea mai mare densitate de cale ferată din România: 90,5 km de cale ferată/100 km2. În exploatare sunt 1,098 km de cale ferată din care 299 km este electrificată. Liniile de cai ferate mai importante ce străbat teritoriul județului sunt: București - Timișoara - Jimbolia - Budapesta (linie internațională), Timișoara - Stamora Moravița- Belgrad (linie internațională), Timișoara - Arad - Oradea - Cluj - Vatra Dornei - Iași; Timișoara - Arad - Oradea - Carei - Satu Mare - Baia Mare; Timișoara - Buziaș - Teiuș - Războieni - Mărășești -Galați.

Transportul pe apă[modificare | modificare sursă]

Este reprezentat de Canalul Bega. Navigația pe Bega este atestată încă din anii 1700.

În anul 2017 România a încheiat împreună cu Serbia și autoritățile Voivodinei un proiect transfrontalier pe fonduri europene pentru decolmatarea, ecologizarea și modernizarea Canalului Bega și a sistemelor hidrotehnice aferente, în scopul redeschiderii navigației comericale atât în Timișoara cât și spre Serbia și mai departe spre Dunăre. Termenul de finalizare este neestimat.[5]

Pe Canalul Bega există două porturi principale: Portul Timișoara și Otelec.

Proiecte de infrastructură[modificare | modificare sursă]

O serie de proiecte de dezvoltare sunt prioritare pentru județul Timiș, cât și pentru întreaga regiune de Vest. Printre acestea sunt:

Infrastructura rutieră[modificare | modificare sursă]

  • Autostrada A6 Lugoj-Calafat[6]
  • Noua autostradă Timișoara-Belgrad[7]
  • Centurile ocolitoare pentru municipiile Timișoara și Lugoj

Infrastructura feroviară[modificare | modificare sursă]

  • Modernizarea în regim de mare viteză a căii ferate Arad-Timișoara-Lugoj-Caransebeș-Băile Herculane-Orșova-Drobeta Turnu Severin-Calafat (Coridorul 4 - 480 km); cu continuare până la București (via Craiova);
  • Modernizarea în regim de mare viteză a căii ferate Timișoara-Stamora Moravița-Belgrad (internațional);
  • Centrul Intermodal de mărfuri Timișoara

Infrastructura aeriană[modificare | modificare sursă]

Infrastructura medicală[modificare | modificare sursă]

  • Noul Spital Regional[8]
  • Noul Institut Oncologic Regional[9]
  • Noul corp al Spitalului Clinic de Urgență pentru Copii Louis Țurcanu[10]

Infrastructura sportivă[modificare | modificare sursă]

  • Complexul Olimpic Timișoara (arenă fotbal, sală polivalentă, stadion și sală de atletism, arenă de tenis, bazin olimpic de înot, stadion de rugby, hipodrom, spații de recreere)[11]

Economie[modificare | modificare sursă]

Județul Timiș prin tradiție, perseverență și performanțele sale a devenit cel mai atractiv județ al României, un important partener de afaceri și de cooperare regională din Europa Centrală, pentru întreaga lume. 

Industriile predominante din județ sunt:

  • Industria de componente și accesorii auto
  • Industria textilă
  • Industria prelucrării lemnului
  • Industria metalurgică și de utilaje grele
  • Industria farmaceutică
  • Industria chimică
  • Industria alimentară

În anul 2016, Timișul avea după București cel mai mare număr de companii din țară (peste 32.000). Potrivit statisticilor de la 1 Martie 2017 247.862 de persoane, reprezentând (35%) din populație lucrează în companiile din județ, fiind cea mai mare rată de angajare din România după zona București-Ilfov, neadăugându-se forța de muncă venită din alte județe.[12] Industria județului Timiș este puternică, dinamică și diversificată fiind susținută de tradiție, localizarea vestică a județului precum si forța de muncă înalt calificată, atuuri care sunt confirmate de prezența numeroasă aici a investitorilor, autohtoni si străini. Timișul este județul cu cea mai mică rată a șomajului din România.[13]

