Ciacova

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Ciacova
—  Oraș  —
Biserica romano-catolică din Ciacova
Biserica romano-catolică din Ciacova
Ciacova is located in România
Ciacova
Ciacova
Ciacova (România)
Poziția geografică
Coordonate: Coordonate: 45°30′40″N 21°7′42″E / 45.51111°N 21.12833°E / 45.51111; 21.1283345°30′40″N 21°7′42″E / 45.51111°N 21.12833°E / 45.51111; 21.12833

Țară Flag of Romania.svg România
Județ Actual Timis county CoA.svg Timiș

SIRUTA 156357
Atestare documentară 1234

Reședință Ciacova[*]
Componență

Guvernare
 - Primar Petru Filip (PD-L, 2008)

Suprafață
 - Total 252,76 km²
Altitudine 80 m.d.m.

Populație (2011)[1][2]
 - Total 5348 locuitori
 - Densitate 28.81 loc./km²
 - Recensământul anterior, 2002 5.301 locuitori

Cod poștal 307110

Localități înfrățite
 - Saint-Pardoux-la-Rivière Franța
 - Masi Torello Italia

Site web: http://www.primariaciacova.ro/

Poziția localității Ciacova
Poziția localității Ciacova

Ciacova (în maghiară Csák, Csákova, în germană Tschakowa, în sârbă Čakovo/Чаковo) este un oraș în județul Timiș, Banat, România, format din localitatea componentă Ciacova (reședința), și din satele Cebza, Macedonia, Obad și Petroman. Are o populație de 5.348 locuitori (2011).[2]

Geografie[modificare | modificare sursă]

Ciacova se află în Câmpia Timișului, pe râul Timișul Mort, la o distanță de 28 km de Timișoara, de care este legat atât rutier cât și feroviar. Rutier, accesul în localitatea este asigurat pe drumul județean DJ 693 in lungime de 9 km, care face legătura cu șoseaua internațională E70 Timișoara - Stamora Moravița. De asemenea orașul Ciacova este legat de Timișoara și de alte localități prin calea ferată Jebel-Giera.

Istorie[modificare | modificare sursă]

Stampă istorică cu piața centrală

Prima atestare documentară a așezării este din 1220-1224. Numele vechi, Csaak, este de origine maghiară. De-a lungul timpului, Ciacova s-a numit: Chaak, Chaac, Czokoa, Czokoan, Czakona, Czakova, Czakowa, Zakovia, Zakovar, Schakowan. În maghiară: Csák, Csakova, Csakóvár și Csákova, iar în germană Tschakowa.

În perioada 1390-1394 s-a ridicat aici o cetate, înconjurată de o rețea de canale, făcând-o greu de cucerit. Cetatea Ciacovei se afla pe partea dreaptă a brațului Timișului, în timp ce așezarea civilă se afla pe partea dreaptă. Turnul de apărare, un puternic donjon înalt de 30 m, este un rest din această cetate, demantelată în 1701. Zidit din căramidă, pe 4 nivele, turnul are plan dreptunghiular, cu contraforturi de colț.

Cucerirea Banatului de către habsburgi, a adus o nouă direcție de dezvoltare a micului târg de câmpie. Localitatea a fost puternic colonizată cu germani (șvabi) dar și austrieci, cehi, slovaci, luxemburghezi, croați, etc.

În decursul istoriei Ciacova a fost reședință de district, de plasă, de raion și oraș de câmpie. Conform Legii nr.83/2004, începând cu luna aprilie 2004, Ciacova a primit statul de oraș.

Turnul de la Ciacova a fost construit în perioada 1390-1394 de familia de nobili maghiari Csaak. În anii 1962-1963 au fost întreprinse lucrări de consolidare la turn.

Turnul de la Ciacova, localitate aflată la 33 de kilometri de Timișoara, este cel mai cunoscut obiectiv turistic. Este singura rămășiță din vechea cetate. Localnicii îl numesc „Cula turcească”, deși aceasta a fost construită cu mult înainte de ocupația turcească, neavând nimic de-a face cu otomanii.

