Județul Timiș

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Timiș
—  Județ  —
Timiș
Timiș
Stemă
Stemă
Timiș is located in România
Timiș
Timiș
Timiș (România)
Poziția geografică
Coordonate: 45°47′N 21°21′E / 45.78°N 21.35°E / 45.78; 21.35

Țară  România
Regiune Vest

Reședință Timișoara
Componență municipii
orașe
Comune

Guvernare
 - Președintele Consiliului Județean Călin-Ionel Dobra[1] (PSD, )
 - Prefect Eugen Dogariu

Populație (2011)
 - Total
 - Densitate 74,7 loc./km²
 - Locul după populație 5

Fus orar UTC+2
Prefix telefonic 56
Indicativ autovehicule TM

Prezență online
http://www.cjtimis.ro/
GeoNames Modificați la Wikidata

Harta României cu județul Timiș indicat
Harta României cu județul Timiș indicat

Timiș este un județ așezat în partea sud-vestică a României, în centrul provinciei istorice Banat.

Se învecinează cu județele Arad, Caraș-Severin și Hunedoara, precum și cu districtele Banatul de Sud, Banatul Central și Banatul de Nord din Serbia și cu județul Csongrád din Ungaria. Este cel mai întins județ al României, cu 8.697 km² (3,69% din totalul suprafeței întregii țări). A fost înființat în anul 1968 prin reorganizarea teritorială a regiunii Banat (cu părți din raioanele Arad, Bozovici, Caransebeș, Ciacova, Făget, Gătaia, Jimbolia, Lipova, Moldova Nouă, Oravița, Orșova, Pecica, Reșița, Sânnicolau Mare și Timișoara). Cea mai mare parte a teritoriului județului de azi a făcut parte mai devreme din județul (interbelic) Timiș-Torontal, Regiunea Timișoara precum și din Comitatul de Timiș, la care se adaugă actuala Zonă metropolitană Timișoara.

Reședința oficială este orașul Timișoara și majoritatea instituțiilor județene își au sediul acolo.

Etimologie[modificare | modificare sursă]

Numele județului provine de la denumirea râului Timiș. Conform dicționarului etimologic al lui Kiss Lajos, numele râului vine din limba dacă: thibh-isjo (în traducere mlaștinos). La sosirea slavilor de nord, acest cuvânt a fost folosit ca și Tamiș. Acesta a fost preluat de maghiari prin Temes, de germani prin Temesch și de români prin Timiș.[necesită citare]

În perioada romană Timișul a fost numit Tibisis sau Tibiscus.

Relieful[modificare | modificare sursă]

Relieful se caracterizează prin predominarea câmpiei, care acoperă partea vestica (câmpia joasa) și centrală (câmpia înaltă) a județului. Câmpia pătrunde sub forma unor golfuri în zona dealurilor, pe văile Timișului (spre Lugoj) și Begăi (spre Făget), iar în estul județului se desfășoară dealurile premontane ale Pogănișului și partea sudică a Podișului Lipovei. Înălțimile cele mai mari corespund culmilor nord-vestice ale masivului Poiana Ruscăi (800 —1.300 m), culminând cu vârful Padeș (1.381 m).

Climă[modificare | modificare sursă]

Clima în județul Timiș este continental moderată, cu ușoare influențe mediteraneene. Lanțul Munților Carpați, din partea de răsărit, protejează județul împotriva aerului rece continental, iar deschiderea spre vest permite penetrarea mai ușoară a aerului temperat maritim.

Temperatura medie anuala oscilează între -2°C și 21°C. Cea mai joasă temperatura înregistrată în Timișoara a fost de -24,1°C iarna și de 5,3°C vara, iar cea mai ridicată temperatură de 20,5°C iarna și de 39,5°C vara. Rata anuală a precipitațiilor este situată între 500 și 600 mm, mai ridicata în zonele de deal și de munte.

