Zona metropolitană Timișoara

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare

Zonele metropolitane în România au fost reglementate prin legea 351 din 6 iulie 2001[1] ca fiind o zonă constituită prin asociere, pe bază de parteneriat voluntar, între marile centre urbane (Capitala României și municipiile de rangul I) și localitățile urbane și rurale aflate la distanțe de până la 30 km.

Zona Metropolitană Timișoara
—  Zonă metropolitană  —
Zona Metropolitană Timișoara
Zona Metropolitană Timișoara

Țară Flag of Romania.svg România
Județ ROU Timis County CoA.svg Timiș
Municipiu ROU TM Timisoara CoA1.png Timișoara

Reședință Timișoara

Suprafață
 - Total 2439,19 km²

Populație (2016)
 - Total 466.734 locuitori
 - Densitate 317,81 loc./km²

Fus orar EET (+2)
 - Ora de vară (DST) EEST (+3)
Prefix telefonic +40 x64[2]

Prezență online

Zona metropolitană Timișoara este o zonă metropolitană din Județul Timiș, România, fiind un proiect ce cuprinde municipiul Timișoara și 27 de comunități învecinate acesteia [3], în scopul creării unei unități administrative integrate între municipiul Timișoara și localitățile limitrofe, care ar cuprinde actualmente 460.000 (neoficial 500.000) de locuitori, formată prin asociere în baza unei convenții, stabilindu-se relații de cooperare economică, socială și culturală, de amenajare a teritoriului, echipare tehnico-edilitară și protecție a mediului, fiecare localitate păstrându-și autonomia.

Această asociere se dorește a fi un instrument administrativ eficient în scopul creșterii economiei zonei prin dezvoltare multidimensională și integrată pentru diminuarea disparităților și creșterea standardului de viață regional prin implementarea unui pachet de măsuri care vor influența în mod pozitiv activitatea prezentă și care vor contribui în mod categoric la dezvoltarea armonioasă pe termen lung.

Zona metropolitană Timișoara este, demografic, a doua cea mai mare zonă metropolitană din România (după București), fiind printre singurele care înregistrează spor pozitiv al populației, celelalte zone având scăderi moderate sau masive ale populației.

Conceptul de zonă metropolitană[modificare | modificare sursă]

Tendința de dezvoltare economică a orașelor cunoaște după anul 1990 o nouă etapă și anume "etapa orașelor înfrățite." Treptat tot mai multe orașe din România au înțeles că fără a aduce know-how în administrația locală nu se pot dezvolta economic. În acest sens ele au încheiat parteneriate de cooperare cu alte orașe din lume. Așa au luat parte așa- zisele orașe înfrățite. Conceptul de oraș înfrățit a apărut în Europa puțin timp după cel de al 2-lea Război Mondial, ca o cale de apropiere și înțelegere între cetățenii europeni și o metodă de a promova proiecte transnaționale reciproc avantajoase.

Prin "înfrățirea orașelor" se oferă ocazia de a afla mai multe despre viața cotidiană a cetățenilor din alte țări europene, de a intra în contact și a face schimb de experiență, de a iniția proiecte pe subiecte de interes comun, cum ar fi dezvoltarea locală, mediul înconjurător, dezvoltare economică și diferențe culturale. Principala sursă de finanțare a proiectelor de înfrățire între orașe o reprezintă programul de Twinning al Comisiei Europene, înființat în anul 1989.

Un alt motor de dezvoltare locală îl reprezintă Zonele Metropolitane care au fost realizate cu scopul de a dezvolta economic anumite localități, de a putea accesa mai ușor fonduri europene. Practic localitățile care s-au asociat într-o zonă metropolitană pot beneficia de fonduri europene nerambursabile mult mai consistente. Se urmărește prin înființarea de zone metropolitane crearea unui parteneriat echilibrat între orașe și zonele rurale, între orașele mici, medii sau mari. Problemele și deciziile de politică urbană nu mai pot fi privite în mod izolat, la nivelul fiecărui oraș, ci acestea trebuie să fie puncte de concentrare pentru dezvoltarea regiunilor și să își asume responsabilitatea pentru coeziunea teritorială.

Componență[modificare | modificare sursă]

Mai multe comune învecinate cu municipiul Timișoara au cunoscut în ultimii ani o dezvoltare semnificativă. Comunele Ghiroda, Giroc, Dumbrăvița, Chișoda, au ajuns suburbii ale municipiului datorită dezvoltării facilităților, utilităților și a infrastructurii. Alte comune au cunoscut și ele o dezvoltare semnificativă, cel mai corect fiind încadrate la o zonă peri-urbană aflată în planul secund față de municipiul Timișoara, împrumutând de asemenea caracteristici urbane specifice. Printre acestea punem enumera: Moșnița Nouă, Giarmata, Săcălaz, Utvin, Sânmihaiu Român, Șag, ș.a.

