Județul Maramureș

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Maramureș
—  Județ  —
Cimitirul Vesel de la Sapanta6.jpg
Drapel
Drapel
Stemă
Stemă
Maramureș (România)
Poziția geografică în România
Coordonate: 47°40′22″N 24°00′18″E ({{PAGENAME}}) / 47.672777777778°N 24.005°E

Țară România
RegiuneNord-Vest

SIRUTA243
Atestare Modificați la Wikidata

ReședințăBaia Mare
Componențămunicipii
orașe
Comune

Guvernare
 - președinte al Consiliului Județean Maramureș[*]Ionel-Ovidiu Bogdan[*]  Modificați la Wikidata (PNL, 2020)
 - PrefectVasile Moldovan

Suprafață
 - Total6.304 km²

Populație (2011)
 - Total461,291 locuitori
 - Densitate73,2 loc./km²
 - Locul după populație16 locuitori

Fus orarUTC+2
Prefix telefonic62

Localități înfrățite
 - PanevėžysLituania
 -  Panevėžio miesto savivaldybė[*][[Panevėžio miesto savivaldybė (city municipality of Lithuania)|​]]Lituania
Indicativ autovehiculeMM

Prezență online
http://www.cjmaramures.ro/
GeoNames Modificați la Wikidata
OpenStreetMap relation Modificați la Wikidata

Harta României cu județul Maramureș indicat
Harta României cu județul Maramureș indicat

Maramureș (în maghiară Máramaros megye, în ucraineană Мараморо́щина, în germană Kreis Marmarosch) este un județ format din teritorii ale regiunilor istorice Maramureș, Ardeal și Crișana (respectiv Partium), situat în nord-vestul României. A fost înființat în anul 1968 prin reorganizarea teritorială a Regiunii Maramureș (din raioanele Șomcuta Mare, Baia Mare, Sighet, Lăpuș și Vișeu). Cea mai mare parte a teritoriului județului de azi a făcut parte mai devreme din Județul Maramureș (interbelic), respectiv din Comitatul Maramureș (antebelic). Din punct de vedere al culturii tradiționale, actualul județ este alcătuit din patru zone (etno-folclorice) distincte: Țara Chioarului, Țara Lăpușului, Țara Maramureșului (jumătatea de nord-est a Maramureșului Istoric) și Țara Codrului (partea de sud-vest), la care se adaugă Zona Metropolitană Baia Mare. Reședința și centrul cultural, educațional și economic a județului este municipiul Baia Mare.

Diviziuni administrative[modificare | modificare sursă]

Județul este format din 76 unități administrativ-teritoriale: 2 municipii, 11 orașe și 63 de comune. Lista de mai jos conține unitățile administrativ-teritoriale din județul Maramureș.

StemăNumeTip de localitatePopulațieImagine

Municipii și orașe

ROU MM Baia Mare CoA.pngmunicipiu reședință de județ123.738Rivulus Dominarum.jpg
ROU MM Sighetu Marmatiei CoA.pngmunicipiu37.640Zentrum Sighet 3.jpg
ROU MM Baia Sprie CoA.jpgoraș15.476Baia Sprie.jpg
Stema Primăriei Borșa Maramureș.pngoraș27.611Borsa1.jpg
oraș4.976Biserica Sfanta Varvara din CavnicMM (11).JPG
ROU MM Dragomiresti CoA.jpgoraș3.213ChurchMuzeulSatului.JPG
ROU MM Seini CoA.jpgoraș8.987Primaria Seini.jpg
ROU MM Salistea de Sus CoA.jpgoraș4.893BisDeLemnNistoresti (64).JPG
ROU MM Targu Lapus CoA1.jpgoraș11.744MonumentulUniriiTgLapus.JPG
ROU MM Tautii Magheraus CoA.jpgoraș7.136Primaria-tautii.jpg
oraș7.270Fortepan 75824 sulelmed 1921 pechy laszlo.jpg
ROU MM Viseu de Sus CoA.jpgoraș15.037Viseu de Sus.jpg
ROU MM Somcuta Mare CoA2.jpgoraș7.565Nagysomkút.JPG

