Om

Pentru descrierea omului din punct de vedere anatomic, vedeți Anatomie umană.

Om Fosilă: 0.195–0 mln. ani în urmă PreЄ Є O S D C P T J K Pg N ↓ Pleistocen – prezent
Imagine a unui bărbat și a unei femei (Sondele spațiale Pioneer 10 și 11)
Stare de conservare
Risc scăzut (LC) (IUCN 3.1)
Clasificare științifică
Domeniu:	Eukaryota
Regn:	Animalia
Subregn:	Eumetazoa
Supraîncrengătură:	Deuterostomia
(neclasificat):	Bilateria
Încrengătură:	Chordata
Subîncrengătură:	Vertebrata
Infraîncrengătură:	Gnathostomata
Supraclasă:	Tetrapoda
Clasă:	Mammalia
Subclasă:	Theria
Infraclasă:	Placentalia
Supraordin:	Euarchontoglires
Ordin:	Primates
Subordin:	Haplorrhini
Infraordin:	Simiiformes
Parvordin:	Catarrhini
Suprafamilie:	Hominoidea
(neclasificat):	Euarchonta
Familie:	Hominidae
Subfamilie:	Homininae
Trib:	Hominini
Subtrib:	Hominina
Gen:	Homo
Specie:	H. sapiens
Nume binomial
Homo sapiens Linnaeus, 1758
Nume trinomial
Homo sapiens sapiens Linnaeus, 1758
Subspecii
Homo sapiens idaltu (dispărut) Homo sapiens sapiens
Răspândirea Homo sapiens (verde)
Populație numeroasă      Populație scăzută      Populație nulă sau extrem de scăzută
Harta lumii a densitățiilor populațiilor umane
Sinonime
Species synonymy aethiopicus Bory de St. Vincent, 1825 americanus Bory de St. Vincent, 1825 arabicus Bory de St. Vincent, 1825 aurignacensis Klaatsch & Hauser, 1910 australasicus Bory de St. Vincent, 1825 cafer Bory de St. Vincent, 1825 capensis Broom, 1917 columbicus Bory de St. Vincent, 1825 cro-magnonensis Gregory, 1921 drennani Kleinschmidt, 1931 eurafricanus (Sergi, 1911) grimaldiensis Gregory, 1921 grimaldii Lapouge, 1906 hottentotus Bory de St. Vincent, 1825 hyperboreus Bory de St. Vincent, 1825 indicus Bory de St. Vincent, 1825 japeticus Bory de St. Vincent, 1825 melaninus Bory de St. Vincent, 1825 monstrosus Linnaeus, 1758 neptunianus Bory de St. Vincent, 1825 palestinus McCown & Keith, 1932 patagonus Bory de St. Vincent, 1825 priscus Lapouge, 1899 proto-aethiopicus Giuffrida-Ruggeri, 1915 scythicus Bory de St. Vincent, 1825 sinicus Bory de St. Vincent, 1825 spelaeus Lapouge, 1899 troglodytes Linnaeus, 1758 wadjakensis Dubois, 1921

Omul (Homo sapiens sau Homo sapiens sapiens) este unicul membru existent din clada Hominini, o ramură a familiei Hominidae caracterizată prin postura verticală și locomoție bipedă; dexteritate manuală și utilizare avansată a uneltelor; și în general posesori ai celui mai complex creier și structură a organizării societății. Biologii consideră că toți oamenii de azi sunt membri ai aceleiași subspecii numite Homo sapiens sapiens. Generic, oamenii sunt denumiți „rasa umană” sau „omenirea”, iar membrii săi sunt cunoscuți ca „oameni” sau „ființe umane”.

