Făget

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Acest articol se referă la un sat din România. Pentru alte sensuri, vedeți Făget (dezambiguizare).
Făget
—  Oraș  —
Făget
Făget
Stemă
Stemă
Făget se află în România
Făget
Făget
Făget (România)
Poziția geografică
Coordonate: Coordonate: 45°51′0″N 22°10′48″E / 45.85000°N 22.18000°E / 45.85000; 22.1800045°51′0″N 22°10′48″E / 45.85000°N 22.18000°E / 45.85000; 22.18000

Țară Flag of Romania.svg România
Județ ROU Timis County CoA.svg Timiș

SIRUTA 156801
Atestare documentară 1548

Reședință Făget[*]
Componență

Guvernare
 - Primar Marcel Avram[*][3][4] (PNL, )

Suprafață
 - Total 150,87 km²
Altitudine 145 m.d.m.

Populație (2011)[1][2]
 - Total 6761 locuitori
 - Densitate 44,81 loc./km²
 - Recensământul anterior, 2002 7.213 locuitori

Fus orar UTC+2
Cod poștal 305300

Localități înfrățite
 - Szekszárd Ungaria
 - Q2988491[*] Franța
 - Cervinara Italia
 - Bellevue-la-Montagne Franța

Prezență online
site web oficial Modificați la Wikidata
GeoNames Modificați la Wikidata

Poziția localității Făget
Poziția localității Făget

Făget (în maghiară Facsád, în germană Fatschet) este un oraș în județul Timiș, Banat, România, format din localitatea componentă Făget (reședința), și din satele Bătești, Begheiu Mic, Bichigi, Brănești, Bunea Mare, Bunea Mică, Colonia Mică, Jupânești, Povârgina și Temerești. Are o populație de 6.761 locuitori (2011).

Geografie[modificare | modificare sursă]

Orașul Făget este situat în sud-vestul României, în zona de contact a Câmpiei Lugojului cu Dealurile Lugojului, pe cursul superior al râului Bega. În cadrul județului Timiș se află în partea de est, la o distanță de 98 km de Timișoara și 33 km de municipiul Lugoj, de care se leagă prin drumul național DN68A. Același drum spre est pune orașul în legătură cu municipiul Deva, aflat la o distanță de 68 km. Orașul este străbătut și de calea ferată Lugoj-Ilia.

Istorie[modificare | modificare sursă]

Cetatea Medievală a Făgetului este atestată documentar pentru prima dată în 1548, ca proprietate a lui Iacob Bekes și purtând numele Fagyath. Avea rol de târg și aici exista o cetate puternică.

Între 1594-1602 a fost proprietatea Banului de Lugoj. În 1602 a fost asediată și distrusă de turci, după care a căzut în ruină. A constituit timp de 150 de ani obiectul unor aprige confruntări între români, turci și austrieci, lucru confirmat și de către săpăturile arheologice.

Paralel cu cetatea militară a evoluat și așezarea civilă, devenind într-o perioadă relativ scurtă de timp, cea mai importantă localitate din zonă. Cetatea a fost demolată de către turci în 1699. Imediat după ce Banatul a fost cucerit de austrieci, la 1717, Făgetul mai avea doar 20 de case, dar era centrul unui district cu 42 de comune. După acest moment decădere, localitatea începe să crească din nou și la 1787 primește dreptul de a ține opt târguri pe an.

În secolele XVII-XVIII se începe colonizarea cu muncitori de alte naționalități, care să muncească la exploatările de pădure, însă impactul este mic și Făgetul se păstrează un centru al românismului într-o perioadă în care vestul Banatului era intens colonizat. În 1900 se începe așezarea primelor familii de coloniști maghiari, la Colonia Mică.

La data de 5 iulie 1994 comuna a fost declarată oraș, având în subordine 10 sate.

Stema orașului[modificare | modificare sursă]

Stema oficială a orașului Făget a fost adoptată de Guvern prin Hotărârea nr. 792/1999.

Aceasta se compune dintr-un scut tăiat în două. În prima parte, pe fond albastru, trei frunze, două de fag, interpuse de una de castan, toate de aur. În partea a doua, pe fond roșu, o troiță de argint însoțită de trei brâuri ondulate, din același metal. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint, formată din trei turnuri crenelate.

