Ljubljana

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Ljubljana
—  Capitala Sloveniei  —
Ljubljana
Ljubljana
Drapel
Drapel
Stemă
Stemă
Ljubljana se află în Slovenia
Ljubljana
Ljubljana
Ljubljana (Slovenia)
Poziția geografică
Coordonate: Coordonate: 46°3′5″N 14°30′20″E / 46.05139°N 14.50556°E / 46.05139; 14.5055646°3′5″N 14°30′20″E / 46.05139°N 14.50556°E / 46.05139; 14.50556

ȚarăSlovenia Slovenia
City municipality of Slovenia[*]Comuna urbană Ljubljana
Atestare Modificați la Wikidata

Guvernare
 - PrimarZoran Janković[*] (Positive Slovenia[*], )

Suprafață
 - Total275 km²
Altitudine295 m.d.m.

Populație (2007)[1]
 - Total267.920 locuitori

Fus orarCET (+1)
 - Ora de vară (DST)CEST (+2)
Cod poștal1000
Prefix telefonic+386 (0)1

Localități înfrățite
 - 29 orașe înfrățitelistă

Prezență online
Site oficial
GeoNames Modificați la Wikidata
facebook Modificați la Wikidata

Poziția localității Ljubljana
Poziția localității Ljubljana

Ljubljana (Despre acest sunet Ljubljana  [li̯ubˈli̯aːna]; în germană Laibach, în italiană Lubiana) este capitala Sloveniei și în același timp, cel mai mare oraș din țară. Este plasat în centrul țării, istoric parte a Carniolei Interioare[2], și este un oraș de dimensiune medie cu aproximativ 280,000 de locuitori. Ljubljana este considerată centrul cultural, științific, economic, politic și administrativ al Sloveniei, țară independentă din 1991. Istoric, orașul a fost influențat de poziția sa geografica, la răscrucea dintre culturile germanice, latine și slavice.

Etimologie[modificare | modificare sursă]

Istoricii au puncte de vedere diferite legate de originea denumirii orașului. Unii cred că provine din numele vechiului oraș slav "Laburus".[3] Alții cred că provine din latinul "Aluviana" după ce orașul a fost inundat, fapt care se leagă și de înțelesul numelui german, cuvântul "Laubach" însemnând "mlaștină". O ipoteză romantică susține faptul că numele provine din cuvântul slavon Luba ("iubit").[3] Numele german al orașului este Laibach, folosit oficial până în 1918.

Conform legendei grecești, eroul Iason și argonauții săi, după ce au gâsit lâna de aur în Colchis, au luat-o spre nord navigând pe Dunăre, în loc să se întoarcă spre Marea Egee.[4] Navigând în sus, se spune că au mers spre râul Sava și apoi la izvorul râului Lublianica. Au debarcat, pentru a-și căra barca la Marea Adriatică, înspre vest, pentru a ajunge înapoi acasă.[4] Între orașele Vrhnika și Ljubljana, argonauții au găsit un lac înconjurat de o mlaștină. Acolo se spune că Iason a învins un monstru. Acel monstru era dragonul care astăzi este prezent pe stema și steagul orașului.[4] Mai mulți dragoni înnaripați decorează Podul Dragonului (slovenă Zmajski most), de multe ori considerat cel mai frumos pod produs de Secesiunea vieneză.[5]

Istorie[modificare | modificare sursă]

Preistorie[modificare | modificare sursă]

Din 3600 până în 3100 î.H. se găsesc cele mai vechi așezări din Laibacher Moor.

Între 1000 și 700 î.H. au existat primele așezări ilirice și venețiene și în jurul anului 400 î.H. a urmat perioada celților.

Primul locuitor mitic este considerat Jason (a se vedea secțiunea Coat of Arms).[6]

Imperiul Roman[modificare | modificare sursă]

În secolul I î.H. romanii au construit o fortăreață militară pe locul Ljubljanei de astăzi, iar în anul 14 au construit așezarea romană Emona sau Aemona (Colonia Aemona Iulia tribu Claudia). Deși era localizat în locul Ljubljanei de azi, cu migrația popoarelor este doar o așezare predecesoare a orașului de astăzi.