Comune

comună2.738Catedrala Ortodoxa Ardusat.jpg
ROU MM Arinis CoA.jpgcomună1.084Égerhát.jpg
comună1.441
comună1.124Bicaz01.jpg
comună4.174Valea-Kirche.jpg
comună3.818Lunca la Tisa Zufahrt.jpg
comună3.208BogdanVodaMM (144).JPG
comună1.131RO MM Francenii Boiului wooden church 21.jpg
comună2.717Biserica de lemn din Botiza.jpg
comună3.055Biserica de lemn din Sarbi Susani (37).JPG
comună4.474RO MM Barsana 71.jpg
ROU MM Baiut CoA.jpgcomună2.340Biserica de lemn din Poiana Botizii-exterioare (6).JPG
comună1.871
comună1.452Biserica de lemn din Sălişte05.jpg
comună3.741BloajaMM (119).JPG
ROU MM Cicarlau CoA.jpgcomună3.691
comună1.402RO MM Coas churches 1.jpg
ROU MM Coltau CoA.jpgcomună2.557
comună5.673Biserica de lemn din Cărpinis.JPG
comună2.219CoroieniMM.JPG
comună3.581Biserica de lemn Sf.Arhangheli Cupseni 12.JPG
comună2.485RO MM Campulung la Tisa 3.jpg
comună3.178RO MM Cornesti wooden church 1.jpg
comună2.341DesestiMM.jpg
comună4.372
ROU MM Farcasa CoA.pngcomună4.015Biserica de lemn din Buzesti.jpg
comună3.113RO MM Feresti wooden church 4 retusat 2016.jpg
comună2.857
comună2.095RO MM Groșii Țibleșului.JPG
comună1.151Castelul Blomberg.jpg
comună4.318RO MM Biserica de lemn din Ieud Ses (2).jpg
comună2.547Leodina Eisenbahnbruecke.JPG
comună3.709Biserica de lemn din Lăpus (31).JPG
comună4.766MiresuMareMM (8).JPG
comună9.264Panoramă.JPG
comună1.243Ortata19.jpg
comună3.853RO MM Ocna Sugatag 2.jpg
comună1.549RO MM Oncesti 57.jpg
comună2.525RO MM Petrova 2.jpg
comună940Biserica de lemn din Poiana Izei.jpg
comună10.073RO MM Poienile de sub Munte 34.jpg
ROU MM Recea CoA.jpgcomună6.000Stadionul Central (Recea).jpg
comună2.834RO MM Remecioara wooden church 6.jpg
comună3.040RO MM Remeți, Maramureș.JPG
comună4.716Varful Farcau, Maramures.jpg
comună1.776Rona de jos Biserica.jpg
comună3.855Biserica romano-catolica Sfanta Cruce din Costiui (45).JPG
comună3.085RozaliaFotoThalerTamasDSC07009.JPG
comună5.541RO MM Ruscova wooden church 1.jpg
ROU MM Sarasau CoA.jpgcomună2.238RO MM Sarasau 7.jpg
comună5.837Pribékfalva Teleki kastély.jpg
comună3.652RO MM Glod 6.jpg
comună3.868RO MM Larga 84.jpg
comună3.500SacelMM (2).JPG
comună2.299RO MM Sacalaseni wooden church 1.jpg
comună1.641
comună2.903Săpânța Panorama.JPG
comună2.659RO MM Valea Stejarului 46.jpg
comună2.025Biserica de lemn din Vărai (3).JPG
comună1.448Vima Mica.jpg
comună4.934Viseudejos.jpg
comună2.348RO MM Sieu 24.jpg
comună5.289PlopisMM (144).JPG

Istoric[modificare | modificare sursă]

Județul Maramureș este o unitate administrativă care s-a constituit după Marea Unire din 1918 când partea de Sud a Țării Maramureșului a intrat în componența României. În perioada interbelică județul Maramureș cuprindea numai partea de Nord-Est, de peste Munții Gutâi, a actualului județ, iar reședința a fost orașul Sighet. Județul avea în 1930 o populație de 161.575 de locuitori, dintre care 57,7% români, 20,9% evrei, 11,9% ruteni, 6,9% maghiari, 2% germani ș.a.