Hidrografie[modificare | modificare sursă]

Teritoriul județului este străbătut de la est la sud-vest de râurile Bega și Timiș, cu afluenții săi Timișana, Pogăniș și Bârzava, iar în nord își urmează cursul de la est spre vest, Aranca, un afluent al Mureșului.

Resurse naturale[modificare | modificare sursă]

Resursele naturale (în subsol) cuprind zăcăminte de lignit (Sinersig), bazalt (Lucareț-Șanovița), mangan (Pietroasa), argilă (Biled, Cărpiniș, JimboliaLugojSânnicolau Mare), calcar ( Timișoara, Șag, Sânmihaiu Român), țiței și gaze naturale (în zona de vest a județului), nisip (Timișoara, Șag), nisip pentru sticlă (TimișoaraFagetTomești și Gladna).

Izvoare de ape minerale și ape geotermale sunt la Timișoara, BuziasPișhiaIvandaSacoșu MareBogdaCalaceaDeta, Sânnicolau Mare, JimboliaTeremia Mare și Lovrin.

Resursele regenerabile[modificare | modificare sursă]

Sunt exploatate resursele de energie solară și fotovoltaică, nivelul de dezvoltare din acest domeniu menținându-se foarte ridicat, în special datorită eficientizării și introducerii de tehnologii avansate, existând un potențial substanțial de creștere a utilizării acestor resurse în viitor.

Soluri[modificare | modificare sursă]

Învelișul de sol din zona Timișului este de o foarte mare diversitate, numeroasele tipuri și subtipuri încadrându-se în clasele: cernisoluri, luvisoluri, argiluvisoluri, cambisoluri, hidrisoluri, pelisoluri, vertisoluri și protisoluri, fără limitări în exploatare, constituindu-se astfel într-o importantă resursă naturală pentru dezvoltarea producției agricole intensive.

Solul județului Timiș oferă condiții favorabile pentru cultura plantelor agricole, în principal a cerealelor și a plantelor tehnice și furajere și pentru pomicultură și viticultură. În partea nord-vestică a județului sunt cernoziomuri, cernoziomuri levigate, cernoziomuri de fânețe, calcarice cambice și argice, preluvosoluri molice, iar în zona deluroasa se succed de la vest spre est diferite tipuri de soluri silvestre, între care dominată cele brune, iar cele brune-închise și brune-roșcate ocupă suprafețe mari în partea vestica.

Vegetație[modificare | modificare sursă]

Pădurile sunt puține fiind situate în partea estică (păduri de brad, molid și fag). În celelalte parți ale județului se întâlnesc păduri de stejar, cer, gârniță, iar în lunci - plopi și sălcii.

Peisajul este diversificat și de apariția vegetației de luncă, de-a lungul principalelor râuri, în cadrul căreia predomină arborii de esență moale. Se găsesc plante rare cum ar fi păpucul doamnei, stânjenelul, căpșunica, șerparița ș.a.

Județul Timiș în perioada Interbelică

Rezervații naturale și arii protejate în județul Timiș:

  • Arboretumul Bazoș
  • Lacul Surduc
  • Locul Fosifer Rădmănești
  • Lunca Pogănișului, Tormac și Sacoșul Turcesc
  • Mlaștinile Murani
  • Mlaștinile Satchinez
  • Movila Sisitak, Sânpetru Mare
  • Parcul Banloc
  • Parcul Botanic Timișoara
  • Parcul Botanic Beba Veche
  • Parcul Natural Lunca Mureșului [1] - cuprinde 4 rezervații naturale: Pădurea Cenad, Insula Mare Cenad, Insulele Igriș precum și Prundul Mare. Situat în aval de municipiul Arad parcul se întinde pe două județe.
  • Pajiștea cu Narcise Bătești, Făget
  • Pădurea Bistra, Ghiroda
  • Pădurea Dumbrava, Buziaș
  • Pădurea Parc Buziaș, Buziaș
  • Sărăturile Diniaș, Peciu Nou

Fauna[modificare | modificare sursă]

Fauna județului Timiș în zona de stepă și silvostepă cuprinde rozătoare (popândăul, hârciogul, căprioara, iepurele de câmp, etc.) și păsări (dropia, prepelița, fazanul), cu importanță cinegetică.

