Sari la conținut

Județul Arad

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Arad
—  Județ  —
Județul Arad, împărțire administrativ teritorială
Județul Arad, împărțire administrativ teritorială
Stemă
Stemă
Map
Arad (România)
Poziția geografică în România
Coordonate: 46°22′N 21°48′E ({{PAGENAME}}) / 46.36°N 21.8°E46.36; 21.8

Țară România
RegiuneVest

SIRUTA29
Atestare Modificați la Wikidata

ReședințăArad
Componențămunicipii
orașe
Comune

Guvernare
 - președinte al Consiliului Județean Arad[*]Iustin-Marinel Cionca-Arghir[*]  Modificați la Wikidata (PNL)
 - PrefectFlorentina Horgea (PSD)

Suprafață
 - Total7.754 km²
Altitudine1.486 m.d.m.

Populație (2021)
 - Total410.143 locuitori
 - Densitate52,9 loc./km²

Fus orarUTC+2
Prefix telefonic57
Indicativ autovehiculeAR
Locul după populație20

Prezență online
Pagina Consiliului Județean Arad
GeoNames Modificați la Wikidata
OpenStreetMap relation ID Modificați la Wikidata

Harta României cu județul Arad indicat
Harta României cu județul Arad indicat
Harta României cu județul Arad indicat

Județul Arad este situat în vestul României și cuprinde teritorii din Crișana și din Banat. Județul se întinde de o parte și de alta a Mureșului și a Crișului Alb. Se învecinează cu județul Bihor la nord și nord-est, cu județul Alba la est, cu județul Hunedoara la sud-est, cu județul Timiș la sud și cu Ungaria la vest. Suprafața pe care se întinde este de 7754 kmp. Din punct de vedere administrativ, Județul Arad cuprinde, 10 orașe (din care 1 municipiu), 68 de comune și 270 de sate (2004). Străbătut de râul Mureș, teritoriul său este cuprins în proporție de aproximativ 3/4 în regiunea Crișana, restul fiind în cadrul regiunii Banat. Reședința de județ se află la Arad.

În plan european, județul face parte din Euroregiunea DKMT.

Steagul județului Arad
Harta etnică a Județului Arad, bazată pe recensâmăntul din 2011.

Județul Arad - evoluția demografică

0100.000200.000300.000400.000500.000600.0001930195619772002populațiePopulația istorică din Județul Arad


Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia

Conform recensământului din anul 2002, județul Arad avea o populație de 461.791 și o densitate de 59,5 locuitori pe kilometru pătrat, sub media națională de densitate (93/km²), dintre care 222.248 bărbați și 239.543 femei.[1] Durata medie a vieții pe perioada 2001-2003 a fost de 70,35 (66,92 la bărbați, respectiv 73,85 la femei). Populația la diferite recensământuri: 1930=488.360 loc.; 1948=476.210 loc.; 1956=418.248 loc.; 1966=418.250 loc.; 1972=494.828 loc.[necesită citare]

După etnie, populația județului era formată în 2002 din:[1]

  • Români: 84,72%
  • Maghiari: 10,45%
  • Țigani/Romi: 1,94%
  • Slovaci: 1,18%
  • Germani: 0,87%
  • Ucraineni: 0,29%
  • Sârbi: 0,19%

În anul 2011 populația județului era formată din următoarele etnii Recensământul Populației și al Locuințelor (2011) Arhivat în , la Wayback Machine.:

  • Români : 343.163 persoane (83,9%)
  • Maghiari: 37.067 persoane (9,1%)
  • Țigani (romi): 16.546 persoane (4%)
  • Slovaci: 4.444 persoane (1,1%)
  • Germani : 2.956 persoane (0,8%)
  • Ucraineni: 1.295 persoane (0,3%)
  • Sârbi: 875 persoane (0,2%)
  • Bulgari: 557 persoane (0,1%)
  • Alte etnii: 1190 persoane (0,3%)
  • Nedeclarați: 0,2% [1] Arhivat în , la Wayback Machine.

Conform Recensământului din 2021 județul Arad are o populație de 410.143 locuitori dintre care români 317.713 (77,46%), maghiari 25.731 (6.27%), romi 16.747 (4,08%), slovaci 3.310 (0,81%), germani 2.000 (0,49%), ucraineni 941 (0,23%), bulgari 510 (0,12%), sârbi 510 (0,12%), alte etnii 1.380 (0,35%) și necunoscută 41.301 (10,07)%.[2]

Situat în vestul României, județul Arad se întinde pe sectoarele estice ale Câmpiei Panonice (Câmpia Aradului, Câmpia Înaltă a Vingăi, Câmpia Crișurilor, Câmpia Cermeiului). Ca formațiune orografică, apare depresiunea golf specifică Munților Apuseni (Depresiunea Zărandului). O particularitate o constituie trecerea bruscă de la câmpie la munte, nuanțată în mod special prin contactul dintre Munții Zărandului și Câmpia Aradului și cel dintre Câmpia Cermeiului și Munții Codru-Moma în vest. Punctele extreme sunt: 20°45’ long. E (Nădlac la vest) și 22°39’ (Târnăvița la est) long. E, respectiv 45°58’ (Labașinț la sud) și 46°38’ latitudine nordică (Berechiu la nord).

