Județul Maramureș

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Maramureș
—  Județ  —

Drapel
Drapel
Stemă
Stemă
Map
Maramureș (România)
Poziția geografică în România
Coordonate: 47°40′22″N 24°00′18″E ({{PAGENAME}}) / 47.672777777778°N 24.005°E

Țară România
RegiuneNord-Vest

Atestare Modificați la Wikidata

ReședințăBaia Mare
Componențămunicipii
orașe
Comune

Guvernare
 - președinte al Consiliului Județean Maramureș[*]Ionel-Ovidiu Bogdan[*]  Modificați la Wikidata (PNL, 2020)
 - PrefectVasile Moldovan

Suprafață
 - Total6,304 km²

Populație (2011)
 - Total461,291 locuitori
 - Densitate73,2 loc./km²

Fus orarUTC+2
Prefix telefonic62

Localități înfrățite
 - PanevėžysLituania
 - Panevėžio miesto savivaldybė[*][[Panevėžio miesto savivaldybė (city municipality of Lithuania)|​]]Lituania
Indicativ autovehiculeMM
Locul după populație16

Prezență online
http://www.cjmaramures.ro/
OpenStreetMap relation Modificați la Wikidata

Harta României cu județul Maramureș indicat
Harta României cu județul Maramureș indicat
Harta României cu județul Maramureș indicat

Maramureș (în maghiară Máramaros megye, în ucraineană Мараморо́щина, în germană Kreis Marmarosch) este un județ format din teritorii ale regiunilor istorice Maramureș, Ardeal și Crișana (respectiv Partium), situat în nord-vestul României. A fost înființat în anul 1968 prin reorganizarea teritorială a Regiunii Maramureș (din raioanele Șomcuta Mare, Baia Mare, Sighet, Lăpuș și Vișeu). Cea mai mare parte a teritoriului județului de azi a făcut parte mai devreme din Județul Maramureș (interbelic), respectiv din Comitatul Maramureș (antebelic). Din punct de vedere al culturii tradiționale, actualul județ este alcătuit din patru zone (etno-folclorice) distincte: Țara Chioarului, Țara Lăpușului, Țara Maramureșului (jumătatea de nord-est a Maramureșului Istoric) și Țara Codrului (partea de sud-vest), la care se adaugă Zona Metropolitană Baia Mare. Reședința și centrul cultural, educațional și economic a județului este municipiul Baia Mare.

Diviziuni administrative[modificare | modificare sursă]

Județul este format din 76 unități administrativ-teritoriale: 2 municipii, 11 orașe și 63 de comune. Lista de mai jos conține unitățile administrativ-teritoriale din județul Maramureș.

StemăNumeTip de localitatePopulațieImagine

Municipii și orașe

municipiu reședință de județ123.738
municipiu37.640
oraș15.476
oraș27.611
oraș4.976
oraș3.213
oraș8.987
oraș4.893
oraș11.744
oraș7.136
oraș7.270
oraș15.037
oraș7.565

Comune

comună2.738
comună1.084
comună1.441
comună1.124
comună4.174
comună3.818
comună3.208
comună1.131
comună2.717
comună3.055
comună4.474
comună2.340
comună1.871
comună1.452
comună3.741
comună3.691
comună1.402
comună2.557
comună5.673
comună2.219
comună3.581
comună2.485
comună3.178
comună2.341
comună4.372
comună4.015
comună3.113
comună2.857
comună2.095
comună1.151
comună4.318
comună2.547
comună3.709
comună4.766
comună9.264
comună1.243
comună3.853
comună1.549
comună2.525
comună940
comună10.073
comună6.000
comună2.834
comună3.040
comună4.716
comună1.776
comună3.855
comună3.085
comună5.541
comună2.238
comună5.837
comună3.652
comună3.868
comună3.500
comună2.299
comună1.641
comună2.903
comună2.659
comună2.025
comună1.448
comună4.934
comună2.348
comună5.289

Istoric[modificare | modificare sursă]

Județul Maramureș este o unitate administrativă care s-a constituit după Marea Unire din 1918 când partea de Sud a Țării Maramureșului a intrat în componența României. În perioada interbelică județul Maramureș cuprindea numai partea de Nord-Est, de peste Munții Gutâi, a actualului județ, iar reședința a fost orașul Sighet. Județul avea în 1930 o populație de 161.575 de locuitori, dintre care 57,7% români, 20,9% evrei, 11,9% ruteni, 6,9% maghiari, 2% germani ș.a.