În pădurile de la Pișchia, Biniș, Hodoș, mamiferele sunt reprezentate de mistreț, caprior, vulpe, dihor, nevăstuică, veveriță si cerb lopătar. Dintre păsările de apă, cele mai reprezentative sunt rațele si gâștele sălbatice, egretele si lișița. Fauna acvatică este bogată în mreană, crap, somn, ș.a.

Zona Metropolitană Timișoara[modificare | modificare sursă]

Zonele metropolitane în România au fost reglementate prin legea 351 din 6 iulie 2001 ca fiind o zonă constituită prin asociere, pe bază de parteneriat voluntar, între marile centre urbane (Capitala României și municipiile de rangul I) și localitățile urbane și rurale aflate la distanțe de până la 30 km.

Zona metropolitană Timișoara este o zonă metropolitană din Județul TimișRomânia, fiind un proiect ce cuprinde municipiul Timișoara și 27 de comunități învecinate acesteia, în scopul creării unei unități administrative integrate între municipiul Timișoara și localitățile limitrofe, care ar cuprinde actualmente 460.000 (neoficial 500.000) de locuitori, formată prin asociere în baza unei Convenții, stabilindu-se relații de cooperare economică, socială și culturală, de amenajare a teritoriului, echipare tehnico-edilitară și protecție a mediului, fiecare localitate păstrându-și autonomia.

Această asociere se dorește a fi un instrument administrativ eficient în scopul creșterii economiei zonei prin dezvoltare multidimensională și integrată pentru diminuarea disparităților și creșterea standardului de viață regional prin implementarea unui pachet de măsuri care vor influența în mod pozitiv activitatea prezentă și care vor contribui în mod categoric la dezvoltarea armonioasă pe termen lung.

Zona metropolitană Timișoara este, demografic, a doua cea mai mare zonă metropolitană din România, fiind printre singurele care înregistrează spor pozitiv al populației, celelalte zone având scăderi moderate sau masive ale populației.

Componență[modificare | modificare sursă]

Mai multe comune învecinate cu municipiul Timișoara au cunoscut în ultimii ani o dezvoltare semnificativă. Comunele Ghiroda, Giroc, DumbrăvițaChișoda, au ajuns suburbii ale municipiului datorită dezvoltării facilităților, utilităților și a infrastructurii. Alte comune au cunoscut și ele o dezvoltare semnificativă, cel mai corect fiind încadrate la o zonă peri-urbană aflată în planul secund față de municipiul Timișoara, împrumutând de asemenea caracteristici urbane specifice. Printre acestea punem enumera: Moșnița Nouă,Giarmata, Săcălaz, Utvin, Sânmihaiu Român, Șag, ș.a.

Timișoara, polul național de creștere din Regiunea Vest, este în același timp și un motor al dezvoltării. În planul dezvoltării intra-regionale Timișoara se distanțează de celelalte comunități. Atractivitatea sa se datorează poziției geografice, infrastructurii de transport și rețelei de utilități dezvoltate, economiei dinamice și forței de muncă calificate.

Datorită existenței celor nouă universități, Timișoara este centrul regional universitar principal (60.000 studenți) din zona de Vest a României.

Demografie[modificare | modificare sursă]

