Județul Timiș

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Timiș
—  Județ  —
Timiș
Timiș
Stemă
Stemă

Țară  România
Regiune Vest

SIRUTA 350

Reședință Timișoara
Componență municipii
orașe
Comune

Guvernare
 - Președintele Consiliului Județean Călin-Ionel Dobra[1] (PSD, )
 - Prefect Eugen Dogariu

Suprafață
 - Total 8.697 km²

Populație (2011)
 - Total
 - Densitate 74,7 loc./km²
 - Locul după populație 5

Fus orar UTC+2
Prefix telefonic 56
Indicativ autovehicule TM

Prezență online
http://www.cjtimis.ro/
GeoNames Modificați la Wikidata

Harta României cu județul Timiș indicat
Harta României cu județul Timiș indicat

Timiș este un județ așezat în partea sud-vestică a României, în centrul provinciei istorice Banat. Reședința lui este municipiul Timișoara. Se învecinează cu județele Arad, Caraș-Severin și Hunedoara, precum și cu districtele Banatul de Sud, Banatul Central și Banatul de Nord din Serbia și cu județul Csongrád din Ungaria.

Teritorial, este cel mai întins județ al României, cu 8.697 km² (3,69% din totalul suprafeței întregii țări). A fost înființat în anul 1968 prin reorganizarea teritorială a regiunii Banat (cu părți din raioanele Arad, Bozovici, Caransebeș, Ciacova, Făget, Gătaia, Jimbolia, Lipova, Moldova Nouă, Oravița, Orșova, Pecica, Reșița, Sânnicolau Mare și Timișoara). Cea mai mare parte a teritoriului județului de azi a făcut parte mai devreme din județul (interbelic) Timiș-Torontal, Ținutul Timiș, Regiunea Timișoara precum și din Comitatul de Timiș, la care se adaugă actuala Zonă metropolitană Timișoara.

Etimologie[modificare | modificare sursă]

Numele județului provine de la denumirea râului Timiș. Conform dicționarului etimologic al lui Kiss Lajos, numele râului vine din limba dacă: thibh-isjo (în traducere mlaștinos). La sosirea slavilor de nord, acest cuvânt a fost folosit ca și Tamiș. Acesta a fost preluat de maghiari prin Temes, de germani prin Temesch și de români prin Timiș.[necesită citare]

În perioada romană Timișul a fost numit Tibisis sau Tibiscus.

Istorie[modificare | modificare sursă]

Continuitatea vietii pe aceste meleaguri este atestată încă din cele mai vechi timpuri, judetul Timis apartinând Statului Dac (sec. II î.Ch.) iar, mai apoi, Imperiului Roman (sec. II - III d.Ch.).

Regiunea istorică Banat, din care face parte si judetul Timis, a cunoscut un fenomen de feudalizare timpurie, în secolul al XI-lea, existând un Voievodat Românesc condus de Glad, cu capitala la Morisena (localitatea actuala Cenad). Doua secole mai târziu, este consemnata existenta cetătii "Castrum Timissiensis" - Timisoara. În anul 1552, Banatul este cucerit de ostile otomane conduse de Soliman Pasa si rămâne timp de 164 de ani sub stăpânire turcească, respectiv până în anul 1716, când Timisoara este eliberată de Armata Imperială Austriacă.

După cucerirea Timisoarei de către trupele austriece, Banatul devine domeniu al Coroanei Habsburgice, având loc colonizări masive cu populatie de origine germanică, ceea ce modifică profilul etnic al regiunii si imprimă o nouă dinamică a dezvoltării economice.

Secolul al XVIII-lea este perioada marilor transformări, materializate în vaste lucrări de constructii, ceea ce face ca judetul Timis să se integreze zonei de civilizatie a Europei Centrale.

După Primul Război Mondial si unirea cu Regatul României (1918), urmează o perioada prosperă în care se înfiintează primele institutii de învătământ superior si creste numărul institutiilor culturale. Această evolutie pozitivă este însă întreruptă brutal de cel de-al Doilea Război Mondial.

Judetul Timis este reînfiintat în anul 1968, în structura administrativă si pe teritoriul pe care-l ocupă în prezent.

Istoria contemporană este semnată de Timișoara în decembrie 1989 când timisorenii, nemaisuportând opresiunile si privatiunile regimului comunist ceaușist au aprins scânteia revolutiei din România. Pe 20 decembrie 1989, Timișoara este declarată primul oraș din România liber de comunism, în urma unor confruntări sângeroase soldate cu peste 1000 de morți și alte câteva mii de răniți. Aceste evenimente au dus la căderea regimului ceaușist o săptămână mai târziu. Schimbările care au avut loc la nivelul clasei politice au dus la noi proteste din partea timișorenilor, proteste ce au culminat cu redactarea Proclamației de la Timișoara, în martie 1990. Cerințele timișorenilor se sintetizau în punctul 8 al proclamației, prin care se cerea ca foștii activiști ai PCR să nu mai poată candida la funcții publice în stat. Acest punct însă nu a fost pus niciodată în aplicare. Timișoara devine astfel un simbol al curajului si idealismului uman primind titulatura de oras martir al României.