Semnificația elementelor caracterizante

  • frunza de fag, arborele cel mai frecvent întâlnit în zonă, constituie arme vorbitoare, făcând aluzie la denumirea așezării;
  • frunza de castan evocă, de asemenea, flora locală, în oraș existând "Aleea castanilor";
  • brâurile ondulate vorbesc despre apa care scaldă teritoriul așezării, favorizându-i dezvoltarea - Bega;
  • troița simbolizează credința ortodoxă, păstrată de localnici secole de-a rândul, în ciuda tuturor vicisitudinilor vremurilor.

Demografie[modificare | modificare sursă]

La recensământul din 2002, populația orașului Făget, inclusiv satele aparținătoare din punct de vedere administrativ, totaliza un număr de 7.213 locuitori, din care Făgetul propriu-zis avea 3.759 locuitori (52%) și satele aparținătoare 3.454 locuitori (48%). Recensământul din 2011 a consemnat o scădere generală a populației de 6%, până la 6.761 locuitori. Din punct de vedere al etniei, majoritatea covârșitoare a făgețenilor sunt români.



Circle frame.svg

Componența etnică a orașului Făget

     Români (89.33%)

     Maghiari (3.84%)

     Ucraineni (2.08%)

     Necunoscută (3.03%)

     Altă etnie (1.7%)

Circle frame.svg

Componența confesională a orașului Făget

     Ortodocși (72.71%)

     Romano-catolici (4.17%)

     Reformați (1.52%)

     Penticostali (13.28%)

     Baptiști (2.42%)

     Adventiști de ziua a șaptea (2.41%)

     Necunoscută (3.16%)

     Altă religie (0.31%)

Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Făget se ridică la 6.761 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 7.213 locuitori.[1] Majoritatea locuitorilor sunt români (89,34%). Principalele minorități sunt cele de maghiari (3,85%) și ucraineni (2,09%). Pentru 3,03% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[2]

Structura confesională[modificare | modificare sursă]

Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (72,71%), dar există și minorități de penticostali (13,28%), romano-catolici (4,17%), baptiști (2,43%), adventiști de ziua a șaptea (2,41%) și reformați (1,52%). Pentru 3,17% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[5]

Evoluție demografică[modificare | modificare sursă]

Recensământul[6] Structura etnică
Anul Populația Români Germani Maghiari Romi Sârbi Alte etnii
1880 6.516 5.576 401 482 - 24 33
1900 7.642 6.217 468 900 - 10 47
1930 8.024 6.290 265 1.343 32 2 92 (69 evrei)
1977 7.868 7.011 104 529 65 5 154 (138 ucrainieni)
1992 7.722 6.888 113 437 81 2 201 (186 ucrainieni)
2002 7.201 6.604 61 312 14 2 208

Obiective turistice[modificare | modificare sursă]

Cultura[modificare | modificare sursă]

Instituții culturale

- Casa de Cultură Făget

- Centrul Cultural „Augusta“: Făget

- Cămine culturale: Begheiu Mic, Bătești, Bichigi, Brănești, Bunea Mare, Jupânești, Povârgina și Temerești

- Casa memorială „Traian Iancu“ Făget

- Muzeul „Traian Vuia“ Făget

- Galeria de artă contemporană Făget

- Biblioteca Făget

Biserici, mănăstiri și lăcașe de cult

- Biserici ortodoxe: Făget (două: 1889, alta în construcție), Bichigi (sec.XVII, demolată, în locul ei s-a zidit alta, la anul 1927), Povârgina (două, cea de lemn din anul 1784), Bătești (1700), Brănești (1853), Jupânești, Bunea Mare (cea veche, a doua jumătate a secolului al XIX-lea, cea nouă la anul 1979), Begheiu Mic (1805) și Temerești (1803)

- Biserica romano-catolică Făget (1849)

- Biserica reformată Făget (1998)

- Biserici baptiste: Făget, Jupânești și Bichigi

- Biserici penticostale: Făget, Bătești, Bichigi, Povârgina, Bunea Mare, Begheiu Mic și Temerești

- Biserici adventiste de ziua a șaptea: Făget (două)

Monumente[modificare | modificare sursă]

- Cruce comemorativă ridicată în memoria eroilor căzuți în Primul Război Mondial: Făget, Bătești și Begheiu Mic

- Cruce comemorativă ridicată în memoria eroilor căzuți în Al Doilea Război Mondial: Făget, Begheiu Mic

- Troița în cimitirul ortodox în memoria martirilor căzuți pe câmpul de luptă - în localitatea Făget

