Județul Arad

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Sari la navigare Sari la căutare
Arad
—  Județ  —
Județul Arad, împărțire administrativ teritorială
Județul Arad, împărțire administrativ teritorială
Stemă
Stemă
Arad (România)
Poziția geografică în România
Coordonate: 46°22′N 21°48′E ({{PAGENAME}}) / 46.36°N 21.8°E

Țară România
RegiuneVest

SIRUTA29
Atestare Modificați la Wikidata

ReședințăArad
Componențămunicipii
orașe
Comune

Guvernare
 - președinte al Consiliului Județean Arad[*]Iustin-Marinel Cionca-Arghir[*]  Modificați la Wikidata (PNL)
 - PrefectFlorentina Horgea (PSD)

Suprafață
 - Total7.754 km²
Altitudine1.486 m.d.m.

Populație (2011)
 - Total409,072 locuitori
 - Densitate52,7 loc./km²
 - Locul după populație20 locuitori

Fus orarUTC+2
Prefix telefonic57
Indicativ autovehiculeAR

Prezență online
Pagina Consiliului Județean Arad
GeoNames Modificați la Wikidata
OpenStreetMap Modificați la Wikidata

Harta României cu județul Arad indicat
Harta României cu județul Arad indicat

Județul Arad (în maghiară Arad Megye, în germană Kreis Arad) este situat în vestul României și cuprinde teritorii din Crișana și din Banat. Județul se întinde de o parte și de alta a Mureșului și a Crișului Alb. Se învecinează cu județul Bihor la nord și nord-est, cu județul Alba la est, cu județul Hunedoara la sud-est, cu județul Timiș la sud și cu Ungaria la vest. Suprafața pe care se întinde este de 7754 kmp. Din punct de vedere administrativ, Județul Arad cuprinde, 10 orașe (din care 1 municipiu), 68 de comune și 270 de sate (2004). Străbătut de râul Mureș, teritoriul său este cuprins în proporție de aproximativ 3/4 în regiunea Crișana, restul fiind în cadrul regiunii Banat. Reședința de județ se află la Arad.

În plan european, județul face parte din Euroregiunea DKMT.

Steagul județului Arad

Populația[modificare | modificare sursă]

Harta etnică a Județului Arad, bazată pe recensâmăntul din 2011.

Județul Arad - evoluția demografică


Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia

Conform recensământului din anul 2002, județul Arad avea o populație de 461.791 și o densitate de 59,5 locuitori pe kilometru pătrat, sub media națională de densitate (93/km²), dintre care 222.248 bărbați și 239.543 femei.[1] Durata medie a vieții pe perioada 2001-2003 a fost de 70,35 (66,92 la bărbați, respectiv 73,85 la femei). Populația la diferite recensământuri: 1930=488.360 loc.; 1948=476.210 loc.; 1956=418.248 loc.; 1966=418.250 loc.; 1972=494.828 loc.[necesită citare]

După etnie, populația județului era formată în 2002 din:[1]

  • Români: 84,72%
  • Maghiari: 10,45%
  • Țigani/Romi: 1,94%
  • Slovaci: 1,18%
  • Germani: 0,87%
  • Ucraineni: 0,29%
  • Sârbi: 0,19%

În anul 2011 populația județului era formată din următoarele etnii Recensământul Populației și al Locuințelor (2011):

  • Români : 343.163 persoane (83,9%)
  • Maghiari: 37.067 persoane (9,1%)
  • Țigani (romi): 16.546 persoane (4%)
  • Slovaci: 4.444 persoane (1,1%)
  • Germani : 2.956 persoane (0,8%)
  • Ucraineni: 1.295 persoane (0,3%)
  • Sârbi: 875 persoane (0,2%)
  • Bulgari: 557 persoane (0,1%)
  • Alte etnii: 1190 persoane (0,3%)
  • Nedeclarați: 0,2% [1]

Geografie[modificare | modificare sursă]

Situat în vestul României, județul Arad se întinde pe sectoarele estice ale Câmpiei Panonice (Câmpia Aradului, Câmpia Înaltă a Vingăi, Câmpia Crișurilor, Câmpia Cermeiului). Ca formațiune orografică, apare depresiunea golf specifică Munților Apuseni (Depresiunea Zărandului). O particularitate o constituie trecerea bruscă de la câmpie la munte, nuanțată în mod special prin contactul dintre Munții Zărandului și Câmpia Aradului și cel dintre Câmpia Cermeiului și Munții Codru-Moma în vest. Punctele extreme sunt: 20°45’ long. E (Nădlac la vest) și 22°39’ (Târnăvița la est) long. E, respectiv 45°58’ (Labașinț la sud) și 46°38’ latitudine nordică (Berechiu la nord).

