Macroregiunea 4
| România |
 Acest articol face parte din seria: |
|
|
|
|
Geografia României · Politica României · Atlas |
Macroregiunea 4 este o mărime statistică introdusă în anul 2001, formată din două regiuni de dezvoltare, de asemenea fără personalitate juridică: Regiunea de dezvoltare Sud-Vest și Regiunea de dezvoltare Vest.
Cel mai mare și important oraș este Timișoara.
Timișoara a fost în anul 2016 primul oraș Capitală a Tineretului din România, iar în anul 2023 este Capitală Europeană a Culturii, alături de orașele Eleusina și Veszprém.[1][2]
.jpg)
Macroregiunea 4 are cea mai dinamică economie din România și cel mai mare aflux de investiții dintre regiunile țării, având cea mai ridicată rată antreprenorială din țară și un sistem de Startup-uri în plină dezvoltare.[3] Timișoara este cel mai bun oraș pentru afaceri din România, conform companiei Forbes.[4] Este singurul oraș din Europa de Est cu grad investițional AAA, calculat de agenția Fitch Ratings.[5]
Conform datelor oficiale furnizate de Banca Mondială, Timișoara este orașul cu cea mai mare creștere economică din Uniunea Europeană.[6] În clasamentul mondial al calității vieții realizat de platforma Numbeo, Timișoara se află pe primul loc în România și pe locul 84 în lume, imediat după Philadelphia și Birmingham, și peste Lisabona, Bruxelles sau Manchester.[7]
Este singurul oraș din România inclus de publicația Time în topul destinațiilor turistice din lume, alături de Washington, D.C., Barcelona sau Napoli.[8] A fost desemnat cel mai bun oraș de city-break din Europa în anul 2023.[9]
În anul 2021 Timișoara a fost declarat cel mai bun oraș din România și al treilea din Europa pentru munca la distanță, conform raportului de specialitate efectuat de platforma OVO Network.[10] Cu o viteză de download de 90,27 de megabiți pe secundă, Timișoara a fost în 2013 orașul cu cel mai rapid Internet din lume.[11]
Este regiunea cu cea mai rapidă urbanizare din România, fenomen demografic corelat cu creșterea economică accelerată a județului Timiș. Trendul se va accentua odată cu aderarea României la Spațiul Schengen și celelalte structuri euro-atlantice, datorită proximității imediate la graniță și accesului rapid la piețele din Occident și Balcanii de Vest.[12] Timișul este din anul 2023 cea mai mare piață de real-estate din România, cu 1.459 de proiecte în execuție și pregătire.[13]
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ „Timișoara – Capitala Tineretului din România | Fundația Națională pentru Tineret”. Accesat în .
- ^ en „The European Capital of Culture 2021 in Romania: The Selection Panel's Final Report” (PDF). Comisia Europeană. București. octombrie 2016.
- ^ „Timisoara Startups” (în engleză). timisoarastartups.ro. Accesat în .[nefuncțională – arhivă]
- ^ „Timișoara, cel mai bun oraș pentru afaceri din România” (în Romanian). TVR.RO. Accesat în .
- ^ „Fitch Ratings: Credit Ratings & Analysis For Financial Markets” (în engleză). Fitch Ratings. Accesat în .
- ^ Nicoleta (). „Timișoara, orașul cu cea mai mare creștere economică din UE”. Jurnalul de Afaceri. Accesat în .
- ^ Intelligence, Financial (). „Calitatea vieții – Timișoara mai bine decât Lisabona, Clujul peste Bruxelles, Bucureștiul devansează Roma”. Financial Intelligence. Accesat în .
- ^ „Timişoara a ajuns în topul celor mai grozave locuri din lume”. Mediafax.ro. Accesat în .
- ^ „Un oraș din România, desemnat destinația perfectă de toamnă din Europa în 2023”. Stirileprotv.ro. Accesat în .
- ^ „Timișoara, cel mai bun oraș din România și al treilea din Europa pentru munca la distanță”. Economedia.ro. . Accesat în .
- ^ „Timisoara este pe locul 1 in topul mondial al oraselor cu viteza mare la internet”. Stirileprotv.ro. Accesat în .
- ^ „Rezultate 2011 – Recensamantul Populatiei si Locuintelor”. Accesat în .
- ^ „Analiză imobiliară la jumătate de an. Piața rezidențială, pe pantă descendentă: A scăzut numărul de proiecte de locuințe, sunt pe minus tranzacțiile, autorizațiile de construire, cererea și oferta”. Economedia.ro. . Accesat în .
| |||||