Celelalte părți care compun astăzi județul Maramureș, a făcut parte din județul Satu-Mare (inclusiv orasul Baia Mare), si județul Solnoc (Someș) din care făcea parte zona Țari Lăpușului.

După cel de-Al Doilea Război Mondial limitele administrative ale județului au fost modificate pentru a cuprinde și regiunile menționate mai sus: Țara Chioarului, Țara Lăpușului și o parte din Țara Codrului, rezultând actualul județ Maramureș la care se referă acest articol.

El este continuatorul voievodatului Maramureșului, al comitatului Maramureș și al județului Maramureș (interbelic).

Descriere geografică[modificare | modificare sursă]

Județul Maramureș este situat în partea de nord a țării, fiind delimitat de județele Satu-Mare, Sălaj, Cluj, Bistrița-Năsăud și Suceava, respectiv la nord fiind delimitat de frontiera cu Ucraina, având o suprafață de 6.215 km² (2,6% din suprafața țării) și un relief variat ca morfologie si complex din punct de vedere geologic.

Zona montană aparținând Carpaților Orientali reprezintă 43%, zona colinară (dealuri, podișuri și piemonturi) circa 30%, iar zona joasă (depresiuni, lunci și terase) restul de 27% din suprafața județului. Principalele unități montane sunt: Munții Rodnei (cei mai înalți), Munții Maramureșului și lanțul vulcanic Igniș-Gutâi-Țibleș.

Rețeaua hidrografică este reprezentată de principalele râuri: Tisa, Vișeu, Iza, Lăpuș și Someș.

Vegetație și faună[modificare | modificare sursă]

Vegetația și fauna sunt caracterizate printr-o varietate de specii în funcție de altitudine, unele având caracter endemic munților Rodnei. Speciile de animale sunt bine reprezentate, prezentând o mare varietate în funcție de altitudine: în zona alpină de capra neagră, marmota, acvila de stâncă, în jnepeniș de cocoșul de mesteacăn, iar în pădurile de conifere de râs, cocoșul de munte, ursul brun, cerbul carpatin și altele. In râurile de munte, Tisa, Vișeu, Ruscova și Vaser, alături de păstrăv și lipan trăiește cea mai valoroasa specie de salmonide, lostrița.

Datorită acestor bogății naturale, în județul Maramureș au fost declarate prin Decretul 204/1997 și H.C.J 37/1994, 20 de obiective naturale-rezervații naturale de interes național, iar Rezervația științifică Pietrosu Mare (cuprinsă în aria teritorială a Parcului Național Rodna) este inclusă în programul mondial al UNESCO - „Omul și Biosfera”, alături de Delta Dunării și Parcul Național Retezat[1].

Populația[modificare | modificare sursă]

Populația județului Maramureș: 478.659 conform recensământului din 2011.


Circle frame.svg

Componența etnică a județului Maramureș

     Români (79%)

     Maghiari (6,8%)

     Ucraineni (6,4%)

     Romi (2,5%)

     Germani (0,2%)

     Altă etnie (0,2%)

Maramureș - evoluția demografică


Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia

Structura etnică:[2]

  • Români - 374.488 sau 78,24%
  • Maghiari - 32.613 sau 6,81%
  • Ucrainieni - 30.286 sau 6,43%
  • Rromi - 12.211 sau 2,55%
  • Germani - 1.054 sau 0,22%

Politica[modificare | modificare sursă]

Județul Maramureș este administrat de un consiliu județean format din 34 consilieri. În urma alegerilor locale din 2020, consiliul este prezidat de Ionel-Ovidiu Bogdan[*] de la PNL, iar componența politică a Consiliului este următoarea:[3]

   PartidConsilieriComponența Consiliului
Partidul Național Liberal13             
Coaliția pentru Maramureș10             
Partidul Mișcarea Populară5             
Partidul PRO România3             
Uniunea Salvați România3             

Stema județului[modificare | modificare sursă]

Stema județului Maramureș

Este adoptată prin Hotărârea Guvernului nr. 684 din 30 septembrie 1998 și publicată în Monitorul Oficial nr. 416 din 15 octombrie 1998.

