Comuna Giroc, Timiș

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Giroc
—  Comună  —
Stemă
Stemă
45°41′46″N 21°14′13″E / 45.69611°N 21.23694°E / 45.69611; 21.23694

Țară Flag of Romania.svg România
Județ ROU Timis County CoA.svg Timiș

SIRUTA 155314
Atestare documentară 1371, ("Gyrug")

Reședință Giroc
Componență Giroc, Chișoda

Guvernare
 - Primar Iosif-Ionel Toma[*][3][4] (PSD, )

Suprafață
 - Total 