Stema[modificare | modificare sursă]

Stema județului a fost adoptată prin hotărârea de guvern nr. 102/1992 și publicată în Monitorul Oficial al României nr. 396 din 10 iunie 2002.

Stema județului Timiș, se compune dintr-un scut tăiat; în partea superioară, pe câmp roșu, un leu din aur ieșind din crenelurile unui zid din aur zidit; leul tine o sabie încovoiată, cu vârf lat, din argint; în colțul din dreapta sus se află un soare din aur, iar în stanga sus, o luna din argint în creștere.

În partea inferioară, pe câmp albastru este reprezentată o fascie undată din argint.

Semnificația elementelor caracterizante

Leul cu braț înarmat, caracteristic Banatului Timișan, simbolizează apărătorii ținutului și ai creștinătății împotriva armatelor otomane; leul poartă sabia victorioasa a lui Pavel Chinezu, comite de Timiș.

Zidul din aur simbolizează cetatea Timișoarei.

Soarele din aur simbolizează, prin poziția sa, idealurile înalte pentru care au luptat eroii acestui ținut.

Luna din argint reprezintă perechea soarelui.

Fascia undată din argint, pe câmp albastru, simbolizează râul Timiș, cel care dă numele județului.

Relieful[modificare | modificare sursă]

Relieful se caracterizează prin predominarea câmpiei, care acoperă partea vestica (câmpia joasa) și centrală (câmpia înaltă) a județului. Câmpia pătrunde sub forma unor golfuri în zona dealurilor, pe văile Timișului (spre Lugoj) și Begăi (spre Făget), iar în estul județului se desfășoară dealurile premontane ale Pogănișului și partea sudică a Podișului Lipovei. Înălțimile cele mai mari corespund culmilor nord-vestice ale masivului Poiana Ruscăi (800 —1.300 m), culminând cu vârful Padeș (1.381 m).

Climă[modificare | modificare sursă]

Clima în județul Timiș este continental moderată, cu ușoare influențe mediteraneene. Lanțul Munților Carpați, din partea de răsărit, protejează județul împotriva aerului rece continental, iar deschiderea spre vest permite penetrarea mai ușoară a aerului temperat maritim.

Temperatura medie anuala oscilează între -2°C și 21°C. Cea mai joasă temperatura înregistrată în Timișoara a fost de -24,1°C iarna și de 5,3°C vara, iar cea mai ridicată temperatură de 20,5°C iarna și de 39,5°C vara. Rata anuală a precipitațiilor este situată între 500 și 600 mm, mai ridicata în zonele de deal și de munte.

Hidrografie[modificare | modificare sursă]

Teritoriul județului este străbătut de la est la sud-vest de râurile Bega și Timiș, cu afluenții săi Timișana, Pogăniș și Bârzava, iar în nord își urmează cursul de la est spre vest, Aranca, un afluent al Mureșului.

Resurse naturale[modificare | modificare sursă]

Resursele naturale (în subsol) cuprind zăcăminte de lignit (Sinersig), bazalt (Lucareț-Șanovița), mangan (Pietroasa), argilă (Biled, Cărpiniș, JimboliaLugojSânnicolau Mare), calcar ( Timișoara, Șag, Sânmihaiu Român), țiței și gaze naturale (în zona de vest a județului), nisip (Timișoara, Șag), nisip pentru sticlă (TimișoaraFagetTomești și Gladna).

Izvoare de ape minerale și ape geotermale sunt la Timișoara, BuziasPișhiaIvandaSacoșu MareBogdaCalaceaDeta, Sânnicolau Mare, JimboliaTeremia Mare și Lovrin.

Resursele regenerabile[modificare | modificare sursă]

Sunt exploatate resursele de energie solară și fotovoltaică, nivelul de dezvoltare din acest domeniu menținându-se foarte ridicat, în special datorită eficientizării și introducerii de tehnologii avansate, existând un potențial substanțial de creștere a utilizării acestor resurse în viitor.

Soluri[modificare | modificare sursă]

Învelișul de sol din zona Timișului este de o foarte mare diversitate, numeroasele tipuri și subtipuri încadrându-se în clasele: cernisoluri, luvisoluri, argiluvisoluri, cambisoluri, hidrisoluri, pelisoluri, vertisoluri și protisoluri, fără limitări în exploatare, constituindu-se astfel într-o importantă resursă naturală pentru dezvoltarea producției agricole intensive.

Solul județului Timiș oferă condiții favorabile pentru cultura plantelor agricole, în principal a cerealelor și a plantelor tehnice și furajere și pentru pomicultură și viticultură. În partea nord-vestică a județului sunt cernoziomuri, cernoziomuri levigate, cernoziomuri de fânețe, calcarice cambice și argice, preluvosoluri molice, iar în zona deluroasa se succed de la vest spre est diferite tipuri de soluri silvestre, între care dominată cele brune, iar cele brune-închise și brune-roșcate ocupă suprafețe mari în partea vestica.