Printre companiile străine de prestigiu prezente amintim: Continental AG, Solectron Corp. România, Zoppas Industries România, Philips&Elba Street Lighting, ABB Rometrics, Alcatel, Delphi Packard, Siemens, Procter&Gamble(P&G), Eybl Textil, Eybl-Automotive-Components, Coca-Cola, Nestlé, Smithfield, Profi, Kromberg&Schubert, Lisa Draxlmayer(BMW), Mecatim(Daewoo Group), Flextronics, Hella, TRW, Incontro Prefabricati, IMP Romania Industrial CO, Ceramica Apparechi Sanitari, Linde Gas, Monlandys, EFF si altele. Ponderea cea mai însemnată în productia totală a judetului (70%) o detine industria prelucrătoare, cu principalele ramuri ale acesteia, industria alimentară, industria chimică, industria textilă, industria de prelucrare a metalului si a lemnului.

Dezvoltarea industriei alimentare se datorează atât potentialului agricol ridicat al zonei, cât si volumului sporit al investitiilor private făcute în această ramură, aceasta atingând 81,5% din investitiile totale.

Alte sectoare importante sunt industria textilă, a pielăriei si încăltămintei si industria constructoare de masini si echipamente.

Sectorul IMM - întreprinderile mici si mijlocii au cunoscut începând din anul 1990, o importantă dezvoltare în cadrul economiei judetene, reprezentând în prezent cca. 95% din totalul firmelor înmatriculate la Oficiul Registrul Comertului, inclusiv persoane fizice autorizate sau asociatii familiale.

Analiza structurii IMM-urilor reliefează faptul ca majoritatea fortei de muncă din acest sector este antrenată în servicii, comert si operatii de import - export.

Tendinta de crestere a sectorului întreprinderilor mici si mijlocii constituie un potential important al judetului Timis, dinamica acestui sector fiind reflectată prin cresterea aportului întreprinderilor mici si mijlocii la PIB (peste 40%).

Conditiile speciale ale judetului Timis, traditia antreprenorială existentă în zonă, mentalitatea occidentală a locuitorilor si spiritul de initiativă nealterat în perioada comunistă, pozitia geografică, standardul de viată al populatiei care, în partea vestică, este mai ridicat fată de restul tării precum si capacitătile de capitalizare relativ crescute de aici, favorizează dezvoltarea continuă a sectorului de întreprinderi mici si mijlocii.

Serviciile au cunoscut în special în primii ani după revolutie o crestere explozivă ca urmare a implementării în România a principiilor economiei de piată. Alături de firmele locale, cu oferte de servicii orientate spre nevoile clientilor, prezenta firmelor internationale de prestigiu din domeniu face ca îmbunătătirea calitătilor serviciilor de pe piata locală să fie principala prioritate a acestora.

Activitătile productive înregistrează de asemenea în ultimii ani o tendintă crescătoare, fiind sustinute din ce în ce mai mult de către organele de stat prin politici economice si fiscale orientate.

Agricultura[modificare | modificare sursă]

Potențialul agricol pe care îl deține judetul Timiș este remarcabil, datorită suprafețelor agricole vaste si solurilor de foarte bună calitate, beneficiind de o poziție privilegiată, fiind județul cu cea mai mare suprafață arabilă din România (cca 700.000 de hectare).

Condițiile pedoclimatice optime oferă dezvoltării agriculturii multiple șanse de viitor. În prezent, agricultura se caracterizează prin apariția si dezvoltarea fermelor, ca structuri de bază ale agriculturii tradiționale și ca suport pentru dezvoltarea sistemului agricol competitiv al regiunii.

Una din cele mai vechi si importante activități agricole din județ, dispunând de condiții climatice favorabile este cultivarea cerealelor și a plantelor tehnice, iar în majoritatea comunelor din zona de câmpie și de deal a județului este practicată viticultura. Localități ca Recaș, Buziaș și Giarmata sunt nume sonore atât în țară, cât și în străinătate în ceea ce privește producția de vin. Productia de legume în ferme individuale este de asemenea o activitate economică de tradiție în special în localitățile rurale din vecinătatea centrelor urbane.

