Comuna Moravița, Timiș

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Moravița
—  Comună  —
Moravița se află în România
Moravița
Moravița
Moravița (România)
Poziția geografică
Coordonate: 45°16′51″N 21°17′03″E / 45.280796°N 21.284092°E / 45.280796; 21.284092

Țară Flag of Romania.svg România
Județ ROU Timis County CoA.svg Timiș

SIRUTA 157781
Atestare documentară 1332, ("Mora")

Reședință Moravița
Componență

Guvernare
 - Primar Ion Fiștea[*][3][4] (PSD, )

Suprafață
 - Total 84,78 km²
Altitudine 80 m.d.m.

Populație (2011)[1][2]
 - Total 2289 locuitori
 - Densitate 28,23 loc./km²
 - Recensământul anterior, 2002 2.393 locuitori

Fus orar UTC+2
Cod poștal 307280

Prezență online
GeoNames Modificați la Wikidata

Amplasarea în cadrul județului
Amplasarea în cadrul județului

Moravița este o comună în județul Timiș, Banat, România, formată din satele Dejan, Gaiu Mic, Moravița (reședința) și Stamora Germană.

Localizare[modificare | modificare sursă]

Moravița este o localitate de frontieră situată în sudul județului Timiș, la granița cu Serbia, la 52 km sud de municipiul Timișoara și 21 km sud de orașul Deta. Este străbătură de drumul național DN59 (E70) și de calea ferată Timișoara-Stamora Moravița. De la Moravița pornește către est drumul național DN 57 care duce la Oravița. Așezarea este amplasată în Câmpia Gătăii, fiind traversată de pârâul Moravița.

Se învecinează la nord cu Stamora Germană, la nord-est cu Dejan, la est cu Gherman, la sud-est cu Mali Zam (Serbia) și la sud-vest cu Vatin (Serbia).

Istorie[modificare | modificare sursă]

Teritoriul pe care se află astăzi Moravița prezintă urme de locuire timpurie. De asemenea, prin Moravița trece valul roman (limes-ul), dar despre existența unei așezări nu există dovezi. Astfel, prima atestare documentară a Moraviței datează din 1333. Istoricul maghiar Ortvay Tivadar, analizând documentul „Incipium rationes decimes sexenallis coletae in Hungaria an ano 1332 ad 1337”, aflat astăzi în biblioteca Vaticanului, trage concluzia că Mora (Mura), care apare în acest document se referă la Moravița. Ortvay susține că la acea vreme așezarea avea o biserică catolică. În 1337, datorită unei inundații a pârâului Moravița, localnicii din Mora aveau să se retragă pe dealurile Butinului, pe atunci împădurite.

Documente din 1492, 1494, 1496 vorbesc despre existența a două localități distincte: Tothmura (Mura Slovacă, locuită de slovaci și actuala Stamora Germană) și Magyar Mura (Mura Maghiară, locuită de maghiari, actuala Moravița). Cele două predii erau în proprietatea familiei lui Csaky Mihaly, cumpărate de la Nicolae Mathko, care au stabilit aici familiile de maghiari cu scopul de a valorifica agricol terenurile fertile.

La mijlocul secolului XV Banatul cade sub stăpânire turcească, dar Moravița își continuă existența. La 1597 la Moravița se așează mai multe familii de români din județul Caraș. Atunci apare cu numele Morawa. După acest an nu mai apar referiri documentare și nici pe harta lui Mercy din 1721 nu apare deloc. Abia pe harta austriacă din 1761 apare numele Moraviza.

La 7 ianuarie 1773 Iosif Malenitza, care luptase în războiul prusaco-turcesc primește, pentru merite deosebite, titlul de nobil de Stamora precum și 5.800 jughere de teren ca domeniu feudal la Gaiu Mic și Tothmura, acesta devenind Stamora, iar Murawa devenind Moravița. Trei ani mai târziu, are loc și sistematizarea satului. În acest timp, în Banat se afla eruditul italian Francesco Griselini, care în lucrarea „Încercare de istorie politică și naturală a Banatului Timișoarei”, realizează o hartă a Moraviței sistematizate. În 1782 se construiește biserica ortodoxă, lucru care arată că localitatea era locuită de români și sârbi.

