Comuna Foeni, Timiș

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Foeni
—  comună  —
Foeni
Foeni
Foeni (România)
Poziția geografică în România
Coordonate: 45°29′50″N 20°52′34″E / 45.497222222222°N 20.876111111111°E

ȚarăFlag of Romania.svg România
JudețROU Timis County CoA 2.png Timiș

SIRUTA157004

ReședințăFoeni
ComponențăFoeni, Cruceni

Guvernare
 - PrimarMiomir-Dobrivoi Cizmas[*][3][4] (PNL, )

Suprafață
 - Total131 km²
Altitudine75 m.d.m.

Populație (2011)[1][2]
 - Total 1737 locuitori
 - Densitate13,26 loc./km²
 - Recensământul anterior, 20021.713 locuitori

Fus orarUTC+2
Cod poștal307175

Prezență online
site web oficial Modificați la Wikidata
GeoNames Modificați la Wikidata

Foeni este o comună în județul Timiș, Banat, România, formată din satele Cruceni și Foeni (reședința). 733 persoane (2005).

Localizare[modificare | modificare sursă]

Situată în sud-vestul județului Timiș, la granița cu Serbia, localitatea Foeni se află la o distanță de 42,1 km de municipiul Timișoara (pe drumul județean DJ 593) și 39,9 km de orașul Deta. Este traversată de drumul național DN59B Cărpiniș - Deta. Se învecinează la nord cu Iohanisfeld, la nord-est cu Giulvăz și la sud cu Cruceni. Întreg teritoriul comunei se găsește inclus în câmpia Timișului. La limita sudică a comunei se găsește râul Timiș, iar pe direcția nord-sud, comuna este străbătută de canalul Bega Mică, parțial canalizat. Întreaga comună este expusă la pericolul de inundații. La inundațiile devastatoare din primăvara anului 2005, Foeni-ul a fost complet inundat și a suferit importante pagube materiale.

Istorie[modificare | modificare sursă]

În perioada romană a existat aici un castru roman numit Bacaucis[5].

În evul mediu, la Foeni, în locul numit Vadum Arenarum (Vadul nisipurilor) lângă apa Timișului[6] a avut loc o mare bătălie in secolul X (anul 934) între invadatorii maghiari și trupele reunite ale pecenegilor, românilor și bulgarilor conduse de ducele Glad. Bătălia s-a terminat cu înfrângerea lui Glad care a trebuit să pregătească apoi o nouă rezistență la Kevea (probabil Cuvin, în Serbia) și apoi la Orșova.[7] Deși a pierdut bătăliile, Glad și urmașii lui au condus în continuare ducatul până in 1003-1004 când dinastia lui Glad a fost înlocuită cu a lui Chanadinus.[8]

Prima atestare documentară datează din 1289 cu numele "Föen". În secolul al XVIII-lea Foeniul intră în proprietatea familiei Mocsonyi.

Foeni în Harta Iosefină a Banatului, 1769-72
Conacul familiei Mocsonyi, astăzi Căminul Cultural Foeni

Politică[modificare | modificare sursă]

Comuna Foeni este administrată de un primar și un consiliu local compus din 11 consilieri. Primarul, Miomir-Dobrivoi Cizmas[*], de la Partidul Național Liberal, a fost ales în . Începând cu alegerile locale din 2016, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[9]

   PartidConsilieriComponența Consiliului
Partidul Național Liberal5     
Partidul Alianța Liberalilor și Democraților2     
Partidul Social Democrat2     
Candidat independent1     
Uniunea Democrată Maghiară din România1     

Obiective turistice[modificare | modificare sursă]

În Foeni se găsesc trei monumente istorice:

Demografie[modificare | modificare sursă]


Circle frame.svg

Componența etnică a comunei Foeni

     Români (74,84%)

     Maghiari (13,87%)

     Romi (1,09%)

     Sârbi (5,87%)

     Necunoscută (3,79%)

     Altă etnie (0,51%)


Circle frame.svg

Componența confesională a comunei Foeni

     Ortodocși (73,63%)

     Romano-catolici (14,39%)

     Penticostali (1,89%)

     Ortodocși sârbi (5,58%)

     Necunoscută (3,85%)

     Altă religie (0,63%)

Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Foeni se ridică la 1.737 de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 1.713 locuitori.[1] Majoritatea locuitorilor sunt români (74,84%). Principalele minorități sunt cele de maghiari (13,87%), sârbi (5,87%) și romi (1,09%). Pentru 3,8% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[2] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (73,63%), dar există și minorități de romano-catolici (14,39%), ortodocși sârbi (5,58%) și penticostali (1,9%). Pentru 3,86% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[10]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b „Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). Accesat în . 
  2. ^ a b Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în . 
  3. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2012 (PDF), Biroul Electoral Central[*] 
  4. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central[*] 
  5. ^ Raularian Rusu, Organizarea spațiului geografic în Banat, Editura Mirton, Timișoara, 2007 ISBN 978-973-52-0201-9 [1], p.131
  6. ^ Madgearu, Alexandru - Geneza și evoluția voievodatului bănățean din secolul al X-lea, Studii și Materiale de Istorie Medie, 16, 1998
  7. ^ Anonymus, Gesta Hungarorum, Editura Mentor, 2001, p.120
  8. ^ Madgearu, Alexandru - Geneza și evoluția voievodatului bănățean din secolul al X-lea, Studii și Materiale de Istorie Medie, 16, 1998
  9. ^ „Lista competitorilor care au obținut mandate” (XLSX). Biroul Electoral Central pentru alegerile locale din 2016. 
  10. ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în . 

Legături externe[modificare | modificare sursă]