Vegetație[modificare | modificare sursă]

Pădurile sunt puține fiind situate în partea estică (păduri de brad, molid și fag). În celelalte parți ale județului se întâlnesc păduri de stejar, cer, gârniță, iar în lunci - plopi și sălcii.

Peisajul este diversificat și de apariția vegetației de luncă, de-a lungul principalelor râuri, în cadrul căreia predomină arborii de esență moale. Se găsesc plante rare cum ar fi păpucul doamnei, stânjenelul, căpșunica, șerparița ș.a.

Județul Timiș în perioada Interbelică

Rezervații naturale și arii protejate în județul Timiș:

  • Arboretumul Bazoș
  • Lacul Surduc
  • Locul Fosifer Rădmănești
  • Lunca Pogănișului, Tormac și Sacoșul Turcesc
  • Mlaștinile Murani
  • Mlaștinile Satchinez
  • Movila Sisitak, Sânpetru Mare
  • Parcul Banloc
  • Parcul Botanic Timișoara
  • Parcul Botanic Beba Veche
  • Parcul Natural Lunca Mureșului [1] - cuprinde 4 rezervații naturale: Pădurea Cenad, Insula Mare Cenad, Insulele Igriș precum și Prundul Mare. Situat în aval de municipiul Arad parcul se întinde pe două județe.
  • Pajiștea cu Narcise Bătești, Făget
  • Pădurea Bistra, Ghiroda
  • Pădurea Dumbrava, Buziaș
  • Pădurea Parc Buziaș, Buziaș
  • Sărăturile Diniaș, Peciu Nou

Fauna[modificare | modificare sursă]

Fauna județului Timiș în zona de stepă și silvostepă cuprinde rozătoare (popândăul, hârciogul, căprioara, iepurele de câmp, etc.) și păsări (dropia, prepelița, fazanul), cu importanță cinegetică.

În pădurile de la Pișchia, Biniș, Hodoș, mamiferele sunt reprezentate de mistreț, caprior, vulpe, dihor, nevăstuică, veveriță si cerb lopătar. Dintre păsările de apă, cele mai reprezentative sunt rațele si gâștele sălbatice, egretele si lișița. Fauna acvatică este bogată în mreană, crap, somn, ș.a.

Zona Metropolitană Timișoara[modificare | modificare sursă]

Zonele metropolitane în România au fost reglementate prin legea 351 din 6 iulie 2001 ca fiind o zonă constituită prin asociere, pe bază de parteneriat voluntar, între marile centre urbane (Capitala României și municipiile de rangul I) și localitățile urbane și rurale aflate la distanțe de până la 30 km.

Zona metropolitană Timișoara este o zonă metropolitană din Județul TimișRomânia, fiind un proiect ce cuprinde municipiul Timișoara și 27 de comunități învecinate acesteia, în scopul creării unei unități administrative integrate între municipiul Timișoara și localitățile limitrofe, care ar cuprinde actualmente 460.000 (neoficial 500.000) de locuitori, formată prin asociere în baza unei Convenții, stabilindu-se relații de cooperare economică, socială și culturală, de amenajare a teritoriului, echipare tehnico-edilitară și protecție a mediului, fiecare localitate păstrându-și autonomia.

Această asociere se dorește a fi un instrument administrativ eficient în scopul creșterii economiei zonei prin dezvoltare multidimensională și integrată pentru diminuarea disparităților și creșterea standardului de viață regional prin implementarea unui pachet de măsuri care vor influența în mod pozitiv activitatea prezentă și care vor contribui în mod categoric la dezvoltarea armonioasă pe termen lung.

Zona metropolitană Timișoara este, demografic, a doua cea mai mare zonă metropolitană din România, fiind printre singurele care înregistrează spor pozitiv al populației, celelalte zone având scăderi moderate sau masive ale populației.

Componență[modificare | modificare sursă]

Mai multe comune învecinate cu municipiul Timișoara au cunoscut în ultimii ani o dezvoltare semnificativă. Comunele Ghiroda, Giroc, DumbrăvițaChișoda, au ajuns suburbii ale municipiului datorită dezvoltării facilităților, utilităților și a infrastructurii. Alte comune au cunoscut și ele o dezvoltare semnificativă, cel mai corect fiind încadrate la o zonă peri-urbană aflată în planul secund față de municipiul Timișoara, împrumutând de asemenea caracteristici urbane specifice. Printre acestea punem enumera: Moșnița Nouă,Giarmata, Săcălaz, Utvin, Sânmihaiu Român, Șag, ș.a.

Timișoara, polul național de creștere din Regiunea Vest, este în același timp și un motor al dezvoltării. În planul dezvoltării intra-regionale Timișoara se distanțează de celelalte comunități. Atractivitatea sa se datorează poziției geografice, infrastructurii de transport și rețelei de utilități dezvoltate, economiei dinamice și forței de muncă calificate.

Datorită existenței celor nouă universități, Timișoara este centrul regional universitar principal (60.000 studenți) din zona de Vest a României.