În 1784 începe colonizarea masivă a Moraviței cu germani. Un val important de coloniști sosesc în perioada 1784-1787 din Boemia (țipțeri) și din Alsacia, Lorena, Luxemburg și alte zone germane. În această perioadă au fost construite 145 de case, iar despre originea boemă a unora din coloniști vorbește și denumirea străzii Zipsergasse. Românii și sârbii sunt nevoiți să se mute în satele vecine Dejan (sârbii) și Gherman (românii), iar biserica lor ortodoxă este predată catolicilor, care își vor oficia slujbele în ea până în 1911, când își vor construi o biserică catolică nouă. Vechea biserică a fost demolată în 1920 iar din materialul rezultat a fost construită primăria. Pe piatra de la intrarea în biserică, astăzi aflată la Muzeul Banatului, stătea scris: „Pe când domnea Maria Tereza văduva Împăratului Romanilor, regină a Ungariei și a Boemiei, și Iosif II, Împăratul Romanilor, acest (templu) pentru adevărata mântuire, prin truda supușilor a fost înălțat (fiind) atunci administratori Iosif baron de Brigide camerar și consilier lăuntric cezarocrăiesc, mitropolit al grecilor neuniți de Vodak, iar episcop de Caransebeș de Popovici, de care s-a îngrijit G. de Elesse arhitect.”

În 1858 se deschide traficul pe calea ferată Timișoara-Moravița-Baziaș, fapt care impulsionează activitatea economică și dezvoltarea comunei. Pe plan politic, crește importanța politică a românilor și sârbilor din circumscripția Moravița, astfel că la alegerile din 1865, este ales deputat Gheorghe Mocioni de Foeni. El va fi reales în 1859 și 1872 ca deputat al circumscripției Moravița.

În Primul Război Mondial au căzut 77 de morăvițeni, marea majoritate germani. După război, delegația germanilor la Conferința de la Paris avea să ceară ca întreg Banatul să fie încorporat României. Granița definitivă s-a decis mai târziu, iar la 5 februarie 1924 s-a făcut rectificarea de hotar dintre Iugoslavia și România prin care Moravița a trecut în România.

Politică[modificare | modificare sursă]

Comuna Moravița este administrată de un primar și un consiliu local compus din 11 consilieri. Primarul, Ion Fiștea[*], de la Partidul Social Democrat, a fost ales în . Începând cu alegerile locale din 2016, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[5]

    Partid Consilieri Componența Consiliului
Partidul Social Democrat 6            
Partidul Național Liberal 2            
Partidul Mișcarea Populară 1            
Uniunea Națională pentru Progresul României 1            
Partidul Puterii Umaniste (Social-Liberal) 1            

Primarul comunei, Ioan Fiștea, este membru PNL, deși la alegerile din 2004 a fost ales ca membru PSD. Consiliul Local este constituit din 11 membri împărțiți astfel:

    Partid Consilieri Componența
  Partidul Național Liberal 5          
  PD-l 2        
  PSD 2        
  Partidul Conservator (PUR) 1          
  PNG 1          

Demografie[modificare | modificare sursă]


Circle frame.svg

Componența etnică a comunei Moravița

     Români (83,22%)

     Maghiari (4,63%)

     Romi (3,84%)

     Germani (1,74%)

     Sârbi (1,35%)

     Necunoscută (4,45%)

     Altă etnie (0,74%)



Circle frame.svg

Componența confesională a comunei Moravița

     Ortodocși (77,63%)

     Romano-catolici (12,05%)

     Penticostali (3,49%)

     Necunoscută (4,54%)

     Altă religie (2,27%)

Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Moravița se ridică la 2.289 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 2.393 de locuitori.[1] Majoritatea locuitorilor sunt români (83,22%). Principalele minorități sunt cele de maghiari (4,63%), romi (3,84%), germani (1,75%) și sârbi (1,35%). Pentru 4,46% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[2] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (77,63%), dar există și minorități de romano-catolici (12,06%) și penticostali (3,49%). Pentru 4,54% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[6]

Note[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]