Celelalte părți care compun astăzi județul Maramureș, a făcut parte din județul Satu-Mare (inclusiv orasul Baia Mare), si județul Solnoc (Someș) din care făcea parte zona Țari Lăpușului.

După cel de-Al Doilea Război Mondial limitele administrative ale județului au fost modificate pentru a cuprinde și regiunile menționate mai sus: Țara Chioarului, Țara Lăpușului și o parte din Țara Codrului, rezultând actualul județ Maramureș la care se referă acest articol.

El este continuatorul voievodatului Maramureșului, al comitatului Maramureș și al județului Maramureș (interbelic).

Descriere geografică[modificare | modificare sursă]

Județul Maramureș este situat în partea de nord a țării, fiind delimitat de județele Satu-Mare, Sălaj, Cluj, Bistrița-Năsăud și Suceava, respectiv la nord fiind delimitat de frontiera cu Ucraina, având o suprafață de 6.215 km² (2,6% din suprafața țării) și un relief variat ca morfologie si complex din punct de vedere geologic.

Zona montană aparținând Carpaților Orientali reprezintă 43%, zona colinară (dealuri, podișuri și piemonturi) circa 30%, iar zona joasă (depresiuni, lunci și terase) restul de 27% din suprafața județului. Principalele unități montane sunt: Munții Rodnei (cei mai înalți), Munții Maramureșului și lanțul vulcanic Igniș-Gutâi-Țibleș.

Rețeaua hidrografică este reprezentată de principalele râuri: Tisa, Vișeu, Iza, Lăpuș și Someș.

Vegetație și faună[modificare | modificare sursă]

Vegetația și fauna sunt caracterizate printr-o varietate de specii în funcție de altitudine, unele având caracter endemic munților Rodnei. Speciile de animale sunt bine reprezentate, prezentând o mare varietate în funcție de altitudine: în zona alpină de capra neagră, marmota, acvila de stâncă, în jnepeniș de cocoșul de mesteacăn, iar în pădurile de conifere de râs, cocoșul de munte, ursul brun, cerbul carpatin și altele. In râurile de munte, Tisa, Vișeu, Ruscova și Vaser, alături de păstrăv și lipan trăiește cea mai valoroasa specie de salmonide, lostrița.

Datorită acestor bogății naturale, în județul Maramureș au fost declarate prin Decretul 204/1997 și H.C.J 37/1994, 20 de obiective naturale-rezervații naturale de interes național, iar Rezervația științifică Pietrosu Mare (cuprinsă în aria teritorială a Parcului Național Rodna) este inclusă în programul mondial al UNESCO - „Omul și Biosfera”, alături de Delta Dunării și Parcul Național Retezat[1].

Populația[modificare | modificare sursă]

Populația județului Maramureș: 478.659 conform recensământului din 2011.


Componența etnică a județului Maramureș

     Români (79%)

     Maghiari (6,8%)

     Ucraineni (6,4%)

     Romi (2,5%)

     Germani (0,2%)

     Altă etnie (0,2%)

Maramureș - evoluția demografică


Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia

Structura etnică:[2]

Politica[modificare | modificare sursă]

Județul Maramureș este administrat de un consiliu județean format din 34 consilieri. În urma alegerilor locale din 2020, consiliul este prezidat de Ionel-Ovidiu Bogdan[*] de la PNL, iar componența politică a Consiliului este următoarea:[3]

   PartidConsilieriComponența Consiliului
Partidul Național Liberal13             
Coaliția pentru Maramureș10             
Partidul Mișcarea Populară5             
Partidul PRO România3             
Uniunea Salvați România3             

Stema județului[modificare | modificare sursă]

Stema județului Maramureș

Este adoptată prin Hotărârea Guvernului nr. 684 din 30 septembrie 1998 și publicată în Monitorul Oficial nr. 416 din 15 octombrie 1998.