Descrierea stemei: Stema județului Maramureș se compune dintr-un scut tăiat; în dreapta părții superioare se află un cap de zimbru, natural, având între coarne o stea de aur cu cinci raze, flancat în dreapta de o roză din același metal, iar în stânga, de o semilună de argint, conturnată; în stânga părții superioare este reprezentată o capră neagră stând pe piscul unui munte de argint, care are conturat, în centru, intrarea într-o mină; muntele este flancat de doi brazi naturali; în partea inferioară, pe câmp de azur, se află o biserică din lemn, de aur, văzută dinspre altar, cu acoperiș în două ape, fiecare nivel fiind terminat cu câte o cruce având trei brațe orizontale și a cărei turlă se înalță până la mijlocul câmpului superior.

Semnificația elementelor însumate: Capul de zimbru, vechi simbol maramureșan, amintește de legenda descălecatului, plecarea lui Dragoș și Bogdan I din Maramureș pentru a forma statul feudal independent Moldova. Roza este blazonul voievodului Bogdan I. Capra neagră și brazii evocă relieful și principalele bogății naturale ale zonei. Intrarea în mină reprezintă bogățiile subsolului a căror exploatare a avut o importantă pondere în economia județului. Biserica din lemn atestă faptul că în acest județ se păstrează cele mai impunătoare construcții de acest fel din țară.

Cultura tradițională maramureșeană[modificare | modificare sursă]

Cultura modernă maramureșeană[modificare | modificare sursă]

Graiurile din Județul Maramureș[modificare | modificare sursă]

Graiul Maramureșean este unul dintre cele cinci subdialecte de bază ale dialectului dacoromân. Acesta se vorbește în Maramureșul istoric, în satele de pe văile Mara, Cosău și Iza.

În județul Maramureș se mai vorbește subgraiul chiorean, lăpușean și codrenesc în regiunile respective. Acestea fac parte din Graiul Ardelenesc, cu influențe majore din partea graiului maramureșean, in special in satele de pe Fisculaș (Chioar) și mai ales in Țara Lăpușului.

In Țara Lăpușului, se vorbește graiului maramureșean deoarece este considerata un fel de „arie laterală” a Maramureșului istoric, de unde a împrumutat un lexic bogat, numeroase aspecte etnografice și un repertoriu folcloric apreciabil. La toate acestea se adaugă un fapt istoric, respectiv documente ce atestă că o serie de localități lăpușene au fost întemeiate de nobili maramureșeni.

Subgraiul codrenesc, vorbit in preponderenta in Țara Codrului, este influențat și de Graiul Crișean.

Muzee[modificare | modificare sursă]

Monumente istorice și de arhitectură[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ en Unesco.org - UNESCO _ Biosphere Reserves - Romania: accesat la 19 martie 2013
  2. ^ „Consiliul Județean Maramureș”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  3. ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2020” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în . 

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Maramureș: Ghid turistic al județului, Ioan Nădișan, Octavian Bandula, Editura Sport-Turism, 1980
  • Maramureș, Sandu Mendrea, Mircea Micu, Editura Sport-Turism, 1982
  • Istoria Maramureșului, Alexandru Filipașcu, Editura "Gutinul", 1997
  • Țara Maramureșului în veacul al XIV-lea, Radu Popa, Adrian Ioniță, Editura Enciclopedică, 1997
  • Românii și etniile din Maramureș: o istorie a multietnicismului, Vasile Gaftone, Editura Eurotip, 2010

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Maramureș

Etnografie

Vezi și[modificare | modificare sursă]