Migrația și Imperiul franc[modificare | modificare sursă]

Aproximativ în 600 au migrat în zonă de triburi slave, urmând declinul așezării Emona. În jur de 800, zona Ljubljana a căzut sub dominația francilor.

Sfântul Imperiu Roman[modificare | modificare sursă]

În Francia Răsăriteană și mai târziu în Sfântul Imperiu Roman, zona din jurul Ljubljanei aparține de Marca de Carniola. Perioada cuprinsă între 1112 și 1125 este data originii primelor înregistrări scrise ale Ljubljanei. Prima mențiune scrisă a orașului datează din anul 1144.[7] A fost numit pentru prima dată în 1220 oraș, 1243 sunt înregistrate dreptul de piață și zidul orașului, în 1280, locuitorii erau numiți "cives" (cetățeni).[8]

În 1270, Ljubljana a fost cucerită de regele Boemiei, Premysl Ottokar al II-lea, care anterior a subjugat stăpânirea austriacă după dispariția Babenbergului, în 1246.

Guvernarea habsburgică[modificare | modificare sursă]

.

Imperiul Austriac[modificare | modificare sursă]

.

Regatul Serbiei, Croației și Sloveniei și Regatul Iugoslaviei[modificare | modificare sursă]

La sfârșitul lunii octombrie 1918, Ljubljana a devenit parte a nou-înființatului Regat al sârbilor, croaților și slovenilor. 1919 a fost fondată Universitatea Ljubljana. În 1929, Ljubljana a devenit capitala banului Dravska Drau (Dravska banovina) din Regatul Iugoslaviei.

Anexarea italiană și ocupația germană[modificare | modificare sursă]

.

Republica Socialistă Federală Iugoslavia[modificare | modificare sursă]

La 9 mai 1945, dizolvarea oficială a Provincia di Lubiana. În 1945, restul germanilor din Laibach, precum și alți germani sloveni, au fost expulzați pe baza deciziilor AVNOJ. Mulți oameni au fost uciși.

În 1945, Ljubljana a devenit capitala Republicii Populare a Republicii Slovenia în Republica Populară Federală Iugoslavia. În 1958, prima televiziune slovenă a început emisiuni regulate. 1958, tramvaiul a fost închis. În 1980, dictatorul iugoslav Josip Broz Tito a murit în Ljubljana. .

Republica Slovenia[modificare | modificare sursă]

În 1991, orașul a sărbătorit independența Sloveniei.

În 2002, summitul Bush/Putin a avut loc la Ljubljana.

La numai câteva săptămâni de la descoperirea unui nou mormânt comun cu peste 4.000 de partizani asasinați de partizanii lui Tito într-o mină slovenă, în aprilie 2009, consiliul municipal din Ljubljana a decis cu majoritatea partidelor de stânga să desemneze o stradă după Josip Broz Tito[9] În 1991, actuala Slovenska cesta (strada slovenă) a fost numită după el.[10]

Geografie și climă[modificare | modificare sursă]

Districte[modificare | modificare sursă]

Districtele Lublianei

Ljubljana are 17 districte, redate mai jos. În trecut era formată din cinci municipalități (Bežigrad, Centru, Moste-Polje, Šiška și Vič-Rudnik) care încă corespund constituențelor electorale ale orașului.

  1. Bežigrad
  2. Centru
  3. Črnuče
  4. Dravlje
  5. Golovec
  6. Jarše
  7. Moste
  8. Polje
  9. Posavje
  1. Rožnik
  2. Rudnik
  3. Sostro
  4. Šentvid
  5. Šiška
  6. Šmarna gora
  7. Trnovo
  8. Vič

Atracții turistice principale[modificare | modificare sursă]

Demografie[modificare | modificare sursă]

