Charlottenburg, Timiș
| Charlottenburg | |
| — sat și Rundling[*] — | |
 Charlottenburg | |
  Charlottenburg Charlottenburg (România) | |
| Coordonate: 45°58′52″N 21°31′24″E / 45.98111111°N 21.52333333°E | |
|---|---|
| Țară |  România |
| Județ |  Timiș |
| Comună | Bogda |
| SIRUTA | 156071 |
| Prima atestare | 1771 |
| Altitudine | 163 m.d.m. |
| Populație (2011) | |
| - Total | 124 locuitori |
| Fus orar | EET (+2) |
| - Ora de vară (DST) | EEST (+3) |
| Cod poștal | 307073 |
| Prezență online | |
GeoNames  | |
 | |
Modifică date / text  | |
Charlottenburg (sau Șarlota, s-a mai numit Barița, germană Charlottenburg, Charlotenburg ) este un sat în comuna Bogda din județul Timiș, Banat, România. Satul a fost întemeiat cu 32 de familii (171 persoane) imigrate din zona Trento (actualmente în regiunea Trentino-Tirolul de Sud, aflată actualmente în Italia), Lorena și Baden-Württemberg.[1]
Existența lor se datorează în principal contelui von Clary und Aldringen, numit în 1769 președinte al administrației Banatului. Construcția a fost coordonată de Carl Samuel Neumann Edler von Buchholt, funcționar la oficiul sării din Lipova. Satul a fost construit în plan circular, cu diametrul interior de 210 m.
În anul 1718, după pacea de la Passarovitz, Banatul a devenit, dupa 164 de ani de dominație turcească, domeniu al coroanei din Viena. Ca urmare în această regiune au fost colonizați emigranți germani, in trei perioade numite "convoaiele șvabilor". Charlottenburg a fost construit ca toate satele comunei Bogda (germ. Neuhof) în anul 1771 în timpul celui de-al doilea val de colonizare (1763-1772).
Despre acest ansamblu, Johann Caspar Steube scria în 5 martie 1779 în a treia scrisoare a sa din Timișoara:
"... acest sat este singurul sub formă circulară (chorographie). In mijlocul satului se găsește o fântână acoperită cu apă foarte bună. În jurul fântânii se găsește o plantație de duzi, în spatele căreia se găsesc casele, acestea având în curte grajduri și șure. Apoi urmează grădina unde se găsește plantată vița de vie. Nici o casă nu este nici cu un deget mai înaltă ca cealaltă, și nici cu un picior mai distantață una față de cealaltă, având un stil simetric desăvârșit;la fel și cele patru intrări în sat - sunt la aceeași distanță una față de alta".
Se remarcă prin faptul că este singurul sat construit în formă de cerc din Banat. Din acest motiv întreaga localitate a fost declarată monument istoric de către Ministerul Culturii și Cultelor, cu codul TM-II-s-A-06198.
Populația[modificare | modificare sursă]
| Recensământul[1] | Structura etnică | |||||
|---|---|---|---|---|---|---|
| Anul | Populația | Români | Germani | Maghiari | Alte etnii | |
| 1880 | 298 | 32 | 234 | 32 | - | |
| 1900 | 298 | 22 | 251 | 25 | - | |
| 1930 | 267 | 39 | 197 | 33 | - | |
| 1977 | 179 | 62 | 79 | 10 | 28 | |
| 1992 | 135 | 97 | 13 | 6 | 19 | |
| 2002 | 111 | 105 | 1 | 0 | 5 | |
Vezi și[modificare | modificare sursă]
Referințe[modificare | modificare sursă]
Note[modificare | modificare sursă]
Bibliografie recomandată[modificare | modificare sursă]
- Vasile Aurel, Jahrhunderte vergehen. Das Heim bleibt trotzdem. Monographie des Dorfes Charlottenburg, Editura Eurostampa, Timișoara, 2003, ISBN 973-687-146-0 (în limba germană)
Lectură suplimentară[modificare | modificare sursă]
- Veacurile trec, vatra tot rămâne: [monografia satului Charlotenburg], Vasile Aurel Toroc, Editura Eurostampa, Timișoara, 2002
Legături externe[modificare | modificare sursă]
- http://www.sarlota.de/ Site german dedicat satului (și în limba română)
- Anuarul Socec al României Mari 1924-1925 - online de la Biblioteca Congresului S.U.A.
- ^Varga E. Statistică recensăminte după limba maternă, respectiv naționalitate, jud. Timiș 1880 – 1992
- Charlottenburg, satul rotund, 20 mai 2006, Evenimentul zilei
- Povestea ultimului neamț din satul rotund Charlottenburg GALERIE FOTO, 18 septembrie 2012, Stefan Both, Adevărul
- Charlottenburg, satul rotund din Banat
- Charlottenburg, singurul sat rotund din România, 2 aprilie 2014, Prin Banat
- Amintirile ultimului șvab din satul rotund, 2 aprilie 2014, Prin Banat