Timișoara, polul național de creștere din Regiunea Vest, este în același timp și un motor al dezvoltării. În planul dezvoltării intra-regionale Timișoara se distanțează de celelalte comunități. Atractivitatea sa se datorează poziției geografice, infrastructurii de transport și rețelei de utilități dezvoltate, economiei dinamice și forței de muncă calificate.

Datorită existenței celor nouă universități, Timișoara este centrul regional universitar principal (60.000 studenți) din zona de Vest a României.

Demografie[modificare | modificare sursă]

Nume Populație (2002) Populație (1 Iulie 2016)

[4]

Suprafață (km²)**** Densitate (loc/km²) (2011)**

[5]

Timișoara 317.660 331.927 130,51 2446,58
Becicherecu Mic 2.798 3.158 61,42 46,45
Bucovăț 1.597 1.804 32,35 49,49
Biled 3.907 4.062 63,23 88,10
Chevereșu Mare 2.489 2.272 81,17 27,99
Dudeștii Noi 2.563 3.341 53,96 58,91
Dudeștii Vechi 4.203 4.419 95,64 43,49
Dumbrăvița 2.693 8.935 18,98 396,31
Ghiroda 4.907 6.802 34,13 181,65
Giarmata 5.670 7.261 71,50 90,93
Giroc 5.896 11.753 55,28 151,73
Jebel 3.097 3.614 78,41 42,79
Liebling 2.987 4.160 82,26 45,26
Moșnița Nouă 5.146 7.890 66,37 93,46
Mașloc 2.432 2.489 82,91 27,56
Orțișoara 4.080 4.600 145,63 28,77
Parța 1.910 2.372 44,59 48,71
Pădureni 1.789 1.749 42,33 45,78
Pișchia 3.006 3.148 123,61 24,68
Peciu Nou 5.342 5.570 129,74 38,46
Remetea Mare 2.111 2.603 105,41 21,83
Recaș 8.765 9.584 229,81 37,41
Sacoșul Turcesc 2.786 3.205 124,53 26,55
Șag 2.759 3.437 95,39 47,27
Săcălaz 6.876 8.807 119,49 60,29
Sânandrei 5.371 6.902 92,40 61,87
Sânmihaiu Român 4.396 7.272 75,26 81,33
Satchinez 4.784 5.026 99,88 47,49
Total 447.131 468.162 2439,86 317,81

Obiective[modificare | modificare sursă]

  • Alinierea Zonei Metropolitane Timișoara la standardele economice și sociale euro-atlantice, în consens cu cele naționale
  • Instaurarea în Zona Metropolitană Timișoara a unui climat de piață aliniat procedurilor competiționale internaționale
  • Creșterea coeziunii economico-sociale din Zona Metropolitană Timișoara

Avantaje[modificare | modificare sursă]

  • Descongestionarea municipiului Timișoara
  • Satisfacerea cererii de locuințe noi a populației
  • Fonduri bugetare mai mari pentru localitățile limitrofe
  • Beneficii economice din creșterea atractivității zonelor pentru investitori
  • Îmbunătățirea infrastructurii tehnico-edilitare și de transport
  • Extinderea rețelelor de utilități
  • Crearea de noi locuri de muncă bine plătite
  • Creșterea nivelului de trai al populației
  • Dezvoltarea regională și euroregională integrată
  • Accesarea fondurilor structurale ș.a.

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ http://www.mie.ro/_documente/dezvoltare_teritoriala/amenajarea_teritoriului/patn_elaborate/secIV/lege_351.pdf
  2. ^ x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom și 3 pentru alți operatori de telefonie fixă
  3. ^ http://www.zf.ro/eveniment/timisoara-isi-pregateste-zona-metropolitana-3176076. http://www.zf.ro/eveniment/timisoara-isi-pregateste-zona-metropolitana-3176076. 
  4. ^ http://www.insse.ro/cms/sites/default/files/field/publicatii/populatia_romaniei_dupa_domiciliu_la_1_iul_2016_0.pdf. http://www.insse.ro/cms/sites/default/files/field/publicatii/populatia_romaniei_dupa_domiciliu_la_1_iul_2016_0.pdf. 
  5. ^ https://www.infotimis.ro/adetim/Welcome.do.

Legături externe[modificare | modificare sursă]