Istoria speciei

Umanitatea modernă (nu cea contemporană) este, măcar în parte, contemporană cu H. sapiens fossilis. Ipoteza unei succesiuni cronologice între cele două specii s-a născut din situația specială europeană. Într-adevăr, H. sapiens sapiens pătrunde în Europa cândva în jurul anului 40.000 î.Hr. Dar originile sale se plasează în grupul din Orientul Apropiat (Qafzeh, Tabun, Skhul etc.), aflat mai aproape de H. s. sapiens decât de neanderthalienii europeni. Evoluția în timp a oamenilor moderni duce la apariția raselor moderne - un fenomen relativ recent, poate chiar de la sfârșitul paleoliticului, și reprezentând ultima formă de adaptare biologică a ființei umane la mediu. Rasele actuale sunt deosebite anatomic, uneori foarte evident. Numai amănuntele biologice cu rol adaptativ sunt cele care dau un aspect diferit raselor (de ex., tendința corpurilor umane de compactare în zonele reci, pentru a limita pierderea de căldură, respectiv alungirea membrelor pentru un efect invers, accentuarea țesuturilor adipoase pentru menținerea umidității, apariția pliului ocular pentru protejarea globului ocular etc.). Potențialul intelectual este identic, iar apartenența raselor la o singură specie este demonstrată de posibilitatea metisajului.

La nivel anatomic înregistrăm evoluții în parte paralele ale diferitelor tipuri; în general, ele au o talie mai mare (Cro-Magnon = 1,80 m, Grimaldi = 1,80 - 1,95 m) sau mai mică (Combe-Capelle = 1,63 m, Chancelade = 1,60 m), dar în ambele cazuri capacitatea craniană este mare (Cro-Magnon = 1600 cm³, Chancelade = 1710 cm³).

Succesiunea tipurilor pare să fie: Combe-Capelle (perigordian inferior) → Cro-Magnon (aurignacian) → Chancelade (magdalenian). Alte exemple relevante sunt Paviland, Solutré, Laugerie-Basse, Grimaldi, Predmosti, Obercassel. Dar practic fiecare regiune a lumii a dat la iveală resturi ale lui H. s. sapiens.

Creier de Homo sapiens

Principalele achiziții culturale din paleolitic pot fi ordonate pe mai multe paliere. La nivel tehnologic asistăm la diversificarea tradițiilor tehnologice și a tipologiilor; începând cu nivelul paleoliticului superior evoluția uneltelor începe să fie în bună măsură regionalizată. Alături de utilajul litic (de piatră), capătă o pondere deosebită utilajul din os și corn sau fildeș; din aceste materiale (foarte probabil utilizate și înainte, dar în proporție mai mică) se produc unelte mai eficiente (de tipul harpoanelor și vârfurilor de suliță). Dar poate ceea ce este mai important este faptul că apare prima unealtă care multiplică forța umană - propulsorul. Acesta practic mărește distanța loviturii eficace de suliță, ceea ce atrage după sine o vânătoare mai eficientă. La nivel cultural principala achiziție este apariția artei. Complexitatea acesteia reprezintă separarea clară a omului modern de toți predecesorii săi.

Schelet de Homo sapiens

Originea speciei umane

Conform studiilor evoluționiste, cele mai apropiate rude actuale ale omului (specii care se întâlnesc astăzi pe Pământ, deci nu specii fosile) sunt două specii de cimpanzeu Pan troglodytes ("cimpanzeul obișnuit") și Pan paniscus ("cimpanzeul pitic" sau "Bonobo"). Alte rude apropiate actuale sunt urangutanii și gorilele. Biologii au comparat o secvență de perechi de bază ADN de la oameni și cimpanzei și au estimat o diferență totală genetică de circa 5 % [1]. Se presupune că rasa umană s-a despărțit dintr-un strămoș comun cu al cimpanzeului acum 5 milioane de ani. O linie a mers spre umanizare și o altă linie a dus la cimpanzei. Totuși, rapoarte recente, folosind date obținute de la un craniu uman în vârstă de 7 milioane de ani, indică despărțirea de alte hominide mult mai devreme. Unii oameni de știință încearcă să includă cimpanzeii în genul Homo, dar aceasta este deocamdată o părere minoritară în cadrul comunității științifice.

Diferite grupuri religioase au ridicat o serie de obiecții la teoria evoluției umanității dintr-un strămoș comun cu cel al hominidelor. Vezi creaționism și evoluție pentru câteva puncte de vedere contradictorii.

