Strehaia

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Strehaia
—  Oraș  —
Strehaia
Strehaia
Stemă
Stemă
Strehaia se află în România
Strehaia
Strehaia
Strehaia (România)
Localizarea localității pe harta României
Strehaia se află în Județul Mehedinți
Strehaia
Strehaia
Strehaia (Județul Mehedinți)
Localizarea localității pe harta județului
Coordonate: Coordonate: 44°37′20″N 23°11′50″E / 44.62222°N 23.19722°E / 44.62222; 23.1972244°37′20″N 23°11′50″E / 44.62222°N 23.19722°E / 44.62222; 23.19722

Țară Flag of Romania.svg România
Județ Actual Mehedinti county CoA.png Mehedinți

SIRUTA 110116

Reședință Strehaia[*]
Componență

Guvernare
 - Primar Ioan Giura[*][3] (PSD, )

Suprafață
 - Total 108,64 km²

Populație (2011)[1][2]
 - Total 10506 locuitori
 - Densitate 1,987 loc./km²
 - Recensământul anterior, 2002 11.846 locuitori

Fus orar UTC+2
Cod poștal 225300

Prezență online
site web oficial Modificați la Wikidata
GeoNames Modificați la Wikidata

Poziția localității Strehaia
Poziția localității Strehaia

Strehaia este un oraș în județul Mehedinți, Oltenia, România, format din localitățile componente Ciochiuța, Comanda, Hurducești, Lunca Banului, Slătinicu Mare, Slătinicu Mic și Strehaia (reședința), și din satele Menți, Motruleni și Stăncești. Are o populație de 11.846 locuitori. Strehaia este situată la 25 km de Filiași pe malul râului Motru în partea de nord–est a Piemontului Bălăciței (sau Platforma Strehaiei), la 140–160 m altitudine, pe terasele inferioare de confluență a râului Hușnița cu Motrul.

Este o așezare amintită în documente datând din secolul al XV–lea.

În epoca medievală a fost, pentru o perioadă, reședința banului, care fusese mutată de la Drobeta Turnu-Severin din cauza deselor atacuri turcești. Bănia a fost însa mutată, din nou, într-un timp relativ scurt, la Craiova.

De atunci, Strehaia a rămas o localitate preponderent agricolă.

Fostă reședință episcopală și chiar scaun bănesc, orașul a fost în 1821 martorul luptelor pandurilor lui Tudor Vladimirescu cu Potera Domnească.

Localitatea este cunoscută prin vechiul său târg de vite, menționat încă înainte de 1653.

Este un important nod feroviar și rutier. Centru comercial și cultural, cu unele funcții administrative, în Strehaia se găsesc unități ale industriei (confecții îmbrăcăminte, coop de consum etc.).

Obiective turistice[modificare | modificare sursă]

Cel mai important obiectiv turistic este cetatea și mănăstirea Strehaia (sec. XV), ctitorită de boierii Craiovești.

În pădurile situate la nord de Strehaia se găsesc cele mai mari colonii de broaște țestoase Testudo hermani din Oltenia. Specia este ocrotită prin lege.

Productivitatea economică a orașului este scazută, regăsindu-se activități economice doar din privatizare, iar nivelul investițiilor este aproape zero.

Demografie[modificare | modificare sursă]



Circle frame.svg

Componența etnică a orașului Strehaia

     Români (80.92%)

     Romi (11.14%)

     Necunoscută (7.82%)

     Altă etnie (0.1%)




Circle frame.svg

Componența confesională a orașului Strehaia

     Ortodocși (91.15%)

     Necunoscută (7.82%)

     Altă religie (1.01%)

Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Strehaia se ridică la 10.506 locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 11.846 de locuitori.[1] Majoritatea locuitorilor sunt români (80,93%), cu o minoritate de romi (11,15%). Pentru 7,82% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[2] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (91,16%). Pentru 7,82% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[4]

Strămoșii actualilor romi de la Strehaia sunt foștii robi ai mânăstirii din localitate, pe care Matei Basarab i-a dat lăcașului de cult în anul 1650.[5] În timp, aici s-a format o comunitate de romi căldărari.[6]

Strehaia - evoluția demografică

Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia


Politică și administrație[modificare | modificare sursă]

Orașul Strehaia este administrat de un primar și un consiliu local compus din 17 consilieri. Primarul, Ioan Giura[*], de la Partidul Social Democrat, a fost ales în . Începând cu alegerile locale din 2016, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[7]

    Partid Consilieri Componența Consiliului
Partidul Social Democrat 11                      
Partidul Național Liberal 6                      

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). http://www.kia.hu/konyvtar/erdely/erd2002/etnii2002.zip. Accesat la 6 august 2013. 
  2. ^ a b Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_Tab_8.xls. Accesat la 5 august 2013. 
  3. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central[*] 
  4. ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_TAB_13.xls. Accesat la 5 august 2013. 
  5. ^ Cum a ajuns Strehaia paradisul facturilor fictive și al kitsch-urilor imobiliare. Mahalaua Țigănia - moștenirea romilor robi la mănăstire, 12 martie 2015, Corina Macavei, Adevărul, accesat la 25 iunie 2015
  6. ^ Cum confisca Miliția aurul țiganilor de la Strehaia: „Țiganii nu dădeau aur dacă nu îi șantajai cu ceva“, 16 martie 2015, Corina Macavei, Adevărul, accesat la 25 iunie 2015
  7. ^ Lista competitorilor care au obținut mandate” (XLSX). Biroul Electoral Central pentru alegerile locale din 2016. http://www.2016bec.ro/wp-content/uploads/2016/06/Export_mandate-2.xlsx. 

Lectură suplimentară[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Strehaia
  • Episcopia Strehaii și tradiția scaunului bănesc de acolo. Studiu istoric, Alexandru LAPEDATU, 1906