Comuna Bucovăț, Timiș

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Bucovăț
—  Comună  —
Stemă
Stemă
45°45′18″N 21°22′52″E / 45.75500°N 21.38111°E / 45.75500; 21.38111

Țară Flag of Romania.svg România
Județ ROU Timis County CoA.svg Timiș

SIRUTA 159516
Atestare documentară 1492

Reședință Bucovăț
Componență Bucovăț, Bazoșu Nou

Guvernare
 - Primar Tiberiu Ionel Jivan[*][3][4] (PNL, )

Suprafață
 - Total 32,35 km²
Altitudine 92 m.d.m.

Populație (2011)[1][2]
 - Total 1601 locuitori
 - Densitate 49,49 loc./km²
 - Recensământul anterior, 2002 1.410 locuitori

Fus orar UTC+2
Cod poștal 307352

Prezență online
GeoNames Modificați la Wikidata

Amplasarea în cadrul județului
Amplasarea în cadrul județului

Bucovăț este o comună în județul Timiș, Banat, România, formată din satele Bazoșu Nou și Bucovăț (reședința). A făcut parte parte din comuna Remetea Mare. A fost declarată comună, având în componența sa și satul Bazoșu Nou.

Localizare[modificare | modificare sursă]

Bucovățul se situează în centrul județului Timiș, la circa 10 km est de municipiul Timișoara. Se învecinează la nord cu Remetea Mare (3 km), la est cu Bazoșu Nou (3 km), la sud cu Albina, la sud-vest cu Moșnița Veche (7 km).

Istorie[modificare | modificare sursă]

Bucovăț în Harta Iosefină a Banatului, 1769-72

Pe teritoriul localității au fost descoperite urme arheologice începând cu epoca fierului, dar mai ales din neolitic. Conform Monografiei Banatului de Ioan Lotreanu, prima atestare documentară datează din 1492, într-o diplomă care îi acordă Bucov-ului statutul de oraș. Acest lucru arată că localitatea e mult mai veche. Despre existența localității în perioada otomană nu se cunosc amănunte, dar ea exista la 1690, pentru că este consemnată de Marsigli în notele sale.

Sursele documentare de după cucerirea Banatului de către habsburgi, însemnează satul cu numele Bucova (la 1723, pentru că la 1717 nu apare menționată). Inițial, vatra satului s-a aflat în altă parte, pe o zonă mlăștinoasă. Din cauza numeroaselor inundații, satul a fost mutat pe vatra actuală. Până la 1720 locuitorii s-au mutat în totalitate în noua așezare și în plus au mai sosit aici familii de români din Oltenia, cărora localnicii le-au zis „țărani”, de la care a rămas până astăzi o stradă numită „ulița țăranilor”. Prima școală a fost construită pe la 1774, iar în 1776, comuna avea 82 case.

În secolul al XIX-lea au fost încercate colonizări cu maghiari, dar aceștia au plecat, Bucovățul rămânând complet românesc. A făcut parte din comuna Remetea Mare, de care s-a desprins în anul 2007 și împreună cu Bazoșu Nou a format comuna Bucovăț.

Populația (evoluție istorică)[modificare | modificare sursă]

Recensământul[5] Structura etnică
Anul Populația Români Maghiari Germani Alte etnii
1880 1.430 1.220 169 39 2
1900 1.634 1.366 205 46 17
1941 1.172 1.023 112 29 8
1977 1.391 1.248 89 7 47
1992 1.058 909 28 2 119 (113 romi)


Demografie[modificare | modificare sursă]



Circle frame.svg

Componența etnică a comunei Bucovăț

     Români (89.13%)

     Maghiari (1.37%)

     Romi (2.81%)

     Necunoscută (5.8%)

     Altă etnie (0.87%)



Circle frame.svg

Componența confesională a comunei Bucovăț

     Ortodocși (87.82%)

     Romano-catolici (2.81%)

     Baptiști (2.24%)

     Necunoscută (5.8%)

     Altă religie (1.31%)

Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Bucovăț se ridică la 1.601 locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 1.410 locuitori.[1] Majoritatea locuitorilor sunt români (89,13%). Principalele minorități sunt cele de romi (2,81%) și maghiari (1,37%). Pentru 5,81% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[2] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (87,82%), dar există și minorități de romano-catolici (2,81%) și baptiști (2,25%). Pentru 5,81% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[6]

Politică și administrație[modificare | modificare sursă]

Comuna Bucovăț este administrată de un primar și un consiliu local compus din 11 consilieri. Primarul, Tiberiu Ionel Jivan[*], de la Partidul Național Liberal, a fost ales în . Începând cu alegerile locale din 2016, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[7]

    Partid Consilieri Componența Consiliului
Partidul Național Liberal 6            
Partidul Social Democrat 4            
Partidul Alianța Liberalilor și Democraților 1            

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b Populația satelor componente la recensământul din 2002. Pe atunci, comuna încă nu exista, ea fiind înființată la o dată ulterioară. Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). http://www.kia.hu/konyvtar/erdely/erd2002/etnii2002.zip. Accesat la 6 august 2013. 
  2. ^ a b Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_Tab_8.xls. Accesat la 5 august 2013. 
  3. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2012 (PDF), Biroul Electoral Central[*] 
  4. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central[*] 
  5. ^ Varga E. Statistică recensăminte după limba maternă, respectiv naționalitate, jud. Timiș 1880 - 1992
  6. ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_TAB_13.xls. Accesat la 5 august 2013. 
  7. ^ Lista competitorilor care au obținut mandate” (XLSX). Biroul Electoral Central pentru alegerile locale din 2016. http://www.2016bec.ro/wp-content/uploads/2016/06/Export_mandate-2.xlsx. 

Legături externe[modificare | modificare sursă]