Comuna Foeni, Timiș

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Foeni
—  comună  —

Map
Foeni (România)
Poziția geografică în România
Coordonate: 45°29′50″N 20°52′34″E ({{PAGENAME}}) / 45.497222222222°N 20.876111111111°E

Țară România
Județ Timiș


ReședințăFoeni
ComponențăFoeni, Cruceni

Guvernare
 - PrimarSaveta Moldovan[*][1] ( USR, octombrie 2020)

Suprafață
 - Total131 km²
Altitudine75 m.d.m.

Populație (2021)
 - Total1.500 locuitori
 - Densitate13,26 loc./km²

Fus orarUTC+2
Cod poștal307175

Prezență online
site web oficial Modificați la Wikidata

Poziția localității Foeni
Poziția localității Foeni
Poziția localității Foeni

Foeni este o comună în județul Timiș, Banat, România, formată din satele Cruceni și Foeni (reședința). 733 persoane (2005).

Localizare[modificare | modificare sursă]

Situată în sud-vestul județului Timiș, la granița cu Serbia, localitatea Foeni se află la o distanță de 42,1 km de municipiul Timișoara (pe drumul județean DJ 593) și 39,9 km de orașul Deta. Este traversată de drumul național DN59B Cărpiniș - Deta. Se învecinează la nord cu Iohanisfeld, la nord-est cu Giulvăz și la sud cu Cruceni. Întreg teritoriul comunei se găsește inclus în câmpia Timișului. La limita sudică a comunei se găsește râul Timiș, iar pe direcția nord-sud, comuna este străbătută de canalul Bega Mică, parțial canalizat. Întreaga comună este expusă la pericolul de inundații. La inundațiile devastatoare din primăvara anului 2005, Foeni-ul a fost complet inundat și a suferit importante pagube materiale.

Istorie[modificare | modificare sursă]

În perioada romană a existat aici un castru roman numit Bacaucis[2].

În evul mediu, la Foeni, în locul numit Vadum Arenarum (Vadul nisipurilor) lângă apa Timișului[3] a avut loc o mare bătălie in secolul X (anul 934) între invadatorii maghiari și trupele reunite ale pecenegilor, românilor și bulgarilor conduse de ducele Glad. Bătălia s-a terminat cu înfrângerea lui Glad care a trebuit să pregătească apoi o nouă rezistență la Kevea (probabil Cuvin, în Serbia) și apoi la Orșova.[4] Deși a pierdut bătăliile, Glad și urmașii lui au condus în continuare ducatul până in 1003-1004 când dinastia lui Glad a fost înlocuită cu a lui Chanadinus.[5]

Prima atestare documentară datează din 1289 cu numele "Föen". În secolul al XVIII-lea Foeniul intră în proprietatea familiei Mocsonyi.

Foeni în Harta Iosefină a Banatului, 1769-72
Conacul familiei Mocsonyi, astăzi Căminul Cultural Foeni

Politică[modificare | modificare sursă]

Comuna Foeni este administrată de un primar și un consiliu local compus din 11 consilieri. Primarul, Saveta Moldovan[*], de la Uniunea Salvați România, este în funcție din octombrie 2020. Începând cu alegerile locale din 2020, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[6]

   PartidConsilieriComponența Consiliului
Uniunea Salvați România4    
Partidul Național Liberal3    
Uniunea Democrată Maghiară din România2    
Partidul Social Democrat1    
Partidul PRO România1    

Obiective turistice[modificare | modificare sursă]

În Foeni se găsesc trei monumente istorice:

Demografie[modificare | modificare sursă]



Componența etnică a comunei Foeni

     Români (74,73%)

     Maghiari (11,07%)

     Sârbi (5,33%)

     Alte etnii (0,67%)

     Necunoscută (8,2%)


Componența confesională a comunei Foeni

     Ortodocși (71,47%)

     Romano-catolici (12,13%)

     Ortodocși sârbi (5,07%)

     Penticostali (2,07%)

     Alte religii (0,87%)

     Necunoscută (8,4%)

Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Foeni se ridică la 1.500 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 1.737 de locuitori.[7] Majoritatea locuitorilor sunt români (74,73%), cu minorități de maghiari (11,07%) și sârbi (5,33%), iar pentru 8,2% nu se cunoaște apartenența etnică.[8] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (71,47%), cu minorități de romano-catolici (12,13%), ortodocși sârbi (5,07%) și penticostali (2,07%), iar pentru 8,4% nu se cunoaște apartenența confesională.[9]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2020, Autoritatea Electorală Permanentă 
  2. ^ Raularian Rusu, Organizarea spațiului geografic în Banat, Editura Mirton, Timișoara, 2007 ISBN 978-973-52-0201-9 [1] Arhivat în , la Wayback Machine., p.131
  3. ^ Madgearu, Alexandru - Geneza și evoluția voievodatului bănățean din secolul al X-lea, Studii și Materiale de Istorie Medie, 16, 1998
  4. ^ Anonymus, Gesta Hungarorum, Editura Mentor, 2001, p.120
  5. ^ Madgearu, Alexandru - Geneza și evoluția voievodatului bănățean din secolul al X-lea, Studii și Materiale de Istorie Medie, 16, 1998
  6. ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2020” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în . 
  7. ^ „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în . 
  8. ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în . 
  9. ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în . 

Legături externe[modificare | modificare sursă]