Demografie[modificare | modificare sursă]

Nume Populație (2002) Populație (2016) Suprafață (km²)**** Densitate (loc/km²) (2011)**
Timișoara 317.660 332.983 130,51 2446,58
Becicherecu Mic 2.798 3.163 61,42 46,45
Bucovăț 1.597 1.717 32,35 49,49
Biled 3.907 4.041 63,23 88,10
Chevereșu Mare 2.489 2.242 81,17 27,99
Dudeștii Noi 2.563 3.301 53,96 58,91
Dudeștii Vechi 4.203 4.421 95,64 43,49
Dumbrăvița 2.693 8.382 18,98 396,31
Ghiroda 4.907 6.690 34,13 181,65
Giarmata 5.670 7.217 71,50 90,93
Giroc 5.896 11.145 55,28 151,73
Jebel 3.097 3.594 78,41 42,79
Liebling 2.987 4.073 82,26 45,26
Moșnița Nouă 5.146 7.513 66,37 93,46
Mașloc 2.432 2.475 82,91 27,56
Orțișoara 4.080 4.590 145,63 28,77
Parța 1.910 2.327 44,59 48,71
Pădureni 1.789 1.938 42,33 45,78
Pișchia 3.006 3.132 123,61 24,68
Peciu Nou 5.342 5.509 129,74 38,46
Remetea Mare 2.111 2.571 105,41 21,83
Recaș 8.765 9.519 229,81 37,41
Sacoșul Turcesc 2.786 3.152 124,53 26,55
Șag 2.759 3.380 95,39 47,27
Săcălaz 6.876 8.666 119,49 60,29
Sânandrei 5.371 6.831 92,40 61,87
Sânmihaiu Român 4.396 7.134 75,26 81,33
Satchinez 4.784 5.028 99,88 47,49
Total 447.131 466.734 2439,86 317,81

Obiective[modificare | modificare sursă]

  • Alinierea Zonei Metropolitane Timișoara la standardele economice și sociale euro-atlantice, în consens cu cele naționale
  • Instaurarea în Zona Metropolitană Timișoara a unui climat de piață aliniat procedurilor competiționale internaționale
  • Creșterea coeziunii economico-sociale din Zona Metropolitană Timișoara

Avantaje[modificare | modificare sursă]

  • Descongestionarea municipiului Timișoara
  • Satisfacerea cererii de locuințe noi a populației
  • Fonduri bugetare mai mari pentru localitățile limitrofe
  • Beneficii economice din creșterea atractivității zonelor pentru investitori
  • Îmbunătățirea infrastructurii tehnico-edilitare și de transport
  • Extinderea rețelelor de utilități
  • Crearea de noi locuri de muncă bine plătite
  • Creșterea nivelului de trai al populației
  • Dezvoltarea regională și euroregională integrată
  • Accesarea fondurilor structurale ș.a.

Politică[modificare | modificare sursă]

Constante[modificare | modificare sursă]

Alegătorii din județul Timiș s-au evidențiat de-a lungul timpului prin preferința pentru partidele burgheze și anticomuniste. Astfel, la alegerile din 20 mai 1990 PNL a înregistrat în județul Timiș cu 17,94% din voturi cel mai bun rezultat pe țară. Pe lângă cei doi deputați PNL, județul Timiș a trimis încă de atunci și un deputat PNȚCD în parlament.

La alegerile din 1992 alianța CDR a obținut cel mai bun rezultat pe țară tot în județul Timiș, întrunind 42,56% din voturi.[2]

În prezent[modificare | modificare sursă]

Președintele Consiliului Județean Timiș este Sorin Grindeanu (PSD). Vicepreședinți sunt Teodora Iliescu (PMP) și Traian Stancu (ALDE). Consiliul județean este compus din 37 de membri împărțiți astfel:

    Partid Consilieri Componența Consiliului
  PSD 16                                
  PNL 14                                
  UNPR 3                                
  ALDE 2                                
  PMP 2                                

Transporturi[modificare | modificare sursă]

Transportul auto[modificare | modificare sursă]

Reteaua de cai rutiere este bine dezvoltata, având o lungime de 2858 de km, ceea ce situează judetul pe locul I în tara în ierarhia lungimii drumurilor publice.

Judetul Timis este traversat de doua importante drumuri europene, E 70, care intră în tară din Serbia pe la punctul de trecere frontieră Stamora Moravita si face legătura, prin Timisoara, cu sudul tării si cu capitala, Bucuresti si, E 671, care traversează judetul de la nord la sud, asigurând o buna legătura cu Ungaria, respectiv Europa Centrala.

Actiuni ample de îmbunătătire a calitătii infrastructurii de circulatie, precum si de dezvoltare a retelei existente au fost demarate, în ultimii ani, de către autoritătile administratiei publice. Astfel, este în curs pregătire proiectul de realizare a autostrăzii Nădlag - Arad - Timisoara - Bucuresti care va conecta partea de vest a tării la culoarul de circulatie rutiera 4 pan-european.