În 1869, Ljubljana avea puțin sub 27,000 de locuitori,[11] un număr care a crescut la 80,000 la mijlocul anilor 1930. Creșterea demografică a rămas relativ stabilă între 1930 și 2007.[12] Înainte de 1996, populația depășea 320,000 dar scăderea numărului, a fost cauzată în principal de o reorganizare teritorială care a făcut ca anumite zone periferice să fie atașate municipalitățiilor vecine. La recensământul din 2002, 39.2% din locuitorii Lublianei erau catolici; 30.4% erau credincioși care nu aparțineau unei religii; 19.2% erau ateiști; 5.5% erau ortodocși; 5% erau musulmani; și restul de 0.7% erau protestanți sau aparțineau altei religii.[13]

Evoluția demografică[11][12]

1869 1880 1890 1900 1910 1931 1935 1948 1953 1961 1966 1970 1980 2001
26,879 32,265 36,878 45,017 56,844 79,391 85,000 98,914 113,666 135,806 154,690 180,714 265,000 270,032

Guvern și criminalitate[modificare | modificare sursă]

Economie[modificare | modificare sursă]

Ljubljana generează aproximativ 25% din PIB-ul Sloveniei. În 2003, nivelul populației active era la 62%; 64% lucrau în sectorul privat și 36% în sectorul public. În ianuarie 2007, nivelul șomajului era la 6.5% (scăzut de la 7.7% în anul precedent) scăzut în comparație cu nivelul național de 8.7%.[14]

Industria rămâne principalul angajator din oraș, notabil industria farmaceutică, petrochimică și alimentară. Alte domenii importante sunt cel bancar, finanțele, transportul, construcțiile, comerțul, serviciile și turismul. Sectorul public angajează în domeniile educației, culturii, medicinei și administrației locale.

Bursa din Ljubljana (slovenă Ljubljanska borza), cumpărată în 2008 de Bursa Vieneză,[15] se ocupă cu marile companii slovene. Unele au sediul în zona capitalei: de exemplu, rețeaua de magazine Mercator, compania petrolieră Petrol d.d. și compania de comunicații Telekom Slovenije.[16] Peste 15,000 de companii operează în oraș, cele mai multe în sectorul terțiar.[17]

Educație[modificare | modificare sursă]

Clădirea principală a Universității din Ljubljana, în trecut clădirea parlamentului Carniolan

Academia Industriosului (Academia operosorum Labacensis) s-a deschis în 1693; a fost închisă în 1801, dar a fost un precursor pentru Academia Slovenă de Științe și Arte, fondată în 1938. Astăzi, studenții formează o șeptime din populația Lublianei, dând orașului un caracter tineresc.[18] Universitatea din Ljubljana, cea mai importantă universitate din Slovenia și singura universitate din Ljubljana, a fost fondată în 1919. În 2008, avea 22 de facultăți, trei academii și un colegiu. Acestea oferă cursuri în limba slovenă în (printre altele) medicină, științe aplicate, arte, drept și administrație.[19] Universitatea are aproape 64,000 de studenți și 4,000 de profesori și personal educativ.

În 2004, biblioteca națională și biblioteca universității aveau 1,169,090 de cărți în total. În 2006, cele 55 de școli primare aveau 20,802 elevi și cele 32 de licee aveau 25,797.

Cultură și obiective turistice[modificare | modificare sursă]

Domul Sf. Nicolae
Piața Prešeren în orașul vechi
Restaurante de-a lungul râului, în spate se vede cetatea

Orașul este renumit pentru monumentele sale de arhitectură după planurile lui Jože Plečnik și pentru centrul orașul bine conservat, printre care:

  • orașul vechi (aparținând patrimoniului cultural)
  • clădiri de Jože Plečnik, precum Tromostovje, biblioteca universitară - NUK, cimitirul Žale, Križanke, parcul Tivoli
  • cetatea
  • Domul Sf. Nicolae (Stolnica svetega Nikolaja) după planurile părintelui iezuit Andrea Pozzo
  • palatul Arhiepiscopului
  • biserica franciscană Maria (Cerkev Marijinega oznanjenja) din Piața Prešeren (Prešernov trg)
  • primăria
  • biserica ortodoxă (Cerkev sv. Cirila in Metoda)
  • Galeria națională a Sloveniei
  • muzeul de artă (Moderna Galerija)
  • muzeul orașului (Mestni muzej)

