Buziaș

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Buziaș
—  Oraș  —
Ansamblul de arhitectură balneară „Zona cu parcul”
Ansamblul de arhitectură balneară „Zona cu parcul”
Stemă
Stemă
Buziaș se află în România
Buziaș
Buziaș
Buziaș (România)
Poziția geografică
Coordonate: Coordonate: 45°39′N 21°36′E / 45.650°N 21.600°E / 45.650; 21.60045°39′N 21°36′E / 45.650°N 21.600°E / 45.650; 21.600

Țara România
Regiune de dezvoltare Vest
Județ Timiș

SIRUTA 155403
Atestare documentară 1321
Oraș 1956

Reședință Buziaș[*]
Componență Buziaș[*], Bacova, Silagiu

Guvernare
 - Primar Sorin Munteanu[*][3] (PNL, )

Suprafață
 - Total 105,2 km²
Altitudine 128 m.d.m.

Populație (2011)[1][2]
 - Total 7.023 locuitori
 - Densitate 66,76 loc./km²
 - Recensământul anterior, 2002 7.772 locuitori

Fus orar EET (+2)
 - Ora de vară (DST) EEST (+3)
Cod poștal 305100

Prezență online
site web oficial Modificați la Wikidata
GeoNames Modificați la Wikidata
facebook Modificați la Wikidata

Poziția localității Buziaș
Poziția localității Buziaș

Buziaș (în maghiară Buziásfürdő, în germană Busiasch) este un oraș și o stațiune balneoclimaterică în județul Timiș, Banat, România, format din localitățile componente Buziaș (reședința), Silagiu, și Bacova. Are o populație de 7.023 locuitori (2011). Localitatea a fost menționată pentru prima dată de către Carol I al Ungariei într-un document din 1321. A fost declarat oraș în 1956. A fost capitala plășii Buziaș, din județul interbelic Timiș-Torontal.

Geografie[modificare | modificare sursă]

Orașul este situat în vestul României, la 30 km de municipiul Timișoara și 23 de km de municipiul Lugoj, de ambele fiind legat de drumul județean DJ 592 și de calea ferată Timișoara-Buziaș-Lugoj. Orașul propriu-zis se desfășoară pe terasa superioara a Timișului, la contactul dintre Câmpia Banatului de Est și dealurile bănățene – Dealul Silagiu, în partea de sud-est a Județului Timiș, Stațiunea Buziaș fiind situată la o altitudine medie de 128 m.

Istoric[modificare | modificare sursă]

Apele minerale de la Buziaș au fost folosite din antichitate de către daco-romani, având denumirea Ahibis.

Principala stațiune a județului Timiș, care datorită apelor sale figurează în marile enciclopedii ale lumii, precum aceea a savanților italieni M. Messini și C.G. Lollo “Aque minerali del mondo” sau “Precis d`hydrologie” a omului de știință francez A. Morette, s-a impus pe plan național și în străinătate. 

Arheologul Liviu Mărghitan susține că Buziașul și Băile Herculane:

 “au fost căutate în antichitatea daco-romană pentru condițiile lor speciale, curative … Resturile de clădiri, părți din conducte de apă, monumente de piatră, țigle și monede, semnalate aici încă din secolul precedent, lasă să se întrevadă existența unei stațiuni de tratament din secolul al XIII – lea e.n.”. Redescoperirea zăcământului hidromineral (apa minerală și dioxidul de carbon) s-a produs între anii 1796 – 1805 având un rol deosebit de important în evoluția așezării întrucât în 1811 s-a deschis primul sezon balnear organizat, totodată înființându-se Stațiunea Balneară. Valoarea terapeutică a apelor minerale a devenit cunoscută în scurt timp atât în Ungaria cât și în țările vecine, Buziașul fiind “locul cel pentru izvoarele cele tămăduitoare și într-alte stăpâniri cunoscute și unde oamenii din locuri însămânțate și îndepărtate se adună”. Buziașul, în 1819, este declarat localitate balneară. Tratamentul se va realiza până la sfârșitul secolului al XIX-lea prin cură internă, consumul apei minerale fiind de bază (se tratau anemii, afecțiuni ale aparatului urinar, ale colonului, stomacului, ficatului, ale căilor respiratorii, boli ginecologice, boli de nervi etc.). Terapia balneară s-a fundamentat de medici din anii 1838.

Buziaș a fost între 22-26 august 1886 gazda Congresului al XIII-lea al medicilor și naturaliștilor din Ungaria și Transilvania cu participarea unor specialiști din Asia și Europa.