În județ funcționează 7 autogări licențiate, iar transporturile rutiere de persoane sunt efectuate de 30 operatori din care 5 operatori pentru transport internațional.

Transportul aerian[modificare | modificare sursă]

Transportul aerian se desfășoară prin intermediul Aeroportului Internațional Timișoara, situat la 12 km nord-est de municipiul Timișoara. Acesta a fost deschis traficului internațional în 1980 și este al doilea ca mărime din țară, după aeroportul Aeroportul Internațional Henri Coandă București. Traficul de pasageri a cunoscut o creștere substanțială după 2.000 și a depășit cota de un milion în anul 2010. Totodată la Timișoara există și un Aeroport Utilitar, care în viitor va fi modernizat, pentru a prelua o parte din cursele aeroportului Traian Vuia, Timișoara devenind astfel cel de-al doilea oraș al României deservit de două aeroporturi, după Capitală.

Transportul feroviar[modificare | modificare sursă]

Județul Timiș are cea mai mare densitate de cale ferată din România: 90,5 km de cale ferată/100 km2. În exploatare sunt 1,098 km de cale ferată din care 199 km este electrificată. Liniile de cai ferate mai importante ce străbat teritoriul județului sunt: București - Timișoara - Jimbolia (linie internațională), București - Timișoara - Stamora Moravița (linie internațională), Timișoara - Arad - Oradea - Cluj - Vatra Dornei - Iași; Timișoara - Arad - Oradea - Carei - Satu Mare - Baia Mare; Timișoara - Buziaș - Teiuș - Războieni - Mărășești -Galați.

Reteaua feroviară, în formare încă din secolul trecut ca urmare a impulsionării date de dezvoltarea industriei judetului Timis se bucura astăzi de cea mai densă retea de cale ferata din tara. Teritoriul judetului este traversat de doua trasee de cale ferata internatională, magistrala de sud, cu ruta Bucuresti - Craiova - Timisoara - Jimbolia si legături spre Belgrad si Kikinda (Serbia) si magistrala de vest, care pleacă din Timisoara spre Baia-Mare, traversează Câmpia Tisei si face, în localitatea Ilia, jonctiunea cu magistrala Bucuresti - Brasov - Arad.

Transportul pe apă[modificare | modificare sursă]

Este reprezentat de Canalul Bega. Navigația pe Bega este atestată încă din anii 1700. În anul 2008, au început lucrările de decolmatare, ecologizare și modernizare a Canalului Bega și a sistemelor hidrotehnice aferente, pentru a se redeschide navigația atât în Timișoara cât și spre Serbia și mai departe spre Dunăre.

Pe Canalul Bega există două porturi principale: Timișoara și Otelec.

Economie[modificare | modificare sursă]

Județul Timiș prin tradiție, perseverență și performanțele sale a devenit cel mai atractiv județ al României, un important partener de afaceri și de cooperare regională din Europa Centrală, pentru întreaga lume. 

În anul 2016, Timișul avea după București cel mai mare număr de companii din țară (peste 32.000). Potrivit statisticilor de la 1 Martie 2017 247.862 de persoane, reprezentând (35%) din populație lucrează în companiile din județ, fiind cea mai mare rată de angajare din România după zona București-Ilfov, neadăugându-se forța de muncă venită din alte județe. Industria județului Timiș este puternică, dinamică și diversificată fiind susținută de tradiție, localizarea vestică a județului precum si forța de muncă înalt calificată, atuuri care sunt confirmate de prezența numeroasă aici a investitorilor, autohtoni si străini. Timișul este județul cu cea mai mică rată a șomajului din România.[3]

Printre companiile străine de prestigiu prezente amintim: Continental AG, Solectron Corp. România, Zoppas Industries România, Philips&Elba Street Lighting, ABB Rometrics, Alcatel, Delphi Packard, Siemens, Procter&Gamble(P&G), Eybl Textil, Eybl-Automotive-Components, Coca-Cola, Nestlé, Smithfield, Profi, Kromberg&Schubert, Lisa Draxlmayer(BMW), Mecatim(Daewoo Group), Flextronics, Hella, TRW, Incontro Prefabricati, IMP Romania Industrial CO, Ceramica Apparechi Sanitari, Linde Gas, Monlandys, EFF si altele. Ponderea cea mai însemnată în productia totală a judetului (70%) o detine industria prelucrătoare, cu principalele ramuri ale acesteia, industria alimentară, industria chimică, industria textilă, industria de prelucrare a metalului si a lemnului.

Dezvoltarea industriei alimentare se datorează atât potentialului agricol ridicat al zonei, cât si volumului sporit al investitiilor private făcute în această ramură, aceasta atingând 81,5% din investitiile totale.

Alte sectoare importante sunt industria textilă, a pielăriei si încăltămintei si industria constructoare de masini si echipamente.

Sectorul IMM - întreprinderile mici si mijlocii au cunoscut începând din anul 1990, o importantă dezvoltare în cadrul economiei judetene, reprezentând în prezent cca. 95% din totalul firmelor înmatriculate la Oficiul Registrul Comertului, inclusiv persoane fizice autorizate sau asociatii familiale.

