Via Carpatia

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Sari la navigare Sari la căutare
Via Carpathia
Înființare2006
Scop/MisiuneStimularea cooperării regionale, accelerarea proceselor de modernizare a infrastructurii, consolidarea independenței energetice
Zona deservităEuropa Centrală și de Est
Apartenență
Ministrul polonez Beata Szydło prezentând stadiul proiectului în 2016

Via Carpatia (sau Via Carpathia) este un traseu transeuropean aflat în implementare, care va face legătura între Marea Baltică, Marea Neagră și Marea Egee.[1] Traseul va începe în Lituania, la Klaipėda, continuă în Polonia, pe ruta Białystok - Lublin - Rzeszów, în Slovacia la Presov - Koszice și în Ungaria prin Miskolc - Debrecen[1]. În prezent este planificată să se deschidă în 2025.[2] Partea poloneză a Via Carpatia a fost denumită în 2021 după defunctul Președinte Lech Kaczyński.[3]

Pe teritoriul României traseul va avea două direcții, una spre portul Constanța, pe ruta Episcopia Bihor - Oradea - Arad - Timișoara - Lugoj - Făget - Deva - Orăștie - Sibiu - Pitești - București - Constanța - Marea Neagră și alta spre frontiera româno-bulgară la podul peste Dunăre de la Calafat-Vidin, pe ruta Episcopia Bihor - Oradea - Arad - Timișoara - Lugoj - Caransebeș - Herculane - Orșova - Drobeta Turnu Severin - Vînju Mare - Calafat, cu ramificația proiectului Via Carpatia spre frontiera sudică a Uniunii Europene[4].

Proiectul Via Carpatia a fost aprobat în anul 2006, când miniștrii de transport din Polonia, Lituania, Slovacia și Ungaria au semnat o declarație comună pentru extinderea rețelei trans-europene de transport prin crearea unei rute mai scurte care va conecta cele patru state[1].

La data de 22 octombrie 2010, reprezentanții ministerelor Transporturilor din cele șapte țări europene au semnat în Polonia o declarație de susținere prin care traseul va fi extins și în România, Bulgaria până în portul grecesc Salonic, realizând astfel legătura transcontinentală pe axa nord-sud între Marea Baltică și Marea Egee.[4]

Istorie[modificare | modificare sursă]

Traseul a fost agreat inițial în 2006 de Lituania, Polonia, Slovacia și Ungaria. În 2010, acestui grup s-au alăturat România, Bulgaria și Grecia, care au semnat așa-numita „Declarație de la Łańcut”.[5][6]

La 22 iunie 2017, Polonia și Ucraina au semnat un acord de cooperare pentru construcția drumului. Semnatarii au indicat că drumul ar putea face parte din Rețeaua transeuropeană de transport (TEN-T).[7][8]

Construcția a început în secțiuni individuale de-a lungul drumului, întregul drum estimat să fie deschis în 2025.[2]

Ramura 1:

Ramura 2:

Descrierea traseului[modificare | modificare sursă]

Drumul va circula pe o direcție generală nord-sud prin Europa Centrală de la Marea Baltică până la Marea Mediterană. Terminul său de nord este orașul-port din Lituanian Klaipėda. Apoi va traversa țara spre est, va trece prin estul Poloniei, estul Slovaciei și granița cu Ungaria și Românian. Va continua în vestul României și vestul Bulgariei înainte de a intra în Grecia. Terminul său sudic este orașul-port grecesc Salonic.[2] O bifurcație în sud poate continua spre est prin România până la Marea Neagră oraș-port Constanța.[11][12]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b c România a fost inclusă într-un nou traseu rutier european, Via Carpatia, 22 octombrie 2010, romanialibera.ro, accesat la 23 octombrie 2010
  2. ^ a b c „Highway from Rzeszów to Budapest - Via Carpathia under construction”. www.sejm.gov.pl (în poloneză). Accesat în . 
  3. ^ „Kolejne odcinki S19 otwarte. Via Carpatia dłuższa o blisko 50 km” [Further stretches of S19 are open. Via Carpatia is longer by circa 50 kilometres]. Lubelski Urząd Wojewódzki w Lublinie (în poloneză). Accesat în . 
  4. ^ a b Via Carpatia - un nou traseu rutier european care include și România, 22 oct 2010, mediafax.ro, accesat la 23 octombrie 2010
  5. ^ „Via Carpathia – An Investment in the Future | Warsaw Institute”. warsawinstitute.org (în engleză). Accesat în . 
  6. ^ „Łańcut Declaration”. President of the Republic of Poland official website (în engleză). . Arhivat din original la . Accesat în . 
  7. ^ „Poland, Ukraine to build Via Carpathia”. New Europe (în engleză). . Accesat în . 
  8. ^ „Via Carpathia transit route discussed in the European Parliament”. European Conservatives and Reformists Group (în engleză). . Arhivat din original la . Accesat în . 
  9. ^ „New stretch of the Hungarian highway eases travel for Slovaks”. The Slovak Spectator (în engleză). . Accesat în . 
  10. ^ „Figeľ: R4 highway will help eastern Slovakia to develop”. The Slovak Spectator (în engleză). . Accesat în . 
  11. ^ „New airport hub and Via Carpatia Poland's top infrastructure projects”. Polish Press Agency. Accesat în . [nefuncțională]
  12. ^ „Via Carpatia: Pe unde va traversa România noua autostradă dintre Mediterana și Marea Baltică”. www.economica.net. . Accesat în . 

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]