Nume Populație (2002) Populație (2016) Suprafață (km²)**** Densitate (loc/km²) (2011)**
Timișoara 317.660 332.983 130,51 2446,58
Becicherecu Mic 2.798 3.163 61,42 46,45
Bucovăț 1.597 1.717 32,35 49,49
Biled 3.907 4.041 63,23 88,10
Chevereșu Mare 2.489 2.242 81,17 27,99
Dudeștii Noi 2.563 3.301 53,96 58,91
Dudeștii Vechi 4.203 4.421 95,64 43,49
Dumbrăvița 2.693 8.382 18,98 396,31
Ghiroda 4.907 6.690 34,13 181,65
Giarmata 5.670 7.217 71,50 90,93
Giroc 5.896 11.145 55,28 151,73
Jebel 3.097 3.594 78,41 42,79
Liebling 2.987 4.073 82,26 45,26
Moșnița Nouă 5.146 7.513 66,37 93,46
Mașloc 2.432 2.475 82,91 27,56
Orțișoara 4.080 4.590 145,63 28,77
Parța 1.910 2.327 44,59 48,71
Pădureni 1.789 1.938 42,33 45,78
Pișchia 3.006 3.132 123,61 24,68
Peciu Nou 5.342 5.509 129,74 38,46
Remetea Mare 2.111 2.571 105,41 21,83
Recaș 8.765 9.519 229,81 37,41
Sacoșul Turcesc 2.786 3.152 124,53 26,55
Șag 2.759 3.380 95,39 47,27
Săcălaz 6.876 8.666 119,49 60,29
Sânandrei 5.371 6.831 92,40 61,87
Sânmihaiu Român 4.396 7.134 75,26 81,33
Satchinez 4.784 5.028 99,88 47,49
Total 447.131 466.734 2439,86 317,81

Obiective[modificare | modificare sursă]

  • Alinierea Zonei Metropolitane Timișoara la standardele economice și sociale euro-atlantice, în consens cu cele naționale
  • Instaurarea în Zona Metropolitană Timișoara a unui climat de piață aliniat procedurilor competiționale internaționale
  • Creșterea coeziunii economico-sociale din Zona Metropolitană Timișoara

Avantaje[modificare | modificare sursă]

  • Descongestionarea municipiului Timișoara
  • Satisfacerea cererii de locuințe noi a populației
  • Fonduri bugetare mai mari pentru localitățile limitrofe
  • Beneficii economice din creșterea atractivității zonelor pentru investitori
  • Îmbunătățirea infrastructurii tehnico-edilitare și de transport
  • Extinderea rețelelor de utilități
  • Crearea de noi locuri de muncă bine plătite
  • Creșterea nivelului de trai al populației
  • Dezvoltarea regională și euroregională integrată
  • Accesarea fondurilor structurale ș.a.

Politică[modificare | modificare sursă]

Constante[modificare | modificare sursă]

Alegătorii din județul Timiș s-au evidențiat de-a lungul timpului prin preferința pentru partidele burgheze și anticomuniste. Astfel, la alegerile din 20 mai 1990 PNL a înregistrat în județul Timiș cu 17,94% din voturi cel mai bun rezultat pe țară. Pe lângă cei doi deputați PNL, județul Timiș a trimis încă de atunci și un deputat PNȚCD în parlament.

La alegerile din 1992 alianța CDR a obținut cel mai bun rezultat pe țară tot în județul Timiș, întrunind 42,56% din voturi.[2]

În prezent[modificare | modificare sursă]

Președintele Consiliului Județean Timiș este Sorin Grindeanu (PSD). Vicepreședinți sunt Teodora Iliescu (PMP) și Traian Stancu (ALDE). Consiliul județean este compus din 37 de membri împărțiți astfel:

    Partid Consilieri Componența Consiliului
  PSD 16                                
  PNL 14                                
  UNPR 3                                
  ALDE 2                                
  PMP 2                                

Transporturi[modificare | modificare sursă]

Transportul auto[modificare | modificare sursă]

Din cei 533 km de drumuri naționale (din care 221 km drumuri europene) un număr de 416 km sunt executate din beton asfaltic, iar sectoare cu 4 benzi sunt executate pe o lungime de 42 km. Drumurile județene totalizează 1.145km (700 km beton asfaltic), iar drumurile comunale 1.222 km, din care 459 km pietruite și 624 km pământ. În județ funcționează 7 autogări licențiate, iar transporturile rutiere de persoane sunt efectuate de 30 operatori din care 5 operatori pentru transport internațional.

