Comuna Belinț, Timiș
| Belinț | |
| — comună — | |
 | |
 Belinț (România) Poziția geografică în România | |
| Coordonate: 45°45′13″N 21°45′58″E / 45.753611111111°N 21.766111111111°E | |
|---|---|
| Țară |  România |
| Județ |  Timiș |
| SIRUTA | 155797 |
| Reședință | Belinț |
| Componență | |
| Guvernare | |
| - Primar | Laurențiu-Ionel Tîrziu[*][3] ( PNL, octombrie 2020) |
| Suprafață | |
| - Total | 63,2 km² |
| Altitudine | 104 m.d.m. |
| Populație (2011)[1][2] | |
| - Total | ▼ 2789 locuitori |
| - Densitate | 44,13 loc./km² |
| Fus orar | UTC+2 |
| Cod poștal | 307045 |
| Prezență online | |
site web oficial  GeoNames | |
 | |
Modifică date / text  | |
Belinț (germană Belintz, maghiară Belence) este o comună în județul Timiș, Banat, România, formată din satele Babșa, Belinț (reședința), Chizătău și Gruni.
Localizare[modificare | modificare sursă]
Se situează în estul județului Timiș, pe DN6, la o distanță de 14,5 km de municipiul Lugoj și 45,5 km de municipiul Timișoara.
Istorie[modificare | modificare sursă]
Satul a fost locuit încă din preistorie și s-a ridicat în vecinătatea localității (antice) Tapia. Belințul în secolul X a aparținut Voievodatului lui Glad și apoi Districtului medieval al Belului. Denumirea Belinț (Belinc, Belence) a evoluat de-a lungul timpului astfel:
Într-un defter otoman din 1554, este consemnat cu 34 case.[5]
Politică[modificare | modificare sursă]
Comuna Belinț este administrată de un primar și un consiliu local compus din 11 consilieri. Primarul, Laurențiu-Ionel Tîrziu[*], de la Partidul Național Liberal, este în funcție din octombrie 2020. Începând cu alegerile locale din 2020, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[6]
| Partid | Consilieri | Componența Consiliului | ||||
|---|---|---|---|---|---|---|
| Partidul Național Liberal | 4 | |||||
| Partidul Social Democrat | 3 | |||||
| Uniunea Salvați România | 2 | |||||
| Partidul Mișcarea Populară | 1 | |||||
| Partidul PRO România | 1 | |||||
Primari[modificare | modificare sursă]
Consiliul Local a fost constituit din 11 consilieri, împărțiți astfel:
| Partid | Consilieri | Componența | |||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Partidul Social Democrat | 5 | ||||||
| Alianța Dreptate și Adevăr (4 PD și 1 PNL) | 5 | ||||||
| Partidul România Mare | 1 | ||||||
Obiective turistice[modificare | modificare sursă]
Demografie[modificare | modificare sursă]
Componența etnică a comunei Belinț
Români (95,44%)
Maghiari (1,11%)
Necunoscută (2,54%)
Altă etnie (0,89%)
Componența confesională a comunei Belinț
Ortodocși (91,75%)
Romano-catolici (1,11%)
Penticostali (3,47%)
Necunoscută (2,54%)
Altă religie (1,11%)
Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Belinț se ridică la 2.789 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 3.045 de locuitori.[1] Majoritatea locuitorilor sunt români (95,45%), cu o minoritate de maghiari (1,11%). Pentru 2,55% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[2] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (91,75%), dar există și minorități de penticostali (3,48%) și romano-catolici (1,11%). Pentru 2,55% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[7]
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ a b „Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). Accesat în .
- ^ a b Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în .
- ^ Rezultatele alegerilor locale din 2020, Autoritatea Electorală Permanentă
- ^ Ghergha, p.16
- ^ Munteanu, Ioan, Banatul istoric. vol 2. Ocupații. Economia, Editura Excelsior Art, Timișoara 2007, ISBN 978-973-592-191-0, p.21
- ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2020” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în .
- ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în .
Bibliografie[modificare | modificare sursă]
- Institutul Social Banat-Crișana, Anchetă monografică în comuna Belinț, Editura Tipografia Românească, Timișoara, 1938
- Gherga, Eugen, Belinț în prima jumătate a epocii moderne (1717 - 1869) pdf
Bibliografie suplimentară[modificare | modificare sursă]
- Sabin V. Drăgoi, Monografia muzicală a comunei Belinț. 90 melodii cu texte culese, notate și explicate, Editura Scrisul Românesc, Craiova [1942].
- Monografia muzicală a comunei Belinț. 90 melodii cu texte culese, notate și explicate / XXX Coruri aranjate și armonizate după melodiile poporale culese, notate și alese din comuna Belinț, Ediție anastatică îngrijită de Constantin-Tufan Stan, cu un studiu muzicologic al lui Constantin Catrina și un studiu lingvistic de Simion Dănilă, Editura Eurostampa, Timișoara, 2012.
- Constantin-Tufan Stan, Rapsodia din Belinț, Cuvânt de întâmpinare de Simion Dănilă, Editura Marineasa, Timișoara, 2003.
- Simion Dănilă, Belinț 730 (1285-2015), Editura David Press Print, Timișoara, 2015.
- Legături externe
- Sit dedicat satului Belinț
- Despre Belinț pe situl Banaterra
- Anuarul Socec al României Mari 1924-1925 - online de la Biblioteca Congresului S.U.A.