Regiunea Ruhr

— conurbație, zonă metropolitană și zonă urbană lărgită[*] —

Drapel

Sigiliu

Regiunea Ruhr (Germania)

Poziția geografică în Germania

Coordonate: 51°30′N 7°30′E / 51.5°N 7.5°E

Țară

Germania

Land

Renania de Nord-Westfalia

Numit după

Ruhr

Suprafață

- Total

4.435 km²

Altitudine maximă

420 m (Breckerfeld) m.d.m.

Altitudine minimă

14 m (Xanten) m.d.m.

Populație (2007)

- Total

5.245.598 locuitori

- Densitate

1.183 loc./km²

Fus orar

Ora Europei Centrale

regiune guvernametală

Arnsberg, Münster, Düsseldorf

Lungime

116 km (est-vest)

Lățime

67 km (nord-sud)

Nr. înmatriculare

BO, BOT, DO, DU, E, GE, HA, HAM, HER, MH, OB; EN, RE, UN, WES

Împărțire administrativă

11 districte urbane, 4 districte

Șomaj

13,2 % (2005)

Prezență online

site web oficial

GeoNames

OpenStreetMap relation ID

Harta regiunii Ruhr

Hartă de poziționare pentru Regiunea Ruhr

Regiunea Ruhr (în germană Ruhrgebiet, Ruhrpott, Kohlenpott sau Revier) este o zonă urbană metropolitană din Renania de Nord - Westfalia, Germania, formată dintr-o serie de orașe industriale mari încadrate de râurile Ruhr la sud, Rin la vest și Lippe la nord.

Geografie

La sud-vest regiunea Ruhr se învecinează cu regiunea geografică Bergisches Land. Zona este locuită de aproximativ 5,3 milioane de oameni și este considerată ca făcând parte din zona metropolitană Rin-Ruhr, cu o populație totală de peste 12 milioane de locuitori. Regiunea se întinde pe o suprafață de 4.435 km² pe partea dreaptă a cursului inferior al Rinului.

Istoric

Perioada interbelică

După Primul Război Mondial, Ruhrul va fi ocupat în 1923 de armatele Franței și Belgiei, cu scopul de a forța Germania în a plăti reparațiile de război datorate (mișcare cunoscută în Franța drept politica gajului productiv). Guvernul lui Gustav Stresemann va fi obligat să accepte acest schimb economic, indicând o victorie a acestei politici. Totuși, din cauza opoziției Regatului Unit al Marii Britanii și a Statelor Unite ale Americii (care nu doreau o Germanie slabă și ostilă față de Occident), Franța și Belgia vor fi nevoite să renunțe la această politică, pentru a nu risca să devină total izolate pe scena internațională. Chestiunea plății reparațiilor va reveni deci subiect de discuții la nivel internațional.^[1]

Descriere

Regiunea include, de la vest la est, următoarele aglomerări urbane, Duisburg, Oberhausen, Bottrop, Mülheim an der Ruhr, Essen, Gelsenkirchen, Bochum, Herne, Hamm, Hagen și Dortmund ca și părți ale unor districte mai "rurale," precum Wesel, Recklinghausen, Unna și Ennepe-Ruhr. Toate aceste districte au fost transformate într-un mare complex care formează un conglomerat industrial de o dimensiune uriașă, cu peste 5,3 milioane de locuitori, fiind ca populație a cincea aglomerare urbană din Europa după Moscova, Londra Mare, Madridul Mare și Parisul.

În anul 2010 orașul Essen a fost declarat una din cele 3 capitale culturale ale Europei, reprezentând întregul Bazin al Ruhrului, celelalte două capitale culturale din 2010 fiind Istanbul (Turcia) și Pécs (Ungaria).

Economie

În ultimul timp bazinul Ruhr a pierdut din ponderea industrială, deși azi există încă unele firme mari precum RAG, Degussa, ThyssenKrupp care au 8,9 % din muncitorii angajați din regiune. Tot aici își au sediul concernele RWE (energie electrică), E.ON (gaz natural), ca și concernele comerciale Aldi, KarstadtQuelle și Tengelmann.

Referințe

↑ J. B. Duroselle, Istoria relațiilor internaționale. 1919-1947. Vol I, traducerea de A. Airinei, editura Științelor Sociale și Politice, București, 2006, p. 56.

Bibliografie

Duroselle, J. B. Istoria relațiilor internaționale. 1919-1947. Vol I, traducerea de Airinei, A. editura Științelor Sociale și Politice, București, 2006.

Legături externe

Commons

Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Regiunea Ruhr

[1] J. B. Duroselle, Istoria relațiilor internaționale. 1919-1947. Vol I, traducerea de A. Airinei, editura Științelor Sociale și Politice, București, 2006, p. 56.

[1]