Transportul aerian[modificare | modificare sursă]

Transportul aerian se desfășoară prin intermediul Aeroportului Internațional Timișoara, situat la 12 km nord-est de municipiul Timișoara. Acesta a fost deschis traficului internațional în 1980 și este al doilea ca mărime din țară, după aeroportul Aeroportul Internațional Henri Coandă București. Traficul de pasageri a cunoscut o creștere substanțială după 2.000 și a depășit cota de un milion în anul 2010. Totodată la Timișoara există și un Aeroport Utilitar, care în viitor va fi modernizat, pentru a prelua o parte din cursele aeroportului Traian Vuia, Timișoara devenind astfel cel de-al doilea oraș al României deservit de două aeroporturi, după Capitală.

Transportul feroviar[modificare | modificare sursă]

Județul Timiș are cea mai mare densitate de cale ferată din România: 90,5 km de cale ferată/100 km2. În exploatare sunt 1,098 km de cale ferată din care 199 km este electrificată. Întreaga rețea este formată din linii simple. Liniile de cai ferate mai importante ce străbat teritoriul județului sunt: București - Timișoara - Jimbolia (linie internațională), București - Timișoara - Stamora Moravița (linie internațională), Timișoara - Arad - Oradea - Cluj - Vatra Dornei - Iași; Timișoara - Arad - Oradea - Carei - Satu Mare - Baia Mare; Timișoara - Buziaș - Teiuș - Războieni - Mărășești -Galați.

Transporturile navale[modificare | modificare sursă]

Sunt reprezentate de Canalul Bega. Navigația pe Bega este atestată încă din anii 1700. În anul 2008, au început lucrările de decolmatare, ecologizare și modernizare a Canalului Bega și a sistemelor hidrotehnice aferente, pentru a se redeschide navigația atât în Timișoara cât și spre Serbia și mai departe spre Dunăre. Pe Canalul Bega există două porturi principale: Timișoara și Otelec.

Economie[modificare | modificare sursă]

Județul Timiș are printre cele mai dinamice economii din România.

În anul 2016, Timișul avea după București cel mai mare număr de companii din țară (peste 32.000). Potrivit statisticilor de la 1 Martie 2017 247.862 de persoane, reprezentând (35%) din populație lucrează în companiile din județ, fiind cea mai mare rată de angajare din România după zona București-Ilfov, neadăugându-se forța de muncă venită din alte județe. Industria județului Timiș este puternică, dinamică și diversificată fiind susținută de tradiție, localizarea vestică a județului precum si forța de muncă înalt calificată, atuuri care sunt confirmate de prezența numeroasă aici a investitorilor, autohtoni si străini. Timișul este județul cu cea mai mică rată a șomajului din România.[3]

Printre companiile străine de prestigiu prezente amintim: Continental AG, Solectron Corp. România, Zoppas Industries România, Philips&Elba Street Lighting, ABB Rometrics, Alcatel, Delphi Packard, Siemens, Procter&Gamble(P&G), Eybl Textil, Eybl-Automotive-Components, Coca-Cola, Nestlé, Smithfield, Profi, Kromberg&Schubert, Lisa Draxlmayer(BMW), Mecatim(Daewoo Group), Flextronics, Hella, TRW, Incontro Prefabricati, IMP Romania Industrial CO, Ceramica Apparechi Sanitari, Linde Gas, Monlandys, EFF si altele. Ponderea cea mai însemnată în productia totală a judetului (70%) o detine industria prelucrătoare, cu principalele ramuri ale acesteia, industria alimentară, industria chimică, industria textilă, industria de prelucrare a metalului si a lemnului.

Dezvoltarea industriei alimentare se datorează atât potentialului agricol ridicat al zonei, cât si volumului sporit al investitiilor private făcute în această ramură, aceasta atingând 81,5% din investitiile totale.

Alte sectoare importante sunt industria textilă, a pielăriei si încăltămintei si industria constructoare de masini si echipamente.

Sectorul IMM - întreprinderile mici si mijlocii au cunoscut începând din anul 1990, o importantă dezvoltare în cadrul economiei judetene, reprezentând în prezent cca. 95% din totalul firmelor înmatriculate la Oficiul Registrul Comertului, inclusiv persoane fizice autorizate sau asociatii familiale.