Județul se învecinează:

Relieful din punctul de vedere al regimului înălțimii coboară în trepte dinspre est spre vest:

  • Munții Zărand, Munții Codru-Moma și porțiuni din Masivul Bihor (Găina)
  • Altitudinea maximă: Vârful Găina 1486 m (aflat la întretăierea a 3 județe în Masivul Bihor, vf. Pleșu 1112 m în Munții Codru-Moma
  • Dealurile de Vest (Dealurile piemontane ale Zărandului și Beliu-Cermei, Dealurile Lipovei)
  • Câmpia Aradului, Câmpia joasă a Mureșului, Câmpia înaltă a Vingăi și Câmpia Crișurilor (Crișului Alb, Crișului Negru)

Arii Protejate

[modificare | modificare sursă]

Rețeaua hidrografică

[modificare | modificare sursă]
  • Râul Mureș cu afluenții săi: Valea Corbesti, Troas, Bârzava, Milova, Cladova, etc.
  • Crișul Alb cu afluenții săi: Halmagel, Leuci, Tacasele, Cremenoasa, Zimbru, Valea Deznei, Valea Monesei, Talagiu, Hontisor, Chisindia, Cigher, etc.
  • Crișul Negru cu afluentul său Teuz
  • Principalele lacuri: Tauț (lac de acumulare), Seleuș, Cermei, Rovine și Balta Țiganilor (heleștee).
Harta politică a județului, conform alegerilor locale din 2024.

Județul Arad este administrat de un consiliu județean format din 32 consilieri. În urma alegerilor locale din 2024, consiliul este prezidat de Iustin-Marinel Cionca-Arghir[*] de la PNL, iar componența politică a Consiliului este următoarea:[3]

   PartidConsilieriComponența Consiliului
Partidul Național Liberal13             
Partidul Social Democrat9             
Alianța pentru Unirea Românilor5             
Alianța Dreapta Unită3             
Uniunea Democrată Maghiară din România2             

Diviziuni administrative

[modificare | modificare sursă]

Județul este format din 78 unități administrativ-teritoriale: 1 municipiu, 9 orașe și 68 de comune. Lista de mai jos conține unitățile administrativ-teritoriale din județul Arad.

StemăNumeTip de localitatePopulațieImagine

Municipii și orașe

municipiu reședință de județ145.078
oraș7.212
oraș7.279
oraș8.807
oraș10.040
oraș6.713
oraș11.950
oraș6.787
oraș5.410
oraș12.460

Comune

comună2.191
comună3.129
comună1.333
comună1.046
comună2.936
comună1.707
comună3.068
comună1.108
comună3.262
comună1.623
comună2.575
comună2.537
comună1.146
comună2.096
comună2.494
comună2.619
comună1.017
comună999
comună1.388
comună1.509
comună2.913
comună2.600
comună3.273
comună3.871
comună2.203
comună3.575
comună2.297
comună973
comună1.130
comună601
comună2.324
comună3.813
comună5.722
comună3.689
comună738
comună1.903
comună1.538
comună1.283
comună2.078
comună1.008
comună4.234
comună5.534
comună2.997
comună3.474
comună3.417
comună2.317
comună2.990
comună1.498
comună5.625
comună1.415
comună6.083
comună12.772
comună2.246
comună1.610
comună1.299
comună4.663
comună3.661
comună2.758
comună2.669
comună3.863
comună2.801
comună2.752
comună4.002
comună858
comună3.876
comună8.451
comună340
comună2.887

Împreună cu Județul Timiș formează una din cele mai dezvoltate regiuni din România. Mulțumită apropierii sale de graniță, județul atrage un număr mare de investitori străini.

Potențialul agricol este bine pus în valoare, câmpiile Aradului fiind considerate excelente pentru cultivarea cerealelor și legumelor. Apa din județul Arad este cea mai bună din țară.

Județul Arad este al cincilea județ din țară în privința numărului de firme cu capital străin nou înființate. În Arad există zone industriale, parcuri industriale private iar în Curtici o zonă liberă. Zonele industriale din Arad:

  • Zona Industrială Est înființată în 2001 cu o suprafață de 20 hectare, situat pe DN1
  • Zona Industrială Nord înființată în 2004 cu o suprafață de 110 hectare, cu acces de pe centura municipiului Arad
  • Zona Industrială Sud/Zădăreni înființată tot în 2004 de 150 hectare

Industriile predominante din județ sunt:

  • Industria alimentară
  • Industria textilă
  • Industria de componente și accesorii auto
  • Industria prelucrării lemnului

Parcul fotovoltaic

[modificare | modificare sursă]

O companie din Spania construiește la Sebiș cel mai mare parc fotovoltaic din România în valoare de 100.000.000 Euro.

Monumente istorice

[modificare | modificare sursă]

Principalele destinații turistice sunt:

Festivalul de Muzică de la Sebiș are loc anual în luna iunie începând cu anul 1999.

De asemenea, Festivalul Clătitelor (gastronomic) de la Moneasa

Edificii religioase

[modificare | modificare sursă]

Țara Zărandului este una dintre cele mai renumite zone etnografice din țară. În localități precum Bata, Bârzava, Căpâlnaș, Buteni, se conservă piese de valoare și originalitate inestimabilă.

  1. ^ a b „Rezultatele recensământului din 2002 pentru Județul Arad”. Centrul de Resurse pentru Diversitate Etnoculturală. 
  2. ^ „Rezultate definitive RPL 2021 - Recensământul Populației și Locuințelor”. 
  3. ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2024” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în . 

Lectură suplimentară

[modificare | modificare sursă]
  • Județul Arad, Valeria Velcea, Ion Velcea, Octavian Mîndruț, Editura Academiei Republicii Socialiste România, 1979

Legături externe

[modificare | modificare sursă]

Materiale media legate de Arad la Wikimedia Commons