Buziaș la începutul secolului al XX-lea

Atestarea documentară este din secolele XIV - XV. Datorită condițiilor naturale favorabile, cu bogate izvoare de ape minerale dar și un climat blând, Buziașul a fost recunoscut ca potențial centru balnear. Prima analiză chimică a apelor minerale de aici a fost realizată în anul 1805, fiind printre primele efectuate în România asupra acestui tip de ape cu conținut ridicat de dioxid de carbon (1311,6 mg/litru), calciu, fier, natriu. În contextul acestor considerente se poate aprecia ca „descoperirea științifică” a zăcământului hidromineral de la Buziaș a avut loc în anul 1805, an cu care începe și cercetarea lui, devenind astfel cel mai cunoscut zăcământ hidromineral carbogazos din vestul țării. Pentru prima dată, apele minerale au fost valorificate pentru tratament în 1811, de către balneologul român Gheorghe Ciocârlan. La 1816 a început amenajarea primelor izvoare iar bazele stațiunii balneare fiind construite în 1819. În 1839 a fost declarată stațiune balneară. Între 1903 - 1907 sunt forate 12 izvoare de adâncime și se construiește fabrica de îmbuteliere a apei minerale. În 1911 este declarată oficial stațiune balneoclimaterică.

După Unirea Banatului cu România, își menține statutul de stațiune balneară de tratament cardio-vascular și este reședință de plasă. Este declarat oraș în 1956. În anii '60 activitatea economică se diversifică, sunt create mici industrii ușoare și alimentară. Crește atât populația cât și suprafața orașului. Se construiesc cartiere de blocuri, vile și hoteluri pentru stațiune.

Apele minerale de la Buziaș sunt folosite pentru tratarea multor boli dar sunt și îmbuteliate și comercializate ca ape minerale de larg consum.

Demografie[modificare | modificare sursă]


Circle frame.svg

Componența etnică a orașului Buziaș

     Români (83,21%)

     Maghiari (2,94%)

     Romi (2,97%)

     Germani (2,15%)

     Necunoscută (7,68%)

     Altă etnie (1,02%)



Circle frame.svg

Componența confesională a orașului Buziaș

     Ortodocși (77,24%)

     Romano-catolici (6,59%)

     Penticostali (4,59%)

     Necunoscută (7,73%)

     Altă religie (3,83%)

Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Buziaș se ridică la 7.023 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 7.772 de locuitori.[1] Majoritatea locuitorilor sunt români (83,21%). Principalele minorități sunt cele de romi (2,98%), maghiari (2,95%) și germani (2,15%). Pentru 7,69% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[2] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (77,25%), dar există și minorități de romano-catolici (6,59%) și penticostali (4,6%). Pentru 7,73% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[4]

Parcul[modificare | modificare sursă]

Zona cu parcul din Buziaș cu o suprafață de 20 hectare, ansamblu de monumente istorice, este un parc dendrologic cu multe specii rare de copaci, cel mai important fiind platanul. Arhitectura stațiunii este în stil turcesc, bizantin, unic în România. Singurele promenade similare din Europa se găsesc în Karlovy Vary și în Baden-Baden.

Stațiunea[modificare | modificare sursă]

După ce informațiile referitoare la calitățile tămăduitoare ale izvoarelor minerale au fost făcute publice, începând cu anul 1811 și-au făcut apariția aici primii oameni care au beneficiat de tratament. Cea mai înfloritoare perioadă pe care a cunoscut-o stațiunea a fost în secolul al XIX-lea, când aceasta a devenit recunoscută pe plan european, apele sale fiind comparate cu cele ale stațiunii Neuheim din Germania.

O perioadă de stagnare a fost cunoscută la Buziaș după revoluția din 1989, când stațiunea a început sa decadă semnificativ. Începând cu anul 2005, s-a început derularea unor investiții care sa readucă stațiunea Buziaș în prim-planul stațiunilor balneare din Romania.

În prezent se efectuează la Buziaș proceduri zilnice, printre care se numără consultațiile medicale realizate de specialiști, mofete, băi calde cu ape minerale, băi de plante, împachetări cu parafină, hidroterapie sau diverse proceduri cu aparate ultramoderne de fizioterapie, gimnastică medicală și masaje. Se tratează aici afecțiuni cardiovasculare, boli ale sistemului nervos, nevroze, boli de nutriție și metabolism, boli renale, digestive sau afecțiuni ale aparatului respirator.

Tot la Buziaș funcționează, începând din anul 1997, Centrul Medical "Cristian Șerban" pentru copii și tineri cu diabet și hemofilie. În cadrul acestui centru, copiii și tinerii beneficiază gratuit de diagnostic, evaluare clinică, educație medicală și susținere psihologică[5].