Analiza structurii IMM-urilor reliefează faptul ca majoritatea fortei de muncă din acest sector este antrenată în servicii, comert si operatii de import - export.

Tendinta de crestere a sectorului întreprinderilor mici si mijlocii constituie un potential important al judetului Timis, dinamica acestui sector fiind reflectată prin cresterea aportului întreprinderilor mici si mijlocii la PIB (peste 40%).

Conditiile speciale ale judetului Timis, traditia antreprenorială existentă în zonă, mentalitatea occidentală a locuitorilor si spiritul de initiativă nealterat în perioada comunistă, pozitia geografică, standardul de viată al populatiei care, în partea vestică, este mai ridicat fată de restul tării precum si capacitătile de capitalizare relativ crescute de aici, favorizează dezvoltarea continuă a sectorului de întreprinderi mici si mijlocii.

Serviciile au cunoscut în special în primii ani după revolutie o crestere explozivă ca urmare a implementării în România a principiilor economiei de piată. Alături de firmele locale, cu oferte de servicii orientate spre nevoile clientilor, prezenta firmelor internationale de prestigiu din domeniu face ca îmbunătătirea calitătilor serviciilor de pe piata locală să fie principala prioritate a acestora.

Activitătile productive înregistrează de asemenea în ultimii ani o tendintă crescătoare, fiind sustinute din ce în ce mai mult de către organele de stat prin politici economice si fiscale orientate.

Agricultura[modificare | modificare sursă]

Potențialul agricol pe care îl deține judetul Timiș este remarcabil, datorită suprafețelor agricole vaste si solurilor de foarte bună calitate, beneficiind de o poziție privilegiată.

Condițiile pedoclimatice optime oferă dezvoltării agriculturii multiple șanse de viitor. În prezent, agricultura se caracterizează prin apariția si dezvoltarea fermelor, ca structuri de bază ale agriculturii tradiționale și ca suport pentru dezvoltarea sistemului agricol competitiv al regiunii.

Una din cele mai vechi si importante activități agricole din județ, dispunând de condiții climatice favorabile este cultivarea cerealelor și a plantelor tehnice, iar în majoritatea comunelor din zona de câmpie și de deal a județului este practicată viticultura. Localități ca Recaș, Buziaș și Giarmata sunt nume sonore atât în țară, cât și în străinătate în ceea ce privește producția de vin. Productia de legume în ferme individuale este de asemenea o activitate economică de tradiție în special în localitățile rurale din vecinătatea centrelor urbane.

Turism[modificare | modificare sursă]

Peștera Românești - concert simfonic

Printre atracțiile turistice importante se numără:

Lăcașuri de cult[modificare | modificare sursă]

Clădiri istorice[modificare | modificare sursă]

Castele[modificare | modificare sursă]

Conace[modificare | modificare sursă]

Monumente și statui[modificare | modificare sursă]

Muzee și galerii de artă[modificare | modificare sursă]

Biblioteci[modificare | modificare sursă]

Cinematografe[modificare | modificare sursă]

Centre comerciale[modificare | modificare sursă]

Alte atracții turistice[modificare | modificare sursă]

Împărțirea administrativă a județul Timiș[modificare | modificare sursă]

Harta orașelor județului Timiș

Județul are 2 municipii, 8 orașe și 93 de comune.

Municipii[modificare | modificare sursă]

Orașe[modificare | modificare sursă]

Comune[modificare | modificare sursă]

Sate[modificare | modificare sursă]

Comunități etnice în județul Timiș[modificare | modificare sursă]

Pentru structura etnică a județului în perioada interbelică vezi: Județul Timiș (interbelic).

Note[modificare | modificare sursă]

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Crețan, Remus, Dicționar toponimic și geografico-istoric al localităților din județul Timiș, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2006 ISBN 973-7608-65-8

Bibliografie suplimentară[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Timiș

Portaluri

Hărți

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Județele României