În perioada 1390-1394, aici s-a ridicat o cetate puternică, înconjurată de o rețea de canale. A fost construit de familia de nobili maghiari Csaak – de unde se trage și numele actual, Ciacova (Csakovar), care a primit statut de oraș în 2004.

Turnul de apărare înalt de aproape 30 de metri este un rest din această cetate, demolată în 1701. Turnul este construit din cărămidă, cu plan dreptunghiular, are patru nivele (parter și trei etaje) și contraforturi de colț. Grosimea pereților este între 1,10 și 2,70 de metri.

În perioada 1551-1697, cetatea intră în stăpânirea turcilor, care o transformă într-o fortăreață.

“Avem imaginea unui monument de arhitectură echilibrat, ridicat și amenajat atât în scopuri de apărare, cât și pentru locuire. Ca structură el se aseamănă cu donjonul din Cheresig, cu donjonul seniorial din cetatea țărănească de la Câlnic, cu donjonul de al Vârșeț etc. Toate aceste monumente datează din a doua jumătate a secolului al XIII-lea și începutul secolului al XIV-lea și se găsesc la confluența dintre stilul romanic și cel gotic. Elementele romanice sunt următoarele: arcurile semicirculare ale ferestrelor, evazarea ferestrelor spre interior, bolta cilindrică a parterului, apoi aspectul general de donjon feudal, asemănător cu cel de la Cheresig, de lângă Oradea, construit tot din cărămidă, dar de plan hexagonal. Comparativ cu donjonul de la Cheresig, cel de la Ciacova apare ceva mai evoluat prezentând și contraforturi cu retragere, element arhitectonic propriu stilului gotic având numeroase analogii în Ungaria și Transilvania”, aflăm de pe portalul turismtimis.ro.

Marii magnați maghiari și-au ridicat puternice fortificații pe domeniile lor, îndreptate atât împotriva unui atac extern, având de acum și experiența invaziei tătare, cât și împotriva țărănimii asuprite. Fortificația de la Ciacova a fost asediată și cucerită de turci în septembrie 1551.

“Fortificația de la Ciacova este cucerită prin asalt la 18 septembrie 1551, iar în anul următor întreg Banatul Timișoarei este transformat în pașalâc turcesc. În cadrul acestuia, Ciacova, împreună cu teritoriile din jur, forma unul din sangiacuri, condus de sangiac-bei, ce-și avea instalate la Ciacova o garnizoană cu nucleul în vechea fortificație. Pacea de la Carlovitz din 1699, încheiată în favoarea austriecilor învingători, prevedea pentru turci distrugerea tuturor fortificațiilor din Banat. În 1701 a fost distrusă și fortificația de la Ciacova, cu excepția turnului”, mai scrie turismtimis.ro.

După alungarea turcilor din Banat, în urma războiului austro-turc din 1716-1718, turnul din Ciacova a ieșit din sfera de preocupări a armatei austriece menținându-se în forma sa inițială, cu micile transformări din timpul ocupației turcești.

În anii 1962-1963 au fost întreprinse lucrări de consolidare la turn. S-au refăcut crenelurile și acoperișul platformei de apărare, se plachează toate părțile rupte din fațade cu cărămidă comandată special, asemănătoare cu cea originală. Restauratorii nu au intervenit cu nimic în structura vechiului monument, mulțumindu-se doar cu lucrările de consolidare.

Unele săpături arheologice în jurul turnului ar putea stabili aria exactă a incintei de fortificație și ar putea elucida multe din secretele celei mai vechi monumente de arhitectură militară din Banat.