Descrierea stemei: Stema județului Maramureș se compune dintr-un scut tăiat; în dreapta părții superioare se află un cap de zimbru, natural, având între coarne o stea de aur cu cinci raze, flancat în dreapta de o roză din același metal, iar în stânga, de o semilună de argint, conturnată; în stânga părții superioare este reprezentată o capră neagră stând pe piscul unui munte de argint, care are conturat, în centru, intrarea într-o mină; muntele este flancat de doi brazi naturali; în partea inferioară, pe câmp de azur, se află o biserică din lemn, de aur, văzută dinspre altar, cu acoperiș în două ape, fiecare nivel fiind terminat cu câte o cruce având trei brațe orizontale și a cărei turlă se înalță până la mijlocul câmpului superior.

Semnificația elementelor însumate: Capul de zimbru, vechi simbol maramureșan, amintește de legenda descălecatului, plecarea lui Dragoș și Bogdan I din Maramureș pentru a forma statul feudal independent Moldova. Roza este blazonul voievodului Bogdan I. Capra neagră și brazii evocă relieful și principalele bogății naturale ale zonei. Intrarea în mină reprezintă bogățiile subsolului a căror exploatare a avut o importantă pondere în economia județului. Biserica din lemn atestă faptul că în acest județ se păstrează cele mai impunătoare construcții de acest fel din țară.

Cultura tradițională maramureșeană[modificare | modificare sursă]

Cultura modernă maramureșeană[modificare | modificare sursă]

Graiurile din Județul Maramureș[modificare | modificare sursă]

Graiul Maramureșean este unul dintre cele cinci subdialecte de bază ale dialectului dacoromân. Acesta se vorbește în Maramureșul istoric, în satele de pe văile Mara, Cosău și Iza.

În județul Maramureș se mai vorbește subgraiul chiorean, lăpușean și codrenesc în regiunile respective. Acestea fac parte din Graiul Ardelenesc, cu influențe majore din partea graiului maramureșean, in special in satele de pe Fisculaș (Chioar) și mai ales in Țara Lăpușului.

In Țara Lăpușului, se vorbește graiului maramureșean deoarece este considerata un fel de „arie laterală” a Maramureșului istoric, de unde a împrumutat un lexic bogat, numeroase aspecte etnografice și un repertoriu folcloric apreciabil. La toate acestea se adaugă un fapt istoric, respectiv documente ce atestă că o serie de localități lăpușene au fost întemeiate de nobili maramureșeni.

Subgraiul codrenesc, vorbit in preponderenta in Țara Codrului, este influențat și de Graiul Crișean.

Muzee[modificare | modificare sursă]

Monumente istorice și de arhitectură[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ en Unesco.org - UNESCO _ Biosphere Reserves - Romania: accesat la 19 martie 2013
  2. ^ „Consiliul Județean Maramureș”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  3. ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2020” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în . 

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Maramureș: Ghid turistic al județului, Ioan Nădișan, Octavian Bandula, Editura Sport-Turism, 1980
  • Maramureș, Sandu Mendrea, Mircea Micu, Editura Sport-Turism, 1982
  • Istoria Maramureșului, Alexandru Filipașcu, Editura "Gutinul", 1997
  • Țara Maramureșului în veacul al XIV-lea, Radu Popa, Adrian Ioniță, Editura Enciclopedică, 1997
  • Românii și etniile din Maramureș: o istorie a multietnicismului, Vasile Gaftone, Editura Eurotip, 2010
  • Maramureșul voievodal - spațiul ontologic originar al României, Vasile Chira, Editura „ASTRA Museum”, Sibiu, 2017.

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Maramureș

Etnografie

Vezi și[modificare | modificare sursă]