Analiza structurii IMM-urilor reliefează faptul ca majoritatea fortei de muncă din acest sector este antrenată în servicii, comert si operatii de import - export.

Tendinta de crestere a sectorului întreprinderilor mici si mijlocii constituie un potential important al judetului Timis, dinamica acestui sector fiind reflectată prin cresterea aportului întreprinderilor mici si mijlocii la PIB (peste 40%).

Conditiile speciale ale judetului Timis, traditia antreprenorială existentă în zonă, mentalitatea occidentală a locuitorilor si spiritul de initiativă nealterat în perioada comunistă, pozitia geografică, standardul de viată al populatiei care, în partea vestică, este mai ridicat fată de restul tării precum si capacitătile de capitalizare relativ crescute de aici, favorizează dezvoltarea continuă a sectorului de întreprinderi mici si mijlocii.

Serviciile au cunoscut în special în primii ani după revolutie o crestere explozivă ca urmare a implementării în România a principiilor economiei de piată. Alături de firmele locale, cu oferte de servicii orientate spre nevoile clientilor, prezenta firmelor internationale de prestigiu din domeniu face ca îmbunătătirea calitătilor serviciilor de pe piata locală să fie principala prioritate a acestora.

Activitătile productive înregistrează de asemenea în ultimii ani o tendintă crescătoare, fiind sustinute din ce în ce mai mult de către organele de stat prin politici economice si fiscale orientate.

Agricultura[modificare | modificare sursă]

Potențialul agricol pe care îl deține judetul Timiș este remarcabil, datorită suprafețelor agricole vaste si solurilor de foarte bună calitate, beneficiind de o poziție privilegiată, fiind județul cu cea mai mare suprafață arabilă din România (cca 700.000 de hectare).

Condițiile pedoclimatice optime oferă dezvoltării agriculturii multiple șanse de viitor. În prezent, agricultura se caracterizează prin apariția si dezvoltarea fermelor, ca structuri de bază ale agriculturii tradiționale și ca suport pentru dezvoltarea sistemului agricol competitiv al regiunii.

Una din cele mai vechi si importante activități agricole din județ, dispunând de condiții climatice favorabile este cultivarea cerealelor și a plantelor tehnice, iar în majoritatea comunelor din zona de câmpie și de deal a județului este practicată viticultura. Localități ca Recaș, Buziaș și Giarmata sunt nume sonore atât în țară, cât și în străinătate în ceea ce privește producția de vin. Productia de legume în ferme individuale este de asemenea o activitate economică de tradiție în special în localitățile rurale din vecinătatea centrelor urbane.

Învățământ[modificare | modificare sursă]

Centrul Universitar Timisoara se situează între primele 3 din tară, cele 9 universităti, de stat si private, asigurând formarea specialistilor în toate sferele vietii social - economice si politice. Capacitatea acestora este întărită si prin Centru Universitar Lugoj - care beneficiază de o universitate particulară de perspectivă - Universitatea Europeană Drăgan.

Alături de sistemul clasic de învătământ, în localitătile judetului s-au înfiintat societăti private de pregătire, formare si perfectionare profesională a căror ofertă este completată si de o serie de seminarii organizate de institutii de învătământ superior si institutii cu experientă în dezvoltare economică cum sunt Camera de Comert, Industrie si Agricultură TimisoaraAgentia de Dezvoltare Economico - Socială TimisAgentia Regională de Dezvoltare Vest, etc.

Succesele economico-sociale si culturale ale judetului sunt atribuite în egală măsură capitalului educational si pregătirii superioare a cetățenilor, cu certe perspective de dezvoltare pe viitor, valorificând astfel potențialul de dezvoltare al județului Timiș. Universitațile actuale sunt:

Turism[modificare | modificare sursă]

Turismul în judetul Timis este reprezentat de un potential extrem de diversificat, etajat, de la culmile plesuve ale Muntilor Poiana Ruscăi până la Câmpia Timisului, de varietatea faunei si florei si incheind cu oferta culturală a Timișoarei. Pitorescul zonei montane, izvoarele de ape minerale si termale, recunoscute pretutindeni pentru calitătile lor curative, fondul cinegetic si piscicol bogat, precum si varietatea elementelor de arhitectură artă populară, folclor asigură oferte de turism pe gustul fiecăruia.

Serviciile de turism de afaceri sunt oferite în principalele centre urbane ale judetului si în special în municipiul Timisoara.

Cultura în judetul Timis este reprezentată de o intensă viată spirituală, deosebit de importante fiind traditiile si evenimentele culturale: Opera Națională din Timișoara, Teatrul National Timisoara, Teatrul Maghiar Teatrul German,etc. Filarmonica Banatul din Timișoara întregește paleta de ofertă culturală de cea mai înaltă calitate, păstrând astfel tradiția orașului care a văzut interpretând pe scenele lui nume celebre ale epocii precum Franz Liszt, Johann Strauss (fiul), Johannes Brahms, Joseph Haydn, George Enescu sau premiera Traviatei lui Giuseppe Verdi la 9 februarie 1855.

