Ljubljana

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Ljubljana
—  Capitala Sloveniei  —
Ljubljana
Ljubljana
Drapel
Drapel
Stemă
Stemă
Ljubljana se află în Slovenia
Ljubljana
Ljubljana
Ljubljana (Slovenia)
Poziția geografică
Coordonate: Coordonate: 46°3′5″N 14°30′20″E / 46.05139°N 14.50556°E / 46.05139; 14.5055646°3′5″N 14°30′20″E / 46.05139°N 14.50556°E / 46.05139; 14.50556

Țară Slovenia Slovenia
City municipality of Slovenia[*] Comuna urbană Ljubljana
Atestare Modificați la Wikidata

Guvernare
 - Primar Zoran Janković[*] (Positive Slovenia[*], )

Suprafață
 - Total 275 km²
Altitudine 295 m.d.m.

Populație (2007)[1]
 - Total 267.920 locuitori

Fus orar CET (+1)
 - Ora de vară (DST) CEST (+2)
Cod poștal 1000
Prefix telefonic +386 (0)1

Localități înfrățite
 - 29 orașe înfrățite listă

Prezență online
Site oficial
GeoNames Modificați la Wikidata
facebook Modificați la Wikidata

Poziția localității Ljubljana
Poziția localității Ljubljana

Ljubljana (în germană Laibach, în italiană Lubiana) este capitala Sloveniei și în același timp, cel mai mare oraș din țară. Este plasat în centrul țării, istoric parte a Carniolei Interioare[2], și este un oraș de dimensiune medie cu aproximativ 280,000 de locuitori. Ljubljana este considerată centrul cultural, științific, economic, politic și administrativ al Sloveniei, țară independentă din 1991. Istoric, orașul a fost influențat de poziția sa geografica, la răscrucea dintre culturile germanice, latine și slavice.

Etimologie[modificare | modificare sursă]

Istoricii au puncte de vedere diferite legate de originea denumirii orașului. Unii cred că provine din numele vechiului oraș slav "Laburus".[3] Alții cred că provine din latinul "Aluviana" după ce orașul a fost inundat, fapt care se leagă și de înțelesul numelui german, cuvântul "Laubach" însemnând "mlaștină". O ipoteză romantică susține faptul că numele provine din cuvântul slavon Luba ("iubit").[3] Numele german al orașului este Laibach, folosit oficial până în 1918.

Conform legendei grecești, eroul Iason și argonauții săi, după ce au gâsit lâna de aur în Colchis, au luat-o spre nord navigând pe Dunăre, în loc să se întoarcă spre Marea Egee.[4] Navigând în sus, se spune că au mers spre râul Sava și apoi la izvorul râului Lublianica. Au debarcat, pentru a-și căra barca la Marea Adriatică, înspre vest, pentru a ajunge înapoi acasă.[4] Între orașele Vrhnika și Ljubljana, argonauții au găsit un lac înconjurat de o mlaștină. Acolo se spune că Iason a învins un monstru. Acel monstru era dragonul care astăzi este prezent pe stema și steagul orașului.[4] Mai mulți dragoni înnaripați decorează Podul Dragonului (slovenă Zmajski most), de multe ori considerat cel mai frumos pod produs de Secesiunea vieneză.[5]

Istorie[modificare | modificare sursă]

Geografie și climă[modificare | modificare sursă]

Districte[modificare | modificare sursă]

Districtele Lublianei

Ljubljana are 17 districte, redate mai jos. În trecut era formată din cinci municipalități (Bežigrad, Centru, Moste-Polje, Šiška și Vič-Rudnik) care încă corespund constituențelor electorale ale orașului.

  1. Bežigrad
  2. Centru
  3. Črnuče
  4. Dravlje
  5. Golovec
  6. Jarše
  7. Moste
  8. Polje
  9. Posavje
  1. Rožnik
  2. Rudnik
  3. Sostro
  4. Šentvid
  5. Šiška
  6. Šmarna gora
  7. Trnovo
  8. Vič

Atracții turistice principale[modificare | modificare sursă]

Demografie[modificare | modificare sursă]

În 1869, Ljubljana avea puțin sub 27,000 de locuitori,[6] un număr care a crescut la 80,000 la mijlocul anilor 1930. Creșterea demografică a rămas relativ stabilă între 1930 și 2007.[7] Înainte de 1996, populația depășea 320,000 dar scăderea numărului, a fost cauzată în principal de o reorganizare teritorială care a făcut ca anumite zone periferice să fie atașate municipalitățiilor vecine. La recensământul din 2002, 39.2% din locuitorii Lublianei erau catolici; 30.4% erau credincioși care nu aparțineau unei religii; 19.2% erau ateiști; 5.5% erau ortodocși; 5% erau musulmani; și restul de 0.7% erau protestanți sau aparțineau altei religii.[8]

Evoluția demografică[6][7]