Proceduri[modificare | modificare sursă]

  • Termoterapie
  • Magnetoterapie
  • Hidroterapie cu ape calde în cadă
  • Băi galvanice
  • Electroterapie – curenți de joasă frecvență, curenți de medie frecvență, curenți de înaltă frecvență, ultrasunete
  • Aerosoli, inhalații
  • Kinetoterapie, masaj terapeutic
  • Gimnastică medicală
  • Cura de teren prin pergole acoperite „colonada” și cură de ionizare negativă prin plimbări în parc.
  • Băi de plante

Pentru cei sosiți aici la tratament ori pentru odihnă, principalele servicii de cazare sunt oferite de:[6] [7]

  • Hotel Timiș **
  • Hotel Parc ***
  • Hotel Phoenix **** (fostul Hotel Buziaș)
  • Hotel Silvana **
  • Pensiunea Popas Paradis

Economie[modificare | modificare sursă]

Economia Buziașului s-a dezvoltat în jurul stațiunii balneo-climaterice și a resurselor de ape minerale. Cu timpul activitatea economică s-a diversificat, odată cu amplasarea aici a unor fabrici în domeniul electromotoarelor (secție a „Electromotor” Timișoara), industriei textile și de încălțăminte. În ultimii ani s-au făcut investiții consistente în stațiunea balneoclimaterică, în dezvoltarea infrastructurii de turism, și au fost deschise câteva noi întreprinderi private cu caracter industrial.

Viața culturală[modificare | modificare sursă]

Instituții culturale:[modificare | modificare sursă]

– Casa de Cultură Buziaș

– Teatrul Buziaș

– Muzeul Buziaș (două)

– Sala de spectacole

– Căminele culturale Bacova și Silagiu

– Colecția de Etnografie ,,Iuliana Florea Troceanu “ Buziaș

– Biblioteca Buziaș

Biserici, mănăstiri și alte lăcașe de cult:

– Biserica ortodoxă română cu hramul „Sfântului Petru și Pavel“ Buziaș

– Biserica ortodoxă română cu hramul „Nașterea Maicii Domnului“ Buziaș

– Biserica ortodoxă română Bacova (1889)

– Biserica ortodoxă română Silagiu

– Biserica romano-catolică Buziaș

– Biserica romano-catolică Bacova

– Biserica greco-catolică Buziaș

– Biserica greco-catolică Silagiu

– Biserica reformată Buziaș

– Biserici baptiste: Buziaș, Bacova și Silagiu

– Biserici penticostale: Buziaș și Silagiu

O serie de manifestări organizate în ultimii ani au devenit tradiție:

Fasching (Bal mascat) pe 25 Februarie

Balul vânătorilor pe 4 Martie

Weekend-ul de Florii la Buziaș

28 apr – 1 Mai la Buziaș

30 aprilie Aeroport Buziaș

30 mai – 5 iunie Săptămâna culturală Buzieșeană și Festivalul „Zilele veverițelor”; Rusaliile la Buziaș

18-24 iunie Vacanța de înot pentru copii

29 – 30 iulie – Folk la Buziaș

(28-30 iulie) iulie-august Festival BUZZ – BASE

8-10 septembrie Ruga Buzieșeană & Redescoperă Stațiunea Buziaș

7-8 octombrie Festivalul Papricașului și Vinului ș.a.

Învățământ[modificare | modificare sursă]

– Liceul Buziaș

– Școli cu clasele I-VIII: Buziaș și Bacova

– Grădinițe cu program normal: Buziaș, Bacova și Silagiu

Sănătate[modificare | modificare sursă]

Instituții sanitare:

– Spitalul Buziaș

– Serviciul UPU SMURD: Buziaș, secție a Spitalului Județean Timișoara

– Cabinete medicale: Buziaș (zece), Bacova și Silagiu

– Cabinete stomatologice: Buziaș (trei)

– Farmacii: Buziaș (două) și Bacova

– Cabinet sanitar-veterinar: Buziaș

– Farmacii sanitar-veterinare: Buziaș (două)

Politică[modificare | modificare sursă]

Orașul Buziaș este administrat de un primar și un consiliu local compus din 15 consilieri. Primarul, Sorin Munteanu[*], de la Partidul Național Liberal, a fost ales în . Începând cu alegerile locale din 2016, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[8]

    Partid Consilieri Componența Consiliului
Partidul Național Liberal 5          
Partidul Social Democrat 4          
Alianța pentru Buziaș 3          
Partidul Alianța Liberalilor și Democraților 2          
Forumul Democrat al Germanilor din România 1          

Galerie foto[modificare | modificare sursă]

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Ioan Munteanu, Timiș. Monografie, Editura Marineasa, 1998 ISBN 973-9496-68-7
  • Sfetcu, Octavian, Buziaș - temelii istorice și teatrale, Editura Orizonturi Universitare, 2001, ISBN 973-8109-51-5
  • Simuț, Doru O., Buziaș. Mic îndreptar turistic, Editura Sport-Turism, București, 1986

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b „Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). Accesat în . 
  2. ^ a b Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. . Accesat în . 
  3. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central[*] 
  4. ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. . Accesat în . 
  5. ^ Modelul de suflet de la Buziaș
  6. ^ „http://buzias.ro/”.  Legătură externa în |title= (help)
  7. ^ „http://buzias.ro/oferta-generala”.  Legătură externa în |title= (help)
  8. ^ „Lista competitorilor care au obținut mandate” (XLSX). Biroul Electoral Central pentru alegerile locale din 2016. 

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Buziaș