Oferta culturală este întregită de Teatrul de Păpuși (înființat în 1949), Ansamblul Banatul, Biblioteca Județeană (1904), școala Populară de Artă, Casa de Cultură, dar și numeroase galerii de artă, edituri, fundații și asociații culturale. Printre galeriile de artă cele mai vizitate este Galeria Calina, aflată în centrul orașului, promotor al artei tinere, loc unde expun atât artiști timișoreni, cât și pictori consacrați din țară.

În prezent, Timisoara este singurul oras european în care fiintează institutii teatrale care prezintă spectacole în diferite limbi (română, germană si maghiară). Peisajul artistic este completat de 16 cinematografe dintre care se remarcă Cinematograful Capitol datând din anii 1929-1930.

Numeroasele actiuni culturale, dintre care multe de nivel international si prezenta artistilor timisoreni peste granite, sunt tot atâtea mărturii ale valorii actului cultural săvârsit aici. De mentionat este existenta a 8 galerii de artă, a 13 muzee din care numim Muzeul Banatului si Muzeul Satului Bănătean, Muzeul Militar, Muzeul de Artă , Expoziția Memorială „Béla Bártok”, Expoziția Memorială „Traian Vuia”, Expoziția Memorială „Ștefan Jäger”, a 451 biblioteci, astea doar în Timișoara, toate conservând valori inestimabile ale culturii si civilizatiei acestor locuri, în județ fiind alte numeroase centre culturale.

Activitatea literară intensă a condus la crearea a 9 cenacluri si a 5 uniuni de creatie pentru cei peste 400 de autori contemporani. Coexistenta mai multor nationalităti a creat o populatie poliglota, literatii creând, in paralel, în mai multe limbi. Literati de valoare ai Europei s-au născut pe meleaguri bănătene, frumusetea locurilor si nostalgia tinutului natal regăsindu-se mai târziu în operele lor (eruditul Preyer, fost primar al Timisoarei; cunoscutul poet austriac Nikolaus Lenau, născut în satul timisean ce-i poarta numele s.a.).

Agrement[modificare | modificare sursă]

Turismul balnear si de agrement se poate practica în orasul statiune Buzias, în municipiul Timisoara, orasul Deta, precum si în localitătile Calacea, Teremia Mare si Lovrin.

Muntii Poiana Ruscăi, cu o altitudine de peste 1000 m, reprezintă o zonă cu un potential turistic deosebit, dat de valoarea cadrului natural si peisagistic deosebit, zona fiind adecvată pentru recreere si drumetii.

Zonele cu un bogat fond cinegetic (Banloc, Bogda, Brestea, Cheveresu Mare, Dumbrava, Giroc, Hitias, Pădureni, Peciu Nou, Pischia, Remetea Mică, Silagiu), precum si cele cu un fond piscicol diversificat (Bega - Luncani, Bega - Tomesti - Românesti, Bega - Poieni, Bega - Margina, Timis - Cebza, Timis - Costeiu) reprezintă un potential remarcabil, foarte apreciat de iubitorii vânătorii si pescuitului sportiv.

În prezent, pescarii sportivi de pretutindeni se pot bucura de oferta specifică creată prin amenajarea unor lacuri cum sunt Surduc, Ianova, Dumbrăvita, Pischia. Zona de agrement a lacului Surduc, amenajat în perioada 1972-1978, într-un cadru cu o valoare peisagistică ridicată, a determinat crearea unui microclimat cu functiune recreativă: agrement, sport nautic, pescuit, strand.

Alte opțiuni pentru agrement acvatic sunt albia râului Timiș, unde există două zone amenajate: la Șag, la Albina, la Sânmihaiul German (apă termală) și complexul geotermal de la Băilea Calacea, la 18 kilometri de Timișoara.

Potentialul agroturistic ridicat din zonă rurală determină organizarea si crearea ofertelor de pensiune si produse turistice adecvate. În special în raza comunelor Margina, Curtea, Pietroasa si Tomesti unde păstrarea traditiilor specifice si asezarea în zona premontană si montană sunt factori ce favorizează dezvoltarea turismului rural si traditional.

Festivaluri[modificare | modificare sursă]

Listă de festivaluri din Timișoara

Principalele evenimente traditionale care au loc în comunele si centrele urbane din judetul Timis sunt rugile, festivalurile folclorice, Festivalul Inimii, Festivalul de la Hanul Ana Lugojana, Vatra de Olari, Efta Botoca - concurs national pentru instrumente cu coarde, Festivalul Berii si Festivalul Saltimbancilor la Timisoara, Festivalul international de teatru studentesc - Studentfest. De asemenea, se remarca localitătile Jupânesti, Făget, Dumbrava cu realizări deosebite de ceramică, tesături, port popular.

