Comuna Ghiroda, Timiș
| Ghiroda | |
| — comună — | |
 Ghiroda (România) Poziția geografică în România | |
| Coordonate: 45°47′28″N 21°19′22″E / 45.791117°N 21.322705°E | |
|---|---|
| Țară |  România |
| Județ |  Timiș |
| SIRUTA | 155289 |
| Atestare documentară | 1332 |
| Reședință | Ghiroda |
| Componență | Ghiroda, Giarmata-Vii |
| Guvernare | |
| - Primar | Ionuț Stănușoiu[*][3] ( PNL, ) |
| Suprafață | |
| - Total | 34,13 km² |
| Altitudine | 90 m.d.m. |
| Populație (2011)[1][2] | |
| - Total | ▲ 6200 locuitori |
| - Densitate | 181,65 loc./km² |
| Fus orar | UTC+2 |
| Cod poștal | 307200 |
| Localități înfrățite | |
| - Montalbano Jonico | Italia |
| Prezență online | |
site web oficial  GeoNames | |
 | |
Modifică date / text  | |
Ghiroda (germană Giroda, Kiroda, maghiară Győröd) este o comună în județul Timiș, Banat, România, formată din satele Ghiroda (reședința) și Giarmata-Vii.
Istorie[modificare | modificare sursă]
Prima atestare documentară a localității datează din 1332. La 1393 apare menționată într-un document cu numele villa Gyrod, ceea ce arată că avea o importanță ridicată.
Între Ghiroda și Remetea a existat în Evul Mediu și la începutul perioadei habsburgice, localitatea Deg, azi dispărută. La conscripția din 1717 apare cu 24 de case și denumirea Gironda. Contele Mercy a adus aici coloniști germani, iar satul a devenit româno-german. Mai târziu, contele Perlas a încercat să introducă la Ghiroda cultura orezului, dar nu a reușit datorită pământului cu substrat neargilos.
A aparținut de erariu (fisc) până în 1781, când a fost cumpărată de Mihai Sandor, iar până la 1896 a avut mai mulți proprietari privați. În secolul XIX s-au așezat coloniști maghiari și vatra satului s-a extins substanțial. În 1931, Ghiroda era comună și avea în subordine satele de români Crișan și Sever Bocu care mai târziu au intrat în componența vetrei localității.
Stema[modificare | modificare sursă]
Stema oficială a comunei Ghiroda a fost adoptată de Guvern prin Hotărârea nr. 366/2013.
Aceasta se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat. În partea superioară, în câmp albastru, se află o cruce bizantină de aur, flancată de două aripi de argint. În vârful scutului, câmpul auriu este străbătut de o bandă ondulată albastră. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.
Semnificațiile elementelor însumate
Crucea de aur reprezintă cele 12 monumente creștine ridicate în cinstea eroilor piloților militari din cadrul unității de aviație care au căzut la datorie în cele două războaie mondiale, precum și în cinstea eroilor Revoluției din decembrie 1989.
Cele două aripi de argint se identifică cu activitatea Aeroportului Internațional "Traian Vuia" Timișoara.
Banda ondulată albastră simbolizează râul Bega, care străbate sudul localității, iar câmpul auriu reprezintă belșugul cerealelor cultivate în zonă.
Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.
Localizare[modificare | modificare sursă]
Ghiroda situează în centrul județului Timiș, la mică distanță nord-est de municipiul Timișoara, cu care se învecinează. În practică Ghiroda este lipită de Timișoara. Este delimitată la sud de Canalul Bega. La vest se leagă de Timișoara cu două străzi care se continuă în țesutul urban al municipiului. La nord, Ghiroda are acces la drumul național DN6 care trece la mică distanță și pe care distanța până la Timișoara este de circa 5 km. Paralel cu drumul național trece calea ferată Timișoara - Lugoj, cu haltă la Ghiroda. La est se învecinează cu Remetea Mare (circa 6 km).
Economie[modificare | modificare sursă]
Teritoriul comunei a cunoscut în ultimii ani o puternică dezvoltare edilitară datorată în special extinderii municipiului Timișoara și construirii de noi zone rezidențiale și de fabrici la periferia orașului.
Politică[modificare | modificare sursă]
Comuna Ghiroda este administrată de un primar și un consiliu local compus din 15 consilieri. Primarul, Ionuț Stănușoiu[*], de la Partidul Național Liberal, este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2020, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[4]
| Partid | Consilieri | Componența Consiliului | ||||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Partidul Național Liberal | 8 | |||||||||
| Partidul PRO România | 3 | |||||||||
| Uniunea Salvați România | 2 | |||||||||
| Partidul Social Democrat | 1 | |||||||||
| Partidul Verde | 1 | |||||||||
Primarul comunei, Cadariu Vasile Dorel, face parte din PNTCD iar viceprimarul Gref Florin din PDL. Consiliul Local este constituit din 15 consilieri, împărțiți astfel:
| Partid | Consilieri | Componența | ||||
|---|---|---|---|---|---|---|
| Partidul Democrat Liberal (PDL) | 4 | |||||
| Partidul Social Democrat (PSD+ PC) | 4 | |||||
| Alianta Pentru Timis (PNTCD + PNL + FDGR) | 4 | |||||
| Partidul Verde (PV) | 2 | |||||
| Partidul Noua Generatie (PNG-CD) | 1 | |||||
Demografie[modificare | modificare sursă]
Componența etnică a comunei Ghiroda
Români (89,75%)
Maghiari (4,11%)
Necunoscută (3,83%)
Altă etnie (2,29%)
Componența confesională a comunei Ghiroda
Ortodocși (78,75%)
Romano-catolici (5,69%)
Penticostali (7,32%)
Baptiști (1,59%)
Necunoscută (4,38%)
Altă religie (2,24%)
Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Ghiroda se ridică la 6.200 de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 4.907 locuitori.[1] Majoritatea locuitorilor sunt români (89,76%), cu o minoritate de maghiari (4,11%). Pentru 3,84% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[2] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (78,76%), dar există și minorități de penticostali (7,32%), romano-catolici (5,69%) și baptiști (1,6%). Pentru 4,39% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[5]
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ a b „Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ a b Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în .
- ^ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central
- ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2020” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în .
- ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Arhivat din original la . Accesat în .
Vezi și[modificare | modificare sursă]
Bibliografie recomandată[modificare | modificare sursă]
- Milin Ioan, Monografia comunei Ghiroda, Editura Marineasa, Timișoara, 2003, ISBN 973-631-089-2
Legături externe[modificare | modificare sursă]
- Sit dedicat comunei Ghiroda Arhivat în , la Wayback Machine.
- ro Anuarul Socec al României Mari, 1924-1925 - de la Biblioteca Congresului S.U.A.