Sport[modificare | modificare sursă]

Transport[modificare | modificare sursă]

Relații internaționale[modificare | modificare sursă]

Orașe înfrățite[modificare | modificare sursă]

Lubljana este înfrățită cu:

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ „Populația Sloveniei”. Accesat în 31 august 2008.  Verificați datele pentru: |access-date= (ajutor)
  2. ^ Mehle Mihovec, Barbka (). „Kje so naše meje?” [Unde sunt granițele noastre?]. Gorenjski glas (în Slovene). Gorenjski glas. Accesat în . 
  3. ^ a b „De unde și-a luat Ljubljana numele?”. Accesat în . 
  4. ^ a b c „De ce este dragonul simbolul Lublianei?”. Accesat în . 
  5. ^ C Abdunur (). ARCH'01: Troisième conferénce internationale sur les ponts en arc. Presses des Ponts. p. 124. ISBN 2859783474. 
  6. ^ „Der Drache im Stadtwappen geht auf eine Legende zurück, der zufolge der griechische Held Jason nach dem Raub des Goldenen Vlieses zur Quelle des Flusses Ljubljanica gelangt sei und dort einen Drachen im Kampf besiegt habe. Jason gilt demnach als legendärer erster Bewohner L[jubljana]s, der Drache ist Symbol der Stadt.“ Ljubljana. In: eeo.uni-klu.ac.at, Website der Alpen-Adria-Universität Klagenfurt (AAU), abgerufen am 12. Juli 2016.
  7. ^ Ljubljana. In: eeo.uni-klu.ac.at, Website der Alpen-Adria-Universität Klagenfurt (AAU), abgerufen am 12. Juli 2016.
  8. ^ Miha Kosi (Laibach): Stadtgründung und Stadtwerdung. Probleme und Beispiele aus dem slowenischen Raum. In: Pro Civitate Austriae. Informationen zur Stadtgeschichtsforschung in Österreich. Hrsg. von Österreichischer Arbeitskreis für Stadtgeschichtsforschung und Verein für Geschichte der Stadt Wien. Neue Folge, Heft 14, Linz 2009, ISSN 1562-5346, S. 7.
  9. ^ Laibach ehrt Tito. In: Frankfurter Allgemeine Zeitung. 27. April 2009 (online mit Registrierung, abgerufen am 13. Juli 2016).
  10. ^ Slovenian capital to rename road after Tito. In: AFP/Expatica. 26. April 2009, abgerufen am 13. Juli 2016 (engl.).
  11. ^ a b Krajevni leksikon Slovenije (Ljubljana: DZS, 1995), p.297
  12. ^ a b „Populație după vârstă și sex, municipalități, Slovenia”. Accesat în . 
  13. ^ „Populația după religie”. Accesat în . 
  14. ^ „Registered unemployment rates (%) by regional offices in 2006 and 2007”. Accesat în . 
  15. ^ „Austricecii cumpără Bursa din Ljubljana”. Accesat în . 
  16. ^ „Ljubljanska borza d.d”. Accesat în . 
  17. ^ „Ljubljana: centrul economic al Sloveniei”. Accesat în . 
  18. ^ „Istoria UL”. Accesat în . 
  19. ^ „Statutes of UL”. Accesat în . 
  20. ^ Bratislava - Orașe înfrățite. © 2003-2008 Bratislava-City.sk. Accesat în . 
  21. ^ daenet d.o.o. „Site oficial Sarajevo: Orașe înfrățite”. Sarajevo.ba. Accesat în . 
  22. ^ „Portal oficial al orașului Skopje - Orașe înfrățite”. © 2006-2009 Skopje. Accesat în .  Legătură externa în |publisher= (ajutor)
  23. ^ „Portal municipal Tbilisi - Orașe înfrățite”. © 2009 - Primăria Tbilisi. Accesat în . 
  24. ^ „Orașe înfrățite cu Zagreb”. Accesat în . 

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Harald Heppner (ed.), Hauptstädte zwischen Save, Bosphorus und Dnjepr, Böhlau Verlag 1998, Wien-Köln-Weimar.

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Ljubljana