1869 1880 1890 1900 1910 1931 1935 1948 1953 1961 1966 1970 1980 2001
26,879 32,265 36,878 45,017 56,844 79,391 85,000 98,914 113,666 135,806 154,690 180,714 265,000 270,032

Guvern și criminalitate[modificare | modificare sursă]

Economie[modificare | modificare sursă]

Ljubljana generează aproximativ 25% din PIB-ul Sloveniei. În 2003, nivelul populației active era la 62%; 64% lucrau în sectorul privat și 36% în sectorul public. În ianuarie 2007, nivelul șomajului era la 6.5% (scăzut de la 7.7% în anul precedent) scăzut în comparație cu nivelul național de 8.7%.[9]

Industria rămâne principalul angajator din oraș, notabil industria farmaceutică, petrochimică și alimentară. Alte domenii importante sunt cel bancar, finanțele, transportul, construcțiile, comerțul, serviciile și turismul. Sectorul public angajează în domeniile educației, culturii, medicinei și administrației locale.

Bursa din Ljubljana (slovenă Ljubljanska borza), cumpărată în 2008 de Bursa Vieneză,[10] se ocupă cu marile companii slovene. Unele au sediul în zona capitalei: de exemplu, rețeaua de magazine Mercator, compania petrolieră Petrol d.d. și compania de comunicații Telekom Slovenije.[11] Peste 15,000 de companii operează în oraș, cele mai multe în sectorul terțiar.[12]

Educație[modificare | modificare sursă]

Clădirea principală a Universității din Ljubljana, în trecut clădirea parlamentului Carniolan

Academia Industriosului (Academia operosorum Labacensis) s-a deschis în 1693; a fost închisă în 1801, dar a fost un precursor pentru Academia Slovenă de Științe și Arte, fondată în 1938. Astăzi, studenții formează o șeptime din populația Lublianei, dând orașului un caracter tineresc.[13] Universitatea din Ljubljana, cea mai importantă universitate din Slovenia și singura universitate din Ljubljana, a fost fondată în 1919. În 2008, avea 22 de facultăți, trei academii și un colegiu. Acestea oferă cursuri în limba slovenă în (printre altele) medicină, științe aplicate, arte, drept și administrație.[14] Universitatea are aproape 64,000 de studenți și 4,000 de profesori și personal educativ.

În 2004, biblioteca națională și biblioteca universității aveau 1,169,090 de cărți în total. În 2006, cele 55 de școli primare aveau 20,802 elevi și cele 32 de licee aveau 25,797.

Cultură[modificare | modificare sursă]

Sport[modificare | modificare sursă]

Transport[modificare | modificare sursă]

Relații internaționale[modificare | modificare sursă]

Orașe înfrățite[modificare | modificare sursă]

Lubljana este înfrățită cu:

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ „Populația Sloveniei”. Accesat în 31 august 2008.  Verificați datele pentru: |access-date= (help)
  2. ^ Mehle Mihovec, Barbka (). „Kje so naše meje?” [Unde sunt granițele noastre?]. Gorenjski glas (în Slovene). Gorenjski glas. Accesat în . 
  3. ^ a b „De unde și-a luat Ljubljana numele?”. Accesat în . 
  4. ^ a b c „De ce este dragonul simbolul Lublianei?”. Accesat în . 
  5. ^ C Abdunur (). ARCH'01: Troisième conferénce internationale sur les ponts en arc. Presses des Ponts. p. 124. ISBN 2859783474. 
  6. ^ a b Krajevni leksikon Slovenije (Ljubljana: DZS, 1995), p.297
  7. ^ a b „Populație după vârstă și sex, municipalități, Slovenia”. Accesat în . 
  8. ^ „Populația după religie”. Accesat în . 
  9. ^ „Registered unemployment rates (%) by regional offices in 2006 and 2007”. Accesat în . 
  10. ^ „Austricecii cumpără Bursa din Ljubljana”. Accesat în . 
  11. ^ „Ljubljanska borza d.d”. Accesat în . 
  12. ^ „Ljubljana: centrul economic al Sloveniei”. Accesat în . 
  13. ^ „Istoria UL”. Accesat în . 
  14. ^ „Statutes of UL”. Accesat în . 
  15. ^ Bratislava - Orașe înfrățite. © 2003-2008 Bratislava-City.sk. Accesat în . 
  16. ^ daenet d.o.o. „Site oficial Sarajevo: Orașe înfrățite”. Sarajevo.ba. Accesat în . 
  17. ^ „Portal oficial al orașului Skopje - Orașe înfrățite”. © 2006-2009 Skopje. Accesat în .  Legătură externa în |publisher= (help)
  18. ^ „Portal municipal Tbilisi - Orașe înfrățite”. © 2009 - Primăria Tbilisi. Accesat în . 
  19. ^ „Orașe înfrățite cu Zagreb”. Accesat în . 

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Harald Heppner (ed.), Hauptstädte zwischen Save, Bosphorus und Dnjepr, Böhlau Verlag 1998, Wien-Köln-Weimar.

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Ljubljana