Plătică

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
PlăticăAjutor:Cum se citește o cutie de taxonomie
Stare de conservare: Risc scăzut (lc)
Status iucn3.1 LC ro.svg

Carp bream1.jpg
Plătică (Abramis brama)
Clasificare științifică
Regn: Animalia
Încrengătură: Chordata
Subîncrengătură: Vertebrata
Infraîncrengătură: Gnathostomata
(neclasificat): Pisces
Superclasă: Osteichthyes
Clasă: Actinopterygii
Subclasă: Neopterygii
Infraclasă: Teleostei
Supraordin: Ostariophysi
Ordin: Cypriniformes
Suprafamilie: Cyprinoidea
Familie: Cyprinidae
Subfamilie: Leuciscinae
Gen: Abramis
Cuvier, 1816
Specie: A. brama
Nume binomial
Abramis brama
(Linnaeus, 1758)
Sinonime
  • Cyprinus brama Linnaeus, 1758
  • Abramis melaenus Agassiz, 1835
  • Abramis vetula Heckel, 1836
  • Abramis media Koch, 1840
  • Abramis argyreus Valenciennes, 1844
  • Abramis microlepidotus Valenciennes, 1844
  • Abramis vulgaris Mauduyt, 1849
  • Abramis gehini Blanchard, 1866
  • Abramis brama sinegorensis Lukash, 1925
  • Abramis brama bergi Grib & Vernidub, 1935
  • Abramis brama orientalis Berg, 1949
  • Abramis brama danubii Pavlov, 1956

Plătica (Abramis brama) este o specie de pește din familia Cyprinidae.

Caractere morfologice și mod de viață[modificare | modificare sursă]

Plătica are un corp turtit lateral cu o lungime între 30 - 50 cm, în cazuri de excepție poate atinge lungimea de 85 cm și o greutate de 7 kg. Ochii raportați la mărime sunt relativ mici. Peștele se poate recunoaște ușor culoarea verzuie-cenușie plumburie a solzilor pe spate. Pe părțile laterale are o culoare mai deschisă cu sclipiri perlat-metalice. La exemplarele mai în vârstă nuanțele devin de culoarea bronzului. Solzii sunt acoperiți abundent de mucus. Inotătoarele sunt relativ lungi de culoare brun închis, prin lungimea mai mare a înotătoarelor plătica se poate deosebi de „Blicca bjoerkna” cu care a fost frecvent confundată. Prin depunerea icrelor în același timp cu alți pești apar prin încrucișări așa numiții „bastarzi”. Plătica în condiții optime de viață poate atinge vârsta de 16 ani.

Răspândire[modificare | modificare sursă]

Peștele este răspândit în Europa la nord de Alpi și Pirinei ca și în peninsula Balcanică, Marea Caspică, Marea Neagră și Lacul Aral. O subspecie numită plătica de Dunăre (Abramis brama danubii) trăiește în Delta Dunării, iar subspecia „ Abramis brama orientalis” trăiește în Marea Caspică și Lacul Aral. In general plătica trăiește în apele cu un curs domol, canale sau lacuri cu depuneri de mâl pe fund. Peștii trăiesc în grupuri mici pe fundul apei în apropiere de țărmuri.

Hrănire[modificare | modificare sursă]

Plătică

Plătica se hrănește cu larve de țânțari, viermi care trăiesc în mâl, moluște, melci ca și plancton și plante acvatice. In anii cu hrană puțină se adună în bancuri mari și ca un aspirator trec prin mâlul de pe fundul apei. Pescarii cunosc așa zisele drumuri ale plăticii unde ele se pot găsi apropape în mod regulat.

Reproducție[modificare | modificare sursă]

Perioada depunerii icrelor durează ca. 2 săptămâni și are loc în lunile aprilie și iulie. La scimbarea bruscă a temperaturii va fi întreruptă depunerea icrelor, care însă ulterior va fi continuată. In perioada reproducției masculii vor stropi cu spermă icrele depuse de femele care pot varia între 150.000 și 300.000 și au dimensiunea între 1,6 - 2 mm. Puietul eclozionează la 3 - 12 zile și se va fixa pe plantele acvatice. Puietul atinge vârsta maturității sexuale la 3 - 4 an. Potențialul de înmuțire al plăticii este enorm în apele cu adâncime mică și hrană abundentă. Această înmulțire excesivă este frânată de peștii răpitori și cei care consumă puiet. In prezent plătica nu este o specie periclitată.

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Plătică
Wikispecies
Wikispecies conține informații legate de Plătică