Câmpia de Vest

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare

Drept Câmpia de Vest este denumit sectorul românesc al câmpiei Panonice. Se întinde pe o lungime de peste 375 km și este delimitată de: granița de stat cu Serbia și Ungaria (în vest), Dealurile de Vest și Carpații Occidentali (în est), râul Tur (în nord) și granița cu Serbia (în sud).

Limitele[modificare | modificare sursă]

Relieful[modificare | modificare sursă]

Relieful este alcătuit din trei trepte:

  • -câmpie înaltă: de peste 100 m, mai veche (din Pleistocen) și în general situată spre deal
  • -câmpie orizontală: este netedǎ și prezintă acumulari de nisip
  • -câmpie joasă: în care râurile au tendință de înmlăștinire

Clima[modificare | modificare sursă]

Temperaturile medii anuale se încadrează în intervalul 10-12°C. Se observă diferențe între partea nordică (9-10°C) și partea sudică (10-11°C). Precipitațiile medii anuale sunt între 550-600 mm.

Vegetația[modificare | modificare sursă]

Vegetația naturală s-a păstrat doar pe areale extrem de restrânse. Solurile sunt din clasa molisolurilor (cernoziomuri) și solurilor intrazonale (hidromorfe, halomorfe, psamosoluri în Câmpia Careiului).

Hidrografia[modificare | modificare sursă]

Drenează aceleași râuri ca Dealurile de Vest. Râurilie care străbat câmpia au o direcție E-V cu excepția celor din Banat care se orientează NE-SV sau chiar N-S. În partea de câmpie joasă au albii abia schițate și tendințe de înmlăștinire și revărsare.

Canalele de mare importanță:

-Canalul Crișurilor:
-Canalul Morilor

S-au amenajat importante bazine piscicole: Cefa, Tămașda, Ineu.

Resursele subsolului[modificare | modificare sursă]

Resursele sunt legate de falierea fundamentului: ape minerale, petrol, gaze naturale. Apele minerale apar pe tot cuprinsul Câmpiei de Vest: Tășnad, Oradea, Băile Felix, Salonta. Petrolul și gazele naturale formează una dintre cele mai importante resurse ala câmpiei: Turna, Teremia, Călaceu.

Populația[modificare | modificare sursă]

Etnii: români, maghiari, romi, bulgari, sârbi, nemți. Densitatea medie este de 50-75 loc/km2, valorile uneori trec de 1000 loc/km2 (Timișoara, Oradea, Arad). Sporul natural are valori egale cu media pe țară cu excepția Câmpiei Banatului.

Așezări[modificare | modificare sursă]

Urbane: 18 localități, cele mai importante fiind: Timișoara, Arad, Oradea, Satu Mare. Rurale: sunt rare și de dimensiuni mari (>3000 loc.) și au un grad de geometrizare ce se accentuează de la N spre S.

Agricultura[modificare | modificare sursă]

Agricultura este o ocupație veche și importantă pentru acest spațiu. Cultura plantelor se practică în condiții de randament sporit. Creșterea animalelor se remarcă prin toate tipurile de animale (În Banat mai ales porcine).

Industria[modificare | modificare sursă]

Din punct de vedere industrial, actual industriile sunt concentrate în cele 4 orașe principale: construcții de mașini, utilaj greu, industria textilă, anvelope.

Transporturile[modificare | modificare sursă]

Majoritatea se desfășoară de-a lungul liniei de transport a Câmpiei de Vest: Halmeu, Stamora Moravița (aliniament N-S). Se desprind o serie de magistrale: 4 (Satu Mare-Oradea-Timișoara), 3 (Crișul Repede), 2 (Valea Mureșului), 1 (Timișoara-Caransebeș). E traversată de artere rutiere importante, și de rute fluviale.

Regionarea[modificare | modificare sursă]

A. Câmpia Someșului (între Depresiunea Oaș, Dealul Codrului, cumpăna de ape dintre Crasna și Erin.
-câmpii tabulare:
-Câmpia Turului
-Câmpia Ardud
-câmpii joase:
-Câmpia Joasă a Someșului
-Câmpia Eceda
B. Câmpia Crișurilor (între Câmpia Someșului, Dealurile de Vest, Mureș)
-câmpii înalte:
-Câmpia Aradului
-Câmpia Tășnadului
-Câmpia Buduslăului
-Câmpia Miersigului
-Câmpia Cermeiului
-Câmpia Careiului (în partea vestică a unității,cu dune de nisip fixate prin plantații de salcâm și viță d vie)
-câmpii joase:
-Câmpia Erinului
-Câmpia de subsidență a Crișurilor
C. Câmpia Banatului (între Mureș și granița cu Ungaria)
-câmpii înalte:
-Câmpia Vingăi
-câmpii joase:
-Câmpia Lugojului
-Câmpia Timișului

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

Geografia României, I, Geografia fizică (1983) (tratat)
Geografia României, II, Geografie umană și economică (1984) (tratat)

Legături externe[modificare | modificare sursă]