Județul se învecinează:

Relieful din punctul de vedere al regimului înălțimii coboară în trepte dinspre est spre vest:

  • Munții Zărand, Munții Codru-Moma și porțiuni din Masivul Bihor (Găina)
  • Altitudinea maximă: Vârful Găina 1486 m (aflat la întretăierea a 3 județe în Masivul Bihor, vf. Pleșu 1112 m în Munții Codru-Moma
  • Dealurile de Vest (Dealurile piemontane ale Zărandului și Beliu-Cermei, Dealurile Lipovei)
  • Câmpia Aradului, Câmpia joasă a Mureșului, Câmpia înaltă a Vingăi și Câmpia Crișurilor (Crișului Alb, Crișului Negru)

Arii Protejate[modificare | modificare sursă]

Rețeaua hidrografică[modificare | modificare sursă]

  • Râul Mureș cu afluenții săi: Valea Corbesti, Troas, Bârzava, Milova, Cladova, etc.
  • Crișul Alb cu afluenții săi: Halmagel, Leuci, Tacasele, Cremenoasa, Zimbru, Valea Deznei, Valea Monesei, Talagiu, Hontisor, Chisindia, Cigher, etc.
  • Crișul Negru cu afluentul său Teuz
  • Principalele lacuri: Tauț (lac de acumulare), Seleuș, Cermei, Rovine și Balta Țiganilor (heleștee).

Politica[modificare | modificare sursă]

Județul Arad este administrat de un consiliu județean format din 32 consilieri. În urma alegerilor locale din 2020, consiliul este prezidat de Iustin-Marinel Cionca-Arghir[*] de la PNL, iar componența politică a Consiliului este următoarea:[2]

   PartidConsilieriComponența Consiliului
Partidul Național Liberal17                 
Uniunea Salvați România5                 
Platforma Social-Liberal Creștină3                 
Partidul PRO România3                 
Partidul Mișcarea Populară2                 
Uniunea Democrată Maghiară din România2                 
Harta politică a județului, conform alegerilor locale din 2020.

Diviziuni administrative[modificare | modificare sursă]

Județul este format din 78 unități administrativ-teritoriale: 1 municipiu, 9 orașe și 68 de comune. Lista de mai jos conține unitățile administrativ-teritoriale din județul Arad.

StemăNumeTip de localitatePopulațieImagine

Municipii și orașe

ROU AR Arad CoA.svgmunicipiu reședință de județ159.074Arad (29586363764).jpg
ROU AR Chisineu-Cris CoA.jpgoraș7.987Panneau de signalisation routière de direction à Chișineu-Criș.jpg
ROU AR Curtici CoA.giforaș7.453RO AR Panoramic view of Curtici.jpg
ROU AR Ineu CoA.jpgoraș9.260Cetatea Ineului.jpg
ROU AR Lipova CoA.jpgoraș10.313Nicolae Balcescu Lipova3.jpg
ROU AR Nadlac CoA.jpgoraș7.398Nădlac - view from the church tower I.jpg
ROU AR Pecica CoA.jpgoraș12.762Pecica Ansamblul urban (7).jpg
ROU AR Pancota CoA.giforaș6.946Castel dietrich sulkowski.jpg
oraș5.979Prunisor.jpg
ROU AR Santana CoA.jpgoraș11.428Kirchejesu.jpg