[1]

Turn de apărare, Ciacova.jpg

Demografie[modificare | modificare sursă]


Circle frame.svg

Componența etnică a orașului Ciacova

     Români (79.76%)

     Maghiari (6.22%)

     Romi (4.28%)

     Germani (1.64%)

     Sârbi (1.23%)

     Necunoscută (6.22%)

     Altă etnie (0.61%)



Circle frame.svg

Componența confesională a orașului Ciacova

     Ortodocși (76.79%)

     Romano-catolici (9.77%)

     Penticostali (4.97%)

     Necunoscută (6.2%)

     Altă religie (2.24%)

Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Ciacova se ridică la 5.348 de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 5.301 locuitori.[1] Majoritatea locuitorilor sunt români (79,77%). Principalele minorități sunt cele de maghiari (6,23%), romi (4,28%), germani (1,65%) și sârbi (1,23%). Pentru 6,23% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[2] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (76,8%), dar există și minorități de romano-catolici (9,78%) și penticostali (4,97%). Pentru 6,21% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[3]

Evoluție demografică[modificare | modificare sursă]

Structura etnică a populației, pe recensăminte:

Recensământul[4] Structura etnică
Anul Populația Români Germani Maghiari Romi Sârbi Slovaci Alte etnii
1880 12.960 7.611 3.166 762 - 1.328 24 69
1900 15.562 8.529 4.009 1.586 - 1.212 35 191
1930 13.566 8.289 2.666 1.409 288 744 20 150
1977 9.952 7.111 1.047 987 392 355 2 58
1992 7.457 5.802 304 709 398 195 2 47
2002 5.297 4.411 133 408 239 84 2 20

Climă[modificare | modificare sursă]

Pentru caracterizarea condițiilor climatice a teritoriului localității Ciacova se folosesc datele înregistrate la stația meteorologică Banloc, situată la circa 13 km de localitate și unele la stația de la Timișoara, situată la circa 32 km. Temperatura medie anuală este 10,7 grade C. Temperatura maximă absolută s-a înregistrat în august 1961 și a fost de 38,1 grade C, temperatura minimă absolută în ianuarie 1963 și a fost de -31,8 grade C.[5]

Economie[modificare | modificare sursă]

Economia are caracteristicile unui mic oraș industrial-agricol de câmpie. Sunt prezente industriile ușoare, textilă și alimentară. Mai sunt dezvoltate morăritul, pomicultura și creșterea animalelor.

Politică și administrație[modificare | modificare sursă]

Turnul medieval sau „Cula”, datând din secolul al XIV-lea

Primarul orașului Petre Filip și viceprimarul Dacian Razvan Ghera fac parte din PDL. Consiliul Local este constituit din 15 consilieri, împărțiți astfel:

    Partid Consilieri Componența Consiliului
  Partidul Democral Liberal 7              
  Partidul Social Democrat 6            
  Partidul Național Liberal 1
Format:Politica românească/culori partide/IND |   Independenți 1            

Obiective turistice[modificare | modificare sursă]

Din vechea cetate a supraviețuit doar Turnul de apărare (secolul XIV), pe care localnicii îl numesc "Cula", mărturie istorică a acestei așezări. Centrul Ciacovei păstrează - deși modernizat - locul de adunare al soldaților turci care desereveau dispozitivul de pază al cetății. Deasemenea se mai păstrează în centrul Ciacovei (în locul fostului Cafe-bar) elemente de clădire cu specific arhitectonic medieval, bolți semicirculare din cărămidă. Pe druml județean Ciacova - Cebza se mai găsește și un pod construit de turci, deasemenea cu elemente arhitecturale specifice, numit de localnici Podul Turcesc, în prezent nefolosit.

Bisericile din Ciacova sunt alte obiective intersante. Biserica sârbească cu hramul „Maica Domnului” construită între 1746-1768, cu picturi murale și cu un iconostas pictat în 1771 de Dimitrie Popovici. Biserica romano-catolică datează din 1871-1890 și este în stil gotic; biserica ortodoxă, în stil neobizantin, este din 1907.

Orașe înfrățite[modificare | modificare sursă]

Ciacova în Harta Iosefină a Banatului, 1769-72

Orașul Ciacova este înfrățit cu următoarele localități:

Personalități[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Wilhelm Josef Merschdorf, Ciacova- Târg bănățean - Monografie și cartea plaiului natal, traducere de Alexander Ștefi [2]

Lectură suplimentară[modificare | modificare sursă]

  • Monografia comunei Ciacova, Daniela Opre, Editura Artpress, Timișoara, 2007

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Ciacova