Comuna Criciova, Timiș

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Criciova
Кричова
—  comună  —
Cetatea Jdioara.JPG
Stemă
Stemă
Map
Criciova (România)
Poziția geografică în România
Coordonate: 45°38′34″N 22°02′37″E ({{PAGENAME}}) / 45.642905°N 22.043495°E

ȚarăFlag of Romania.svg România
JudețROU Timis County CoA.svg Timiș

SIRUTA156534

ReședințăCriciova
Componență

Guvernare
 - PrimarRomica-Elena Cătană[*][3] ( PSD, octombrie 2020)

Suprafață
 - Total50,51 km²
Altitudine147 m.d.m.

Populație (2011)[1][2]
 - Total 1587 locuitori
 - Densitate31,42 loc./km²

Fus orarUTC+2
Cod poștal307130

Prezență online
site web oficial Modificați la Wikidata
GeoNames Modificați la Wikidata

Amplasarea în cadrul județului
Amplasarea în cadrul județului

Criciova (în maghiară Kricsó, în sârbă Кричова) este o comună în județul Timiș, Banat, România, formată din satele Cireșu, Cireșu Mic, Criciova (reședința) și Jdioara.

Localizare[modificare | modificare sursă]

Criciova se situează în estul județului Timiș, pe DJ 681. Se află la o distanță de 77,3 km de municipiul Timișoara și 17,3 km de Lugoj, orașul cel mai apropriat.

Istorie[modificare | modificare sursă]

Criciova în Harta Iosefină a Banatului, 1769-72

Prima mențiune documentară despre o așezare locuită în acestea părți o avem din anul 1223. Cercetările arheologice au scos la iveală pe hotarul comunei, resturi de așezări umane care datează din primul secol era noastră. Numele de Criciova este din 1918, până atunci purtând diferite denumiri maghiare și habsburgice:

  • Kricsiovai;
  • Krichcjova;
  • Kristova;
  • Krise.

Politică[modificare | modificare sursă]

Comuna Criciova este administrată de un primar și un consiliu local compus din 11 consilieri. Primarul, Romica-Elena Cătană[*], de la Partidul Social Democrat, este în funcție din octombrie 2020. Începând cu alegerile locale din 2020, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[4]

   PartidConsilieriComponența Consiliului
Partidul Social Democrat5     
Partidul Național Liberal4     
Partidul Mișcarea Populară1     
Uniunea Ucrainenilor din România1     

Primarul comunei, Ioan Viorel Petrovici, este membru PSD, iar viceprimarul este membru PD. Consiliul Local este constituit din 11 membri împărțiți astfel:

    Partid Consilieri Componența
  Partidul Social Democrat 5          
  Alianța Dreptate și Adevăr (1 PD și 1 PNL) 2          
  Partidul Național Țărănesc Creștin Democrat 1          
  Partidul România Mare 1          
  Partidul Noua Generație 1          
  Independenți 1          

Obiective turistice[modificare | modificare sursă]

  • Muzeul Școlar Criciova
  • Rezervația Faunistică Jdioara
  • Ruinele Cetății Jdioara
  • Vechiul Drum Roman

Demografie[modificare | modificare sursă]



Circle frame.svg

Componența etnică a comunei Criciova

     Români (85,38%)

     Ucraineni (9,19%)

     Necunoscută (4,97%)

     Altă etnie (0,44%)



Circle frame.svg

Componența confesională a comunei Criciova

     Ortodocși (79,89%)

     Penticostali (5,16%)

     Baptiști (7,56%)

     Necunoscută (6,42%)

     Altă religie (0,94%)

Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Criciova se ridică la 1.587 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 1.716 locuitori.[1] Majoritatea locuitorilor sunt români (85,38%), cu o minoritate de ucraineni (9,2%). Pentru 4,98% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[2] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (79,9%), dar există și minorități de baptiști (7,56%) și penticostali (5,17%). Pentru 6,43% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[5]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b Populația satelor aflate actualmente în componența comunei, ea având la acea vreme (2002) altă componență.„Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). Accesat în . 
  2. ^ a b Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în . 
  3. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2020, Autoritatea Electorală Permanentă 
  4. ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2020” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în . 
  5. ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Arhivat din original la . Accesat în . 

Legături externe[modificare | modificare sursă]