Evoluția speciei umane

Arborele filogenetic al hominidelor

Adaptare pentru tabel cu mici adăugiri a schemei lui Ian Tattersall (2001), modificat de Sylvie Daoudal (2002)

,,Omul Vitruvian,de Leonardo da Vinci

Milioane ani	Acual homo sapiens sapiens	.
	1	{Specii actuale de gorile și cimpanzei}	''Homo sapiens sapiens'' (Lumea întreagă)	.
		Linie evolutivă ce duce spre gorilele și cimpanzeii actuali	↑	Homo neandertalensis (Europa și Asia de est)	.
			?? ↑↑ Homo heidelbergensis (Lumea veche)		.
			↑ Homo antecessor (Spania)		Homo erectus (Asia de est)	.
	2		?? ↑↑ Homo ergaster (pre erectus) (Africa de est)			Paranthropus robustus (Africa de sud)	Paranthropus boisei (Africa de est)
			.	.	↑ ? Homo habilis (Africa subsahariană)	↑↑
	3			Homo rudolfensis (Africa de est)	↑	.	↑
			.		?? ↑↑ Australopithecus africanus (Africa de sud) ↑	Australopithecus garhi (Etiopia)	↑ Paranthropus aethiopicus (Africa de est) ↑ ?
	4		Australopithecus bahrelghazali (Ciad) ↑ ?		↑↑? ↑↑↑ Australopithecus afarensis (Etiopia, Tanzania) ↑
			HOMINIZI
	5		.		↑↑ ?↑ Australopithecus anamensis (Kenia)
			Australopithecus ramidus (Etiopia)		↑ ?
	6		↑↑ ?? Ardipithecus ramidus (Etiopia)
			.			↑ ? Orrorin tugenensis (Kenia)	?
	7		.			↑ ?	↑ ? Sahelanthropus tchadensis (Ciad)
			↑↑ ?? Mari maimuțe primitive strămoșii gorilelor, cimpanzeilor {și oamenilor}

Notă

Între acolade {...} se află text adăugat față de original

Evoluția speciei umane prezentată de Crăciun T. în Dicțonar de Biologie, 1989

Propliopithecus →	Pongidae →	-			Maimuțe actuale mari
	Hominidae →
		Australopitecus	-	-	-
		Homo neandertaliensis	-	-	-
		Homo habilis →	Homo erectus→	Pitecantropii	-
				Omul de Crō Magnon →	Homo sapiens

Genealogia omului după D. C. Johanson și T. D. White 1979, din Crăciun 1989

Australopitecus afarensis →	Australopitecus africanus →	Australopitecus robustus	-
	Homo habilis→ →
		Homo erectus →	Homo sapiens

Notă

Casete cu fond verde	Linia principală de evoluție
Casete cu fond verde închis	Linie evolutivă ce în final va eșua
Casetă cu fond roșu	Ramuri cu evoluție eșuată

Evoluția speciei umane după....

Evoluția speciei umane după ...

Habitate

Cei 7 miliarde de oameni (2012) locuiesc pe Pământ, cu două sau trei excepții constând în echipajele de pe Stația Spațială Internațională sau alte misiuni spațiale. Între 1969 și 1974, până la două persoane au petrecut simultan perioade de timp pe Lună. Numărul persoanelor care au călătorit în spațiu este în creștere. Înainte de 1961 toți oamenii au fost reținuți pe Pământ; primul om care a călătorit în spațiu a fost Yuri Gagarin.

Majoritatea omenirii (61 %) locuiește în regiunile asiatice. Restul oamenilor locuiesc în Americi (14 %), Africa (13 %) și Europa (12 %) precum și în numeroase insule din Oceania.

În jur de 2,5 miliarde de oameni locuiesc în mediul urban. Se crede că în secolul XXI urbanizarea va crește dramatic. Problemele oamenilor în orașe sunt diversele tipuri de poluare, criminalitatea și sărăcia, în special în suburbii.

Fiind una dintre cele mai răspândite specii de mamifere, specia umană este și cea mai diversă în privința habitatului: oamenii trăiesc pe toate continentele, în funcție de climat.

Din punct de vedere istoric așezările umane au fost organizate și extinse în apropierea resurselor naturale, cum sunt apa, terenul fertil pentru agricultură și resursele de vânat. În multe locuri, datorită unui comerț dezvoltat, acești factori au azi o relevanță scăzută pentru dezvoltarea sau declinul așezării.

