Județul Arad

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Arad
—  Județ  —
Județul Arad, împărțire administrativ teritorială
Județul Arad, împărțire administrativ teritorială
Stemă
Stemă
Coordonate:Coordonate: 46°22′N 21°48′E / 46.36°N 21.8°E / 46.36; 21.846°22′N 21°48′E / 46.36°N 21.8°E / 46.36; 21.8

Țară  România
Regiune Vest

Reședință Arad
Componență municipii
orașe
Comune

Guvernare
 - Președintele Consiliului Județean Nicolae Ioțcu (PD-L)
 - Prefect Călin Bibarț

Suprafață
 - Total 7.754 km²

Populație (2011)
 - Total 409,072 locuitori
 - Densitate 52,7 loc./km²
 - Locul după populație 20
 - Locul după densitate

Prefix telefonic 57
Indicativ autovehicule AR

Site web: http://www.cjarad.ro/ Pagina Consiliului Județean Arad

Județul Arad este situat în vestul României și cuprinde teritorii din Crișana și din Banat. Județul se întinde de o parte și de alta a Mureșului și a Crișului Alb. Se învecinează cu județul Bihor la nord și nord-est, cu județul Alba la est, cu județul Hunedoara la sud-est, cu județul Timiș la sud și cu Ungaria la vest. Suprafața pe care se întinde este de 7754 kmp. Din punct de vedere administrativ cuprinde, 10 orașe (din care 1 municipiu) , 68 de comune și 270 de sate (2004). Străbătut de râul Mureș, teritoriul său este cuprins în proporție de aproximativ 3/4 în regiunea Crișana, restul fiind în cadrul regiunii Banat. Reședința de județ se află la Arad.

Steagul judeţului Arad

Populația[modificare | modificare sursă]

Harta etnică a Județului Arad, bazată pe recensâmăntul din 2011.

Evoluția demografică

Conform recensământului din anul 2002, județul Arad avea o populație de 461.791 și o densitate de 59,5 locuitori pe kilometru pătrat, sub media națională de densitate (93/km²), dintre care 222.248 bărbați și 239.543 femei.[1] Durata medie a vieții pe perioada 2001-2003 a fost de 70,35 (66,92 la bărbați, respectiv 73,85 la femei). Populația la diferite recensământuri: 1930=488.360 loc.; 1948=476.210 loc.; 1956=418.248 loc.; 1966=418.250 loc.; 1972=494.828 loc.[necesită citare]

După etnie, populația județului era formată în 2002 din:[1]

  • Români: 84,72%
  • Maghiari: 10,45%
  • Țigani/Romi: 1,94%
  • Slovaci: 1,18%
  • Germani: 0,87%
  • Ucraineni: 0,29%
  • Sârbi: 0,19%

În anul 2011 populația județului era formată din următoarele etnii Recensământul Populației și al Locuințelor (2011):

  • Români : 343.163 persoane (83,9%)
  • Maghiari: 37.067 persoane (9,1%)
  • Țigani (romi): 16.546 persoane (4%)
  • Slovaci: 4.444 persoane (1,1%)
  • Germani : 2.956 persoane (0,8%)
  • Ucrainieni: 1.295 persoane (0,3%)
  • Sârbi: 875 persoane (0,2%)
  • Bulgari: 557 persoane (0,1%)
  • Alte etnii: 1190 persoane (0,3%)
  • Nedeclarați: 0,2% [1]

Geografie[modificare | modificare sursă]

Situat în vestul României, județul Arad se întinde pe sectoarele estice ale Câmpiei Panonice (Câmpia Aradului, Câmpia Înaltă a Vingăi, Câmpia Crișurilor, Câmpia Cermeiului). Ca formațiune orografică, apare depresiunea golf specifică Munților Apuseni (Depresiunea Zărandului). O particularitate o constituie trecerea bruscă de la câmpie la munte, nuanțată în mod special prin contactul dintre Munții Zărandului și Câmpia Aradului și cel dintre Câmpia Cermeiului și Munții Codru-Moma în vest. Punctele extreme sunt: 20°45’ long. E (Nădlac la vest) și 22°39’ (Târnăvița la est) long. E, respectiv 45°58’ (Labașinț la sud) și 46°38’ latitudine nordică (Berechiu la nord).

Județul se învecinează:

Relieful din punctul de vedere al regimului înălțimii coboară în trepte dinspre est spre vest:

  • Munții Zărand, Munții Codru-Moma și porțiuni din Masivul Bihor (Găina)
  • Altitudinea maximă: Vârful Găina 1486 m (aflat la întretăierea a 3 județe în Masivul Bihor, vf. Pleșu 1112 m în Munții Codru-Moma
  • Dealurile de Vest (Dealurile piemontane ale Zărandului și Beliu-Cermei, Dealurile Lipovei)
  • Câmpia Aradului, Câmpia joasă a Mureșului, Câmpia înaltă a Vingăi și Câmpia Crișurilor (Crișului Alb, Crișului Negru)

Arii Protejate[modificare | modificare sursă]

Rețeaua hidrografică[modificare | modificare sursă]

  • Râul Mureș cu afluenții săi: Valea Corbesti, Troas, Bârzava, Milova, Cladova, etc.
  • Crișul Alb cu afluenții săi: Halmagel, Leuci, Tacasele, Cremenoasa, Zimbru, Valea Deznei, Valea Monesei, Talagiu, Hontisor, Chisindia, Cigher, etc.
    • Canale: Morilor, Matca.
  • Crișul Negru cu afluentul său Teuz
  • Principalele lacuri: Tauț (lac de acumulare), Seleuș, Cermei, Rovine și Balta Țiganilor (heleștee).