Judetul Timis adăposteste câteva rezervatii naturale cu un mare număr de specii de plante si animale rare. În perimetrul localitătii Satchinez se găseste o importantă rezervatie ornitologica, iar la Rădmănesti se afla o rezervatie paleontologică. La Bazos se află un frumos parc dendrologic, care contine o mare varietate de specii arboricole, asemeni Parcului Botanic din Timisoara.

Deosebit de valoroase sunt Pestera Românesti în care vestite orchestre simfonice sustin anual concerte, Pestera Pietroasa, Vulcanul noroios de tip "grifon" de la Forocici, Vulcanul stins Dealul Rosu, Conul Vulcanic Sumig.

Peștera Românești - concert simfonic

Printre atracțiile turistice importante se numără:

Piețe publice[modificare | modificare sursă]

Lăcașuri de cult[modificare | modificare sursă]

Clădiri istorice[modificare | modificare sursă]

Castele[modificare | modificare sursă]

Conace[modificare | modificare sursă]

Monumente și statui[modificare | modificare sursă]

Muzee și galerii de artă[modificare | modificare sursă]

Biblioteci[modificare | modificare sursă]

Cinematografe[modificare | modificare sursă]

Alte atracții turistice[modificare | modificare sursă]

Mass-media[modificare | modificare sursă]

În judetul Timis emit numeroase posturi de televiziune si radio nationale si locale.

Televiziunea prin cablu[modificare | modificare sursă]

Principalii operatori de televiziune prin cablu de pe teritoriul județului sunt UPC România, RCS&RDS și Telekom.

Presa scrisă[modificare | modificare sursă]

Presa scrisă actuală este prezentă cu numeroase ziare si reviste: cotidiene locale, săptămânale locale si regionale, reviste în limbile germană, italiană, franceză, engleză, maghiară si sârbă, reviste lunare locale si regionale, săptămânale cu anunturi de mică publicitate, publicatii ale administratiei locale: Monitorul Primăriei Timisoara si Agenda CJT- periodic de informare administrativ al CJ Timis, cotidiene nationale cu redactii locale sau corespondenti locali etc.

Presa audio-vizuală[modificare | modificare sursă]

Posturi radio[modificare | modificare sursă]

Radio Timișoara[modificare | modificare sursă]

Radio Timișoara, post public, face parte din Radio România Regional (RRR) - rețeaua radiourilor publice locale și regionale a Societății Române de Radiodifuziune, rețea care reunește 10 studiouri regionale și locale (Timișoara, Cluj, Reșița, Târgu­Mureș, Iași, Craiova, Constanța, București, Antena Brașovului, Antena Sibiului), dar și Radio Vacanța (în sezonul estival), Radio Antena Satelor și Radio Sighet. Posturile regionale publice dețin emițătoare AM/FM de mare putere, acoperind peste 80% din suprafața țării.

Radio Europa Nova[modificare | modificare sursă]

Radio Europa Nova este un post de radio privat, apărut pe data de 22 iulie 1995. Radioul emite in FM cu o putere de emisie aprobată  de 100  w. Radioul emite și pe internet,unde poate fi accesat la adresa www.novatm.ro. Timpul de emisie se întinde pe 22 de ore pe zi, șapte zile pe săptămână. Grila de programe este diversificată și cuprinde atât emisiuni de divertisment, cât și emisiuni interactive cu invitați din administrația publică, oameni politici, sănătate, cultură, ș.a.m.d.

West City Radio emite din anul 1995, când a primit prima licență de radiodifuziune din vestul țării. Postul se adresează tuturor categoriilor de public.

În peisajul radio timișorean emit numeroase stații locale ale unor posturi naționale cum ar fi Radio Guerilla, EuropaFM, Radio KissFM, Radio ZU, Virgin Radio, NaționalFM, ProFM, Digi FM, MagicFM, RockFM.

Împărțirea administrativă a județul Timiș[modificare | modificare sursă]

Harta orașelor județului Timiș

Județul are 2 municipii, 8 orașe și 93 de comune.

Municipii[modificare | modificare sursă]

Orașe[modificare | modificare sursă]

Comune[modificare | modificare sursă]

Sate[modificare | modificare sursă]

Comunități etnice în județul Timiș[modificare | modificare sursă]

Timisul este un judet multietnic, în care convietuiesc în armonie români, maghiari, sârbi, germani, italieni, francezi si multe alte minorităti. Distributia populatiei pe mediile rural si urban este de circa 450.000 de locuitori în mediul urban, restul de 250.000 fiind localizati în mediul rural.

Potrivit centralizarii datelor recesamantului din 2011, in judetul Timis s-au format cele mai mari comunitati de sârbi, bulgari si germani din România.

Maghiari 35.295
Sârbi 10.102
Germani 8.502
Bulgari 4.478

Note[modificare | modificare sursă]

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Crețan, Remus, Dicționar toponimic și geografico-istoric al localităților din județul Timiș, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2006 ISBN 973-7608-65-8

Bibliografie suplimentară[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Timiș

Portaluri

Hărți

Vezi și[modificare | modificare sursă]