Comune

comună2.532Kut almasnal.jpg
comună3.176
comună1.515
comună1.088Castelul Mocioni,vest.JPG
comună3.057Biserica din Bochia.jpg
ROU AR Birchis CoA.pngcomună1.854Castelul de la Capalnas, Arad.jpg
ROU AR Bocsig CoA.jpgcomună3.231
comună1.155RO AR Buceava-Soimus 58.jpg
comună3.403ButeniAR (5).JPG
comună1.791
ROU AR Barzava CoA.pngcomună2.707Battucai templom.jpg
comună2.722
comună1.340
comună2.258Konop kuria.jpg
comună2.573
comună2.880Craiva.jpg
comună1.036
comună1.198DeznaAR (13).JPG
comună1.490Biserica Ortodoxă din Revetiş.jpg
ROU AR Dorobanti CoA.jpgcomună1.635
ROU AR Felnac CoA.jpgcomună2.931
comună2.543Szepfalu templom.jpg
ROU AR Fantanele CoA.jpgcomună3.090Engelsbrunn kirche.jpg
ROU AR Ghioroc CoA.jpgcomună3.790Ghioroc.jpg
comună2.254Șiclău, orthodox church04.jpg
comună3.973GurahontAR (3).JPG
comună2.852RO AR Tisa orthodox church 54.jpg
comună1.305Biserica de lemn din LuncsoaraAR.JPG
comună1.300
comună679
comună2.395
comună2.960
comună5.762Castelul de la Macea, Arad3.jpg
comună3.733Vanatori.png
Moneasa stema.jpgcomună864Église moneasa 2017.jpg
comună1.937
comună1.625Kispereg temploma.jpg
comună1.525CastelulSalbek (8).JPG
comună2.060Roman Catholic Church of Vărșand.jpg
comună1.219RO AR Rostoci 2.jpg
comună4.120Paulis02.JPG
comună5.509Munar Manastirea Bezdin (9).jpg
comună3.044
comună3.667
comună3.742
comună2.367
comună2.890RO AR Troas wooden church 19.jpg
comună1.779Peisaj la Lacul Taut.jpg
comună5.935
comună1.392Maros marosaszo es kelmak kozott2.jpg
ROU AR Vinga CoA.jpgcomună6.150Biserica romano catolica Vinga2.jpg
ROU AR Vladimirescu CoA.jpgcomună10.710Ujpanati katolikus templom.jpg
comună2.715RO AR Vidra 5.jpg
comună1.755RO AR Julita 80.jpg
comună1.320
comună4.657
ROU AR Zabrani CoA.jpgcomună4.251Neudorf, biserica catolica.jpg
comună2.495Manastirea Hodos-Bodrog 2004.jpg
comună2.677
comună3.776
comună2.936
ROU AR Sepreus CoA.jpgcomună2.481
comună4.301
comună904RO AR Iercoseni 51.jpg
comună3.982
comună8.103Capitulaton of Hungarian Army at Világos 1849.png
comună358
comună2.575Castelul de la Sofronea, jud Arad.jpg

Economie[modificare | modificare sursă]

Împreună cu Județul Timiș formează una din cele mai dezvoltate regiuni din România. Mulțumită apropierii sale de graniță, județul atrage un număr mare de investitori străini.

Agricultura[modificare | modificare sursă]

Potențialul agricol este bine pus în valoare, câmpiile Aradului fiind considerate excelente pentru cultivarea cerealelor și legumelor. Apa din județul Arad este cea mai bună din țară.

Industria[modificare | modificare sursă]

Județul Arad este al cincilea județ din țară în privința numărului de firme cu capital străin nou înființate. În Arad există zone industriale, parcuri industriale private iar în Curtici o zonă liberă. Zonele industriale din Arad:

  • Zona Industrială Est înființată în 2001 cu o suprafață de 20 hectare, situat pe DN1
  • Zona Industrială Nord înființată în 2004 cu o suprafață de 110 hectare, cu acces de pe centura municipiului Arad
  • Zona Industrială Sud/Zădăreni înființată tot în 2004 de 150 hectare

Industriile predominante din județ sunt:

  • Industria alimentară
  • Industria textilă
  • Industria de componente și accesorii auto
  • Industria prelucrării lemnului

Parcul fotovoltaic[modificare | modificare sursă]

O companie din Spania construiește la Sebiș cel mai mare parc fotovoltaic din România în valoare de 100.000.000 Euro.

Turism[modificare | modificare sursă]

Monumente istorice[modificare | modificare sursă]

Principalele destinații turistice sunt:

Festivaluri[modificare | modificare sursă]

Festivalul de Muzică de la Sebiș are loc anual în luna iunie începând cu anul 1999.

De asemenea, Festivalul Clătitelor (gastronomic) de la Moneasa

Edificii religioase[modificare | modificare sursă]

Etnografie[modificare | modificare sursă]

Țara Zărandului este una dintre cele mai renumite zone etnografice din țară. În localități precum Bata, Bârzava, Căpâlnaș, Buteni, se conservă piese de valoare și originalitate inestimabilă.

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b „Rezultatele recensământului din 2002 pentru Județul Arad”. Centrul de Resurse pentru Diversitate Etnoculturală. 
  2. ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2020” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în . 

Surse[modificare | modificare sursă]

Bibliografie suplimentară[modificare | modificare sursă]

  • Județul Arad, Valeria Velcea, Ion Velcea, Octavian Mîndruț, Editura Academiei Republicii Socialiste România, 1979

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Arad