Politica[modificare | modificare sursă]

Harta politica Arad, conform alegerilor din 2012.

Diviziuni administrative[modificare | modificare sursă]

Județul este compus din municipiul Arad, 9 orașe și 68 de comune (2005).

Președintele Consiliului Județean este Nicolae Ioțcu. Împreună cu județul Bekes din Ungaria a accesat fonduri europene în valoare de 30.000.000 Euro.

Municipii[modificare | modificare sursă]

În județul Arad la data de 1 iulie 2007 au fost un municipiu, nouă orașe, 68 comune de care aparțin 283 sate.

Aradul este reședință de județ).

Orașe în ordinea descrescătoare a populației[modificare | modificare sursă]

Din totalul populației stabile din județ 223 mii persoane - 54,52% locuiau în mediu urban, iar 186 mii - 45,48% în mediu rural. / Recensământul Populației - 2011

Comune[modificare | modificare sursă]

Comunele județului Arad (nr. locuitori)

Economie[modificare | modificare sursă]

Împreună cu județul Timiș formează una din cele mai dezvoltate regiuni ale României. Mulțumită apropierii sale de graniță, județul atrage un număr mare de investitori străini.

Agricultura[modificare | modificare sursă]

Potențialul agricol este bine pus în valoare, câmpiile Aradului fiind considerate excelente pentru cultivarea cerealelor și legumelor. Apa din județul Arad este cea mai bună din țară.

Industria[modificare | modificare sursă]

Județul Arad este al cincilea județ din țară în privința numărului de firme cu capital străin nou înființate. În Arad există zone industriale, parcuri industriale private iar în Curtici o zonă liberă. Zonele industriale din Arad:

  • Zona Industrială Est înființată în 2001 cu o suprafață de 20 hectare, situat pe DN1
  • Zona Industrială Nord înființată în 2004 cu o suprafață de 110 hectare, cu acces de pe centura municipiului Arad
  • Zona Industrială Sud/Zădăreni înființată tot în 2004 de 150 hectare

Alte zone industriale au fost create la Pecica, Sântana și Chișineu Criș.

Industriile predominante din județ sunt:

  • Industria alimentară
  • Industria textilă
  • Industria de componente și accesorii auto
  • Industria prelucrării lemnului

Parcul fotovoltaic[modificare | modificare sursă]

Chinezii construiesc la Sebiș, Arad, cu ajutorul unei firme spaniole, cel mai mare parc fotovoltaic din România în valoare de 30.000.000 Euro.

Turism[modificare | modificare sursă]

Monumente istorice[modificare | modificare sursă]

Principalele destinații turistice sunt:

  • Cetatea de piatră Șiria ( 1331), cu statut de cetate regală. Printre ocupanții ei s-au numărat Iancu de Hunedoara, regele Sigismund de Luxemburg, despotul sârb George Brâncovici, Matei Corvin, familia Báthory.
  • Cetatea de piatră Șoimoș ( 1278 ) - Lipova
  • Cetatea Agriș ( 1400 )
  • Cetatea Deznei
  • Cetatea Ineului
  • Cetatea Șoimoș din Lipova
  • Fortăreața Tauț (sec XII )-ruine
  • Cetatea Aradului, singura cetate din Transilvania, construită în stil Vauban, păstrată intactă, din a doua jumătate a secolului al XVIII-lea
  • Castelul Bohus ( sec XIX ), Șiria, construit în stil neoclasic, actualmente muzeul Ioan Slavici
  • Castelul Brazi, construit în stil neoclasic( 1800 )
  • Castelul Bulci/Mocioni( sec XIX )
  • Castelul din Buteni
  • Castelul Csernovics din Șimand
  • Castelul Dietrich-Sukowski din Pâncota
  • Castelul din Gurahonț
  • Castelul Keszony din Curtici (1769)
  • Castelul Kover-Appel din Fântânele
  • Castelul din Conop ( sec XVIII ), a aparținut familiei nobiliare maghiare Knopi, situat în localitatea Odvoș, comuna Conop
  • Castelul Curtici ( 1769 )
  • Castelul Macea, însoțit de o frumoasă grădină botanică
  • Castelul Mocioni-Teleki din Căpâlnaș
  • Castelul Purgly din Șofronea (1889)
  • Castelul Salbek din Petriș
  • Castelul Săvârșin (1870)- domeniu regal
  • Castelul Șiria ( secXVII ), construit în stil baroc - Galșa din Șiria
  • Castelul Solymosy din Mocrea
  • Castelul din Șepreuș
  • Monumentul ostașilor români - Arad
  • Monumentul eroilor - Păuliș

Târguri și expoziții[modificare | modificare sursă]

În Arad și județul Arad anual sunt organizate mai multe târguri și expoziții, printre care:

  • Festivalul clătitelor de la Moneasa
  • Festivalul părădăicilor de la Macea

Edificii religioase[modificare | modificare sursă]

Etnografie[modificare | modificare sursă]

Țara Zărandului este una dintre cele mai renumite zone etnografice din țară. În localități precum Bata, Bârzava, Căpâlnaș, Buteni, se conservă piese de valoare și originalitate inestimabilă.

Note[modificare | modificare sursă]

Surse[modificare | modificare sursă]

Bibliografie suplimentară[modificare | modificare sursă]

  • Județul Arad, Valeria Velcea, Ion Velcea, Octavian Mîndruț, Editura Academiei Republicii Socialiste România, 1979

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Județul Arad

Istorie

Economie

Hărți

Vezi și[modificare | modificare sursă]

AR
Județele României