Alte manifestări cultural - religioase

- Ruga în localitățile: Făget și Brănești (15 august - Sf. Maria Mare); Temerești (29 iunie - Sf. Petru și Pavel); Bătești (14 iunie); Jupânești (29 august - Tăierea Capului Sf. Prooroc Ioan Botezătorul); Povârgina (20 iulie - Sf. Ilie); Bichigi și Begheiu Mic (8 septembrie - Sf. Maria Mică) și Bunea Mare (9 noiembrie)

- Zilele orașului Făget (15-17 august)

- Sărbătoarea olarilor din Jupânești (29 august)

Invățământ[modificare | modificare sursă]

Instituții școlare

- Liceul „Traian Vuia“ Făget

- Școli cu clasele I-VIII: Făget și Brănești

- Școli cu clasele I-IV: Făget, Bătești, Bichigi, Bunea Mare, Colonia Mică și Jupânești

- Grădinițe cu program normal: Făget, Bătești, Begheiu Mic, Bichigi, Bunea Mare, Brănești, Colonia Mică, Jupânești și Temerești

- Grădinița cu program prelungit Făget

Sănătate[modificare | modificare sursă]

 Instituții sanitare

- Spitalul Făget

- Cabinete medicale: Făget (patru)

- Farmacii: Făget (trei)

- Cabinete sanitar-veterinare: Făget (două)

- Farmacii sanitar-veterinare: Făget (două)

Economie[modificare | modificare sursă]

Făget în Harta Iosefină a Banatului, 1769-72

Sectorul economic de producție e reprezentat de firme ce activează în domeniul prelucrării pielii în încălțăminte și obiecte de marochinărie, exploatarea și prelucrarea materialului lemnos de diferite esențe, de la cherestea până la mobilă, o secție de exploatare și prelucrare a nisipurilor cuarțoase și firme cu domeniu de activitate în industria alimentară de prelucrare a laptelui și produselor de patiserie.

În satul aparținător Jupânești există o tradiție în olărit, tot mai scăzută ca activitate economică, dar cu un potențial ridicat.

Agrement și sport[modificare | modificare sursă]

- Săli de sport: Făget (două)

- Ștrandul Făget

- Stadionul Făget

Politică[modificare | modificare sursă]

Orașul Făget este administrat de un primar și un consiliu local compus din 15 consilieri. Primarul, Marcel Avram[*], de la Partidul Național Liberal, a fost ales în . Începând cu alegerile locale din 2016, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[7]

    Partid Consilieri Componența Consiliului
Partidul Național Liberal 8                
Partidul Social Democrat 5                
Partidul Alianța Liberalilor și Democraților 2                

2012: Consiliul Local al orașului Făget este compus din 15 consilieri, împărțiți astfel:

    Partid Consilieri Componența Consiliului
  Partidul Social Democrat 6                  
  Partidul Democrat Liberal 6                  
  Partidul Național Liberal 2                  
  Partidul Poporului - Dan Diaconescu 1                  

2008: Consiliul Local al orașului Făget era compus din 15 consilieri, împărțiți astfel:

    Partid Consilieri Componența Consiliului
  Partidul Social Democrat 7                  
  Partidul Democrat Liberal 6                  
  Partidul Național Liberal 2                  

Orașe înfrățite[modificare | modificare sursă]

Orașul Făget este înfrățit cu următoarele localități:

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b Populația satelor aflate actualmente în componența orașului, el având la acea vreme (2002) altă componență.Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). http://www.kia.hu/konyvtar/erdely/erd2002/etnii2002.zip. Accesat la 6 august 2013. 
  2. ^ a b Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_Tab_8.xls. Accesat la 5 august 2013. 
  3. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2012 (PDF), Biroul Electoral Central[*] 
  4. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central[*] 
  5. ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_TAB_13.xls. Accesat la 5 august 2013. 
  6. ^ Varga E. Statistică recensăminte după limba maternă și naționalitate, jud. Timiș 1880 - 1992 (include localitățile componente administrativ)
  7. ^ Lista competitorilor care au obținut mandate” (XLSX). Biroul Electoral Central pentru alegerile locale din 2016. http://www.2016bec.ro/wp-content/uploads/2016/06/Export_mandate-2.xlsx. 

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Tomoni, Dumitriu, Făget. Monografie istorică, Editura Dacia Europa Nova, 1999, ISBN 973-9396-57-7

Lectură suplimentară[modificare | modificare sursă]

  • Învățământul făgețean: 1769-1998, Ioan Cipu, Editura Dacia Europa Nova, 1998

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Făget