Păreri ale oamenilor de știință

Părerea lui Carl Linné

În „Sistematis naturae” din 1735 Linné:

• stabilește denumirea speciei Homo sapiens;
• așază omul în ordinul Primate alături de antropomorfe, fără a gândi la originea lor comună (Linné era fixist);
• introduce două specii în ordinul Primate. Una dintre specii este omul, denumit conform nomenclaturii binare Homo sapiens, iar a doua cuprinde antropomorfele, numite Homo silvestris;
• stabilește patru rase pentru oameni: Homo europeus, Homo americanus, Homo asiaticus și Homo africanus. Fiecare dintre ele are trăsături diferite și temperamente diferite.

Harta distribuirii populațiilor băștinașe după culoarea pielii de Renato Biasutti efectuată înainte de 1940

Harta distribuirii populației băștinașe după culoare, Renato Biasutti, 1940.

Elementele componente ale corpului omenesc

Corpul unei persoane de ca. 68 kg conține următoarele elemente (aproximativ):

• oxigen: 44,18 kg
• carbon: 12,27 kg
• hidrogen: 6,82 kg
• azot: 2,05 kg
• calciu: 1,36 kg
• fosfor: 0,82 kg
• potasiu: 0,14 kg
• sulf: 0,14 kg
• clor: 0,14 kg
• sodiu: 0,008 kg
• magneziu: 0,003 kg
• fier: 0,002 kg
• cobalt: 0,0001 kg
• cupru: 0,0001 kg
• mangan: 0,00009 kg
• iod: 0,00002 kg
• urme de zinc, fluor, crom, seleniu, bor, aluminiu, vanadiu, molibden, siliciu (rolul pe care îl au ultimele cinci elemente pentru corp încă nu este clar).

Tipuri umane după vârstă

• Bebeluș
• Copil (băiat, fată)
• Adolescent
• Adult (bărbat matur, femeie matură)
• Bătrân

Activități specifice omului

Omul se distinge printr-o serie de facultăți deosebite, neîntâlnite la nicio altă viețuitoare de pe Pământ:

• Vorbire, v. Limbă (comunicare)
• Citire
• Scriere
• Cunoaștere, cercetare, științe, filosofie, tehnică, tehnologie
• Conștiința de sine
• ocupații artistice
• ocupațiile legate de etică, moral, demnitate, curaj, planificare a viitorului, păstrarea sănătății, ocrotirea mediului înconjurător etc.

Bibliografie

• Crăciun, T., Crăciun, Luana-Teodora, Dicționar de Biologie Ed. Albatros, București, 1989.
• Freeman, Scott; Jon C. Herron, Evolutionary Analysis (4th ed.) Pearson Education, Inc., 2007. ISBN 0-13-227584-8 pages 757–761.

Legături externe

• fr Preistoria mea
• Homo Sapiens - omul ipoteze științifice
• 50 de lucruri neobisnuite pe care nu le stiai despre tine, 22 februarie 2010, Adrian Nicolae, Descoperă
• 10 particularități care fac din fiecare dintre noi o ființă unică, 5 august 2012, Descoperă
• Cicatricele evoluției umane, 22 februarie 2013, Mihaela Stănescu, Descoperă
• Cum ar arăta Terra dacă oamenii ar dispărea?, 1 iulie 2013, Marius Comper, Descoperă
• Omenirea la plural: câte specii de oameni vor exista în viitor?, 2 august 2012, Mihaela Stănescu, Descoperă
• Suntem prea complecși pentru a fi produsul evoluției?, 18 aprilie 2013, Mihaela Stănescu, Descoperă
• Călătorie genetică, 13 septembrie 2008, Adela Cristina Teodorescu, Jurnalul Național

Vezi și

• Antropogeneză
• Lista fosilelor
• Homo neanderthalensis
• Omul de Cro-Magnon
• Anunnaki
• Rase umane
• Sexualitate umană
• Comportamentul sexual al oamenilor
• Vocea umană
• Antropologie
• Antropologie culturală
• Antropologie arheologică
• Antropologie fizică