Învățământ[modificare | modificare sursă]

Forta de muncă din judet se bazează pe capacitatea ridicată a sistemului local de învătământ superior care detine o puternică baza de selectie, construită pe suportul celor peste 860 de unităti scolare de toate gradele.

Centrul Universitar Timisoara se situează între primele 3 din tară, cele 9 universităti, de stat si private, asigurând formarea specialistilor în toate sferele vietii social - economice si politice. Capacitatea acestora este întărită si prin Centru Universitar Lugoj - care beneficiază de o universitate particulară de perspectivă - Universitatea Europeană Drăgan.

Alături de sistemul clasic de învătământ, în localitătile judetului s-au înfiintat societăti private de pregătire, formare si perfectionare profesională a căror ofertă este completată si de o serie de seminarii organizate de institutii de învătământ superior si institutii cu experientă în dezvoltare economică cum sunt Camera de Comert, Industrie si Agricultură TimisoaraAgentia de Dezvoltare Economico - Socială TimisAgentia Regională de Dezvoltare Vest, etc.

Succesele economico-sociale si culturale ale judetului sunt atribuite în egală măsură capitalului educational si pregătirii superioare a cetățenilor, cu certe perspective de dezvoltare pe viitor, valorificând astfel potențialul de dezvoltare al județului Timiș. Universitațile actuale sunt:

Institutii de invatamant special[modificare | modificare sursă]

Învățământul special și special integrat este parte integrantă a sistemului de învățământ din județ și oferă tuturor copiilor/elevilor/tinerilor programe educaționale adaptate gradului de deficiență și nevoilor lor de dezvoltare.

Este organizat la toate nivelurile învățământului preuniversitar, în funcție de tipul și gradul dizabilității, astfel: mentală, de auz, de văz, locomotorie, asociată. 

- CENTRUL JUDEȚEAN DE RESURSE ȘI ASISTENȚĂ EDUCAȚIONALĂ TIMIȘ

- CENTRUL ȘCOLAR PENTRU EDUCAȚIE INCLUZIVĂ "PAUL POPESCU NEVEANU" TIMIȘOARA

- CENTRUL ȘCOLAR PENTRU EDUCAȚIE INCLUZIVĂ "CONSTANTIN PUFAN" TIMIȘOARA

- CENTRUL DE RESURSE SI ASISTENTA EDUCATIONALA " SPERANTA"TIMIȘOARA

- CENTRUL ȘCOLAR PENTRU EDUCAȚIE INCLUZIVĂ "DUMITRU CIUMAGEANU" TIMIȘOARA

- LICEUL TEORETIC "IRIS" TIMIȘOARA

- CENTRUL ȘCOLAR PENTRU EDUCAȚIE INCLUZIVĂ "CONSTANTIN PAUNESCU" RECAȘ

- CENTRUL ȘCOLAR PENTRU EDUCAȚIE INCLUZIVĂ "ALEXANDRU ROSCA" LUGOJ

- ȘCOALA PROFESIONALĂ "GHEORGHE ATANASIU" TIMIȘOARA

- ȘCOALA SPECIALĂ GIMNAZIALĂ BUZIAȘ

Sănătate[modificare | modificare sursă]

Sănătatea cetătenilor si ocrotirea acestora reprezintă un obiectiv major pentru institutiile responsabile si administratia publică. Aceasta este asigurată în judetul Timis printr-o retea alcatuită din unităti care activează în sistem public si privat.

În acest sens, autoritătile administratiei publice, centrale si locale de resort, vor sprijini unitătile sanitare în vederea realizării eficiente a reformei sistemului sanitar, avându-se în vedere perfectionarea managementului sanitar, a cercetărilor în domeniul medical.

Politica de asistentă medicală are ca principal obiectiv îmbunătătirea nivelului calitativ al serviciilor de sănătate si asistenta socială, prin asigurarea asistentei medicale performante pentru toti locuitorii judetului si nu numai prin îmbunătătirea continuă a asistentei sociale pentru persoane defavorizate, copii institutionalizati, familii tinere si persoane vârstnice sau fără posibilitătile financiare aferente.

Un alt obiectiv important al politicii de asistentă medicală reprezintă informarea si înștiințarea populatiei atât asupra metodelor de prevenție si combatere a îmbolnăvirilor, cât si asupra altor aspecte referitoare la îmbunătătirea stării de sănătate generale a cetațenilor.

La nivelul judetului, activează:

- 18 spitale

- 7 dispensare

- 597 cabinete medicale

- 10 policlinici

- 318 farmacii

- 3 centre de sănătate

- 20 de laboratoare medicale

- 6 laboratoare de recuperare medicală si balneofizioterapie

- 579 cabinete stomatologice

- 98 laboratoare de tehnică medicală dentară

- 1 centru de transfuzie sangvină si 1 centru de cardiologie

(**datele au caracter relativ**)

Turism[modificare | modificare sursă]

Ca număr de turiști străini cazați în hoteluri Timișul este este pe locul doi în România în 2017, după judetul Brașov, în creștere cu 24,4% față de anul precedent.[14]Reședința județului, Municipiul Timișoara, va fii Capitală Europeană a Culturii în anul 2021.[15]

Turismul în judetul Timis este reprezentat de un potential extrem de diversificat, etajat, de la culmile plesuve ale Muntilor Poiana Ruscăi până la Câmpia Timisului, de varietatea faunei si florei si incheind cu oferta culturală a Timișoarei. Pitorescul zonei montane, izvoarele de ape minerale si termale, recunoscute pretutindeni pentru calitătile lor curative, fondul cinegetic si piscicol bogat, precum si varietatea elementelor de arhitectură artă populară, folclor asigură oferte de turism pe gustul fiecăruia.

Serviciile de turism de afaceri sunt oferite în principalele centre urbane ale judetului si în special în municipiul Timisoara.

Cultura în judetul Timis este reprezentată de o intensă viată spirituală, deosebit de importante fiind traditiile si evenimentele culturale: Opera Națională din Timișoara, Teatrul National Timisoara, Teatrul Maghiar Teatrul German,etc. Filarmonica Banatul din Timișoara întregește paleta de ofertă culturală de cea mai înaltă calitate, păstrând astfel tradiția orașului care a văzut interpretând pe scenele lui nume celebre ale epocii precum Franz Liszt, Johann Strauss (fiul), Johannes Brahms, Joseph Haydn, George Enescu sau premiera Traviatei lui Giuseppe Verdi la 9 februarie 1855.

Oferta culturală este întregită de Teatrul de Păpuși (înființat în 1949), Ansamblul Banatul, Biblioteca Județeană (1904), școala Populară de Artă, Casa de Cultură, dar și numeroase galerii de artă, edituri, fundații și asociații culturale. Printre galeriile de artă cele mai vizitate este Galeria Calina, aflată în centrul orașului, promotor al artei tinere, loc unde expun atât artiști timișoreni, cât și pictori consacrați din țară.

În prezent, Timisoara este singurul oras european în care fiintează institutii teatrale care prezintă spectacole în diferite limbi (română, germană si maghiară). Peisajul artistic este completat de 16 cinematografe dintre care se remarcă Cinematograful Capitol datând din anii 1929-1930.

Numeroasele actiuni culturale, dintre care multe de nivel international si prezenta artistilor timisoreni peste granite, sunt tot atâtea mărturii ale valorii actului cultural săvârsit aici. De mentionat este existenta a 8 galerii de artă, a 13 muzee din care numim Muzeul Banatului si Muzeul Satului Bănătean, Muzeul Militar, Muzeul de Artă , Expoziția Memorială „Béla Bártok”, Expoziția Memorială „Traian Vuia”, Expoziția Memorială „Ștefan Jäger”, a 451 biblioteci, astea doar în Timișoara, toate conservând valori inestimabile ale culturii si civilizatiei acestor locuri, în județ fiind alte numeroase centre culturale.

Activitatea literară intensă a condus la crearea a 9 cenacluri si a 5 uniuni de creatie pentru cei peste 400 de autori contemporani. Coexistenta mai multor nationalităti a creat o populatie poliglota, literatii creând, in paralel, în mai multe limbi. Literati de valoare ai Europei s-au născut pe meleaguri bănătene, frumusetea locurilor si nostalgia tinutului natal regăsindu-se mai târziu în operele lor (eruditul Preyer, fost primar al Timisoarei; cunoscutul poet austriac Nikolaus Lenau, născut în satul timisean ce-i poarta numele s.a.).

Agrement[modificare | modificare sursă]

Turismul balnear si de agrement se poate practica în orasul statiune Buzias, în municipiul Timisoara, orasul Deta, precum si în localitătile Calacea, Teremia Mare si Lovrin.

Muntii Poiana Ruscăi, cu o altitudine de peste 1000 m, reprezintă o zonă cu un potential turistic deosebit, dat de valoarea cadrului natural si peisagistic deosebit, zona fiind adecvată pentru recreere si drumetii.

Zonele cu un bogat fond cinegetic (Banloc, Bogda, Brestea, Cheveresu Mare, Dumbrava, Giroc, Hitias, Pădureni, Peciu Nou, Pischia, Remetea Mică, Silagiu), precum si cele cu un fond piscicol diversificat (Bega - Luncani, Bega - Tomesti - Românesti, Bega - Poieni, Bega - Margina, Timis - Cebza, Timis - Costeiu) reprezintă un potential remarcabil, foarte apreciat de iubitorii vânătorii si pescuitului sportiv.

În prezent, pescarii sportivi de pretutindeni se pot bucura de oferta specifică creată prin amenajarea unor lacuri cum sunt Surduc, Ianova, Dumbrăvita, Pischia. Zona de agrement a lacului Surduc, amenajat în perioada 1972-1978, într-un cadru cu o valoare peisagistică ridicată, a determinat crearea unui microclimat cu functiune recreativă: agrement, sport nautic, pescuit, strand.

Alte opțiuni pentru agrement acvatic sunt albia râului Timiș, unde există două zone amenajate: la Șag, la Albina, la Sânmihaiul German (apă termală) și complexul geotermal de la Băilea Calacea, la 18 kilometri de Timișoara.

Potentialul agroturistic ridicat din zonă rurală determină organizarea si crearea ofertelor de pensiune si produse turistice adecvate. În special în raza comunelor Margina, Curtea, Pietroasa si Tomesti unde păstrarea traditiilor specifice si asezarea în zona premontană si montană sunt factori ce favorizează dezvoltarea turismului rural si traditional.

Festivaluri[modificare | modificare sursă]

Listă de festivaluri din Timișoara

Principalele evenimente traditionale care au loc în comunele si centrele urbane din judetul Timis sunt rugile, festivalurile folclorice, Festivalul Inimii, Festivalul de la Hanul Ana Lugojana, Vatra de Olari, Efta Botoca - concurs national pentru instrumente cu coarde, Oktoberfest si Festivalul Saltimbancilor la Timisoara, Festivalul international de teatru studentesc - Studentfest. De asemenea, se remarca localitătile Jupânesti, Făget, Dumbrava cu realizări deosebite de ceramică, tesături, port popular.

Alte atracții[modificare | modificare sursă]

Judetul Timis adăposteste câteva rezervatii naturale cu un mare număr de specii de plante si animale rare. În perimetrul localitătii Satchinez se găseste o importantă rezervatie ornitologica, iar la Rădmănesti se afla o rezervatie paleontologică. La Bazos se află un frumos parc dendrologic, care contine o mare varietate de specii arboricole, asemeni Parcului Botanic din Timisoara.

Deosebit de valoroase sunt Pestera Românesti în care vestite orchestre simfonice sustin anual concerte, Pestera Pietroasa, Vulcanul noroios de tip "grifon" de la Forocici, Vulcanul stins Dealul Rosu, Conul Vulcanic Sumigu.

Peștera Românești - concert simfonic

Printre atracțiile turistice importante se numără:

Piețe publice[modificare | modificare sursă]

Lăcașuri de cult[modificare | modificare sursă]

Clădiri istorice[modificare | modificare sursă]

Castele[modificare | modificare sursă]

Conace[modificare | modificare sursă]

Monumente și statui[modificare | modificare sursă]

Muzee și galerii de artă[modificare | modificare sursă]

Biblioteci[modificare | modificare sursă]

Cinematografe[modificare | modificare sursă]

Alte atracții turistice[modificare | modificare sursă]

Gastronomia și obiceiurile culinare[modificare | modificare sursă]

Bucătăria specifică acestor meleaguri a fost influențată de-a lungul istoriei în proporție mare de tradiția nemților, ungurilor, sârbilor, cât și a celorlalte naționalități care locuiesc în această zonă multietnică. Inspirația austro-ungară în materie de gastronomie se face resimțită în bucătăria timișeană, un exemplu de preparat fiind gulașul. Linia generală se remarcă prin gustul apetisant și sațiozitatea preparatelor. Una dintre cele mai interesante caracteristici ale bucatariei locale este alaturarea bunatatilor dulci si a celor sarate in aceeasi farfurie.[16]

Străzile orașelor sunt împânzite cu standuri la care se vinde kürtőskalács, desert cu specific secuiesc.[17]

Interferente culinare sunt in toata Romania, zona de Vest are însă o serie de rețete specifice. Printre acestea enumerăm:

  • Păturată pe crumpi
  • Crumpi cu găluște
  • Tașche cu brânză
  • Gomboți (găluște cu prune)

Mass-media[modificare | modificare sursă]

În judetul Timis emit numeroase posturi de televiziune si radio nationale si locale.

Reteaua de telecomunicatii a cunoscut în ultimii ani o dezvoltare de exceptie, determinând cresterea gradului de accesibilitate la mijloacele moderne de comunicare internă si internatională. O contributie esentială, în acest sens, având-o pătrunderea în zona a marilor firme de profil (functionarea la Timisoara a firmei mixte româno-franceze Alcatel, producătoare de centrale telefonice moderne).

Judetul Timis se situează printre primele judete din tară în privinta posturilor telefonice publice si a ponderii abonatilor conectati în centrale digitale. De asemenea, se constată o dezvoltare puternică a telefoniei mobile, toti operatorii de telefonie mobilă din tară fiind prezenti si în judetul Timis.

Televiziunea prin cablu[modificare | modificare sursă]

Principalii operatori de televiziune prin cablu de pe teritoriul județului sunt UPC România, RCS&RDS și Telekom.

Presa scrisă[modificare | modificare sursă]

Presa scrisă actuală este prezentă cu numeroase ziare si reviste: cotidiene locale, săptămânale locale si regionale, reviste în limbile germană, italiană, franceză, engleză, maghiară si sârbă, reviste lunare locale si regionale, săptămânale cu anunturi de mică publicitate, publicatii ale administratiei locale: Monitorul Primăriei Timisoara si Agenda CJT- periodic de informare administrativ al CJ Timis, cotidiene nationale cu redactii locale sau corespondenti locali etc.

Presa audio-vizuală[modificare | modificare sursă]

Posturi radio[modificare | modificare sursă]

Radio Timișoara[modificare | modificare sursă]

Radio Timișoara, post public, face parte din Radio România Regional (RRR) - rețeaua radiourilor publice locale și regionale a Societății Române de Radiodifuziune, rețea care reunește 10 studiouri regionale și locale (Timișoara, Cluj, Reșița, Târgu­Mureș, Iași, Craiova, Constanța, București, Antena Brașovului, Antena Sibiului), dar și Radio Vacanța (în sezonul estival), Radio Antena Satelor și Radio Sighet. Posturile regionale publice dețin emițătoare AM/FM de mare putere, acoperind peste 80% din suprafața țării.

Radio Europa Nova[modificare | modificare sursă]

Radio Europa Nova este un post de radio privat, apărut pe data de 22 iulie 1995. Radioul emite in FM cu o putere de emisie aprobată  de 100  w. Radioul emite și pe internet,unde poate fi accesat la adresa www.novatm.ro. Timpul de emisie se întinde pe 22 de ore pe zi, șapte zile pe săptămână. Grila de programe este diversificată și cuprinde atât emisiuni de divertisment, cât și emisiuni interactive cu invitați din administrația publică, oameni politici, sănătate, cultură, ș.a.m.d.

West City Radio emite din anul 1995, când a primit prima licență de radiodifuziune din vestul țării. Postul se adresează tuturor categoriilor de public.

În peisajul radio timișean emit stații locale ale unor posturi naționale cum ar fi Radio Guerilla, EuropaFM, Radio KissFM, Radio ZU, Virgin Radio, NaționalFM, ProFM, Digi FM, MagicFM, RockFM.

Împărțirea administrativă a județul Timiș[modificare | modificare sursă]

Harta orașelor județului Timiș

Județul are 2 municipii, 8 orașe și 93 de comune.

Municipii[modificare | modificare sursă]

Orașe[modificare | modificare sursă]

Comune[modificare | modificare sursă]

Sate[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Calin Dobra este noul presedinte al Consiliului Judetean Timis. Grindeanu si-a dat demisia, 14 ianuarie 2017, accesat la 8 martie 2017 
  2. ^ http://www.insse.ro/cms/sites/default/files/field/publicatii/populatia_romaniei_pe_localitati_la_1ianuarie2016_0.pdf. http://www.insse.ro/cms/sites/default/files/field/publicatii/populatia_romaniei_pe_localitati_la_1ianuarie2016_0.pdf. 
  3. ^ http://stirileprotv.ro/stiri/timis/recensamant-in-timis-exista-cele-mai-mari-comunitati-de-germani-sarbi-si-bulgari-din-romania.html. http://stirileprotv.ro/stiri/timis/recensamant-in-timis-exista-cele-mai-mari-comunitati-de-germani-sarbi-si-bulgari-din-romania.html. 
  4. ^ Transindex - Alegerile generale din România
  5. ^ http://www.capital.ro/fonduri-europene-pentru-redeschiderea-navigatiei-pe-canalul-bega.html. http://www.capital.ro/fonduri-europene-pentru-redeschiderea-navigatiei-pe-canalul-bega.html. 
  6. ^ http://www.130km.ro/a6.html. http://www.130km.ro/a6.html. 
  7. ^ http://www.tion.ro/timisoara-va-fi-legata-pe-autostrada-de-belgrad-pana-in-2025/1791665. http://www.tion.ro/timisoara-va-fi-legata-pe-autostrada-de-belgrad-pana-in-2025/1791665. 
  8. ^ https://timpolis.ro/spitalul-regional-timisoara-ramane-proiect-pe-hartie/. https://timpolis.ro/spitalul-regional-timisoara-ramane-proiect-pe-hartie/. 
  9. ^ http://www.tion.ro/viitorul-institut-oncologic-de-la-timisoara-a-primit-unda-verde-de-la-guvern/1577238. http://www.tion.ro/viitorul-institut-oncologic-de-la-timisoara-a-primit-unda-verde-de-la-guvern/1577238. 
  10. ^ http://radiotimisoara.ro/2017/05/20/%F0%9F%93%B7%F0%9F%94%8A-premierul-grindeanu-despre-spitalul-de-copii-din-timisoara-guvernul-a-alocat-23-de-milioane-de-lei-s-au-cheltuit-sub-10/grindeanu-spitalul-de-copii-louis-turcanu-corp-nou-19/. http://radiotimisoara.ro/2017/05/20/%F0%9F%93%B7%F0%9F%94%8A-premierul-grindeanu-despre-spitalul-de-copii-din-timisoara-guvernul-a-alocat-23-de-milioane-de-lei-s-au-cheltuit-sub-10/grindeanu-spitalul-de-copii-louis-turcanu-corp-nou-19/. 
  11. ^ http://www.tion.ro/gata-cu-cluburile-la-stadion-facem-cel-mai-mare-campus-sportiv-din-europa-candva-in-viitor/1559400. http://www.tion.ro/gata-cu-cluburile-la-stadion-facem-cel-mai-mare-campus-sportiv-din-europa-candva-in-viitor/1559400. 
  12. ^ http://debanat.ro/2017/03/timisul-pe-locul-1-in-tara-la-rata-angajarilor_186890.html. http://debanat.ro/2017/03/timisul-pe-locul-1-in-tara-la-rata-angajarilor_186890.html. 
  13. ^ Pressalert. „Timisul - Judetul cu cea mai mica rata a somajului din tara - De ce vin tot mai multi oameni din alte judete aici. http://www.pressalert.ro/2015/09/timisul-judetul-cu-cea-mai-mica-rata-somajului-din-tara-de-ce-vin-tot-mai-multi-oameni-din-alte-judete-aici/. Accesat la 23 aprilie 2015. 
  14. ^ „[Topul județelor care au atras cei mai mulți turiști străini. Brașov, Timiș, Cluj și Sibiu au atras 20% din totalul străinilor care s-au cazat în hotelurile din țară în primul semestru Topul județelor care au atras cei mai mulți turiști străini. Brașov, Timiș, Cluj și Sibiu au atras 20% din totalul străinilor care s-au cazat în hotelurile din țară în primul semestru]”. Topul județelor care au atras cei mai mulți turiști străini. Brașov, Timiș, Cluj și Sibiu au atras 20% din totalul străinilor care s-au cazat în hotelurile din țară în primul semestru. 
  15. ^ http://adevarul.ro/cultura/arte/juriul-european-decide-oras-romania-primi-titlul-capitala-europeana-culturii-2021-1_57dbf25a5ab6550cb8b64f83/index.html. http://adevarul.ro/cultura/arte/juriul-european-decide-oras-romania-primi-titlul-capitala-europeana-culturii-2021-1_57dbf25a5ab6550cb8b64f83/index.html. 
  16. ^ http://www.opiniatimisoarei.ro/ce-mai-pune-banateanul-pe-masa-din-bunatatile-pastrate-din-mosi-stramosi-tu-cand-ai-mancat-ultima-oara-zupa-papricas-beigli-gomboti-ori-crempita-o-poveste-de-ti-lasa-gura-apa-foto/23/02/2015. http://www.opiniatimisoarei.ro/ce-mai-pune-banateanul-pe-masa-din-bunatatile-pastrate-din-mosi-stramosi-tu-cand-ai-mancat-ultima-oara-zupa-papricas-beigli-gomboti-ori-crempita-o-poveste-de-ti-lasa-gura-apa-foto/23/02/2015. 
  17. ^ http://www.opiniatimisoarei.ro/gulas-kurtos-kalacs-langosi-si-alte-bunatati-traditionale-concerte-si-dansuri-maghiare-in-centru-la-timisoara/05/09/2017. http://www.opiniatimisoarei.ro/gulas-kurtos-kalacs-langosi-si-alte-bunatati-traditionale-concerte-si-dansuri-maghiare-in-centru-la-timisoara/05/09/2017. 

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Ghinea, Dan, Enciclopedia geografică a României, Editura Enciclopedică, București, 2000
  • Rusu, Raularian, Organizarea spațiului geografic în Banat, Editura Mirton, Timișoara, 2007 ISBN 978-973-52-0201-9 [1]
  • ***Statutul județului Timiș, 2004
  • Crețan, Remus, Dicționar toponimic și geografico-istoric al localităților din județul Timiș, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2006 ISBN 973-7608-65-8

Bibliografie suplimentară[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Timiș

Portaluri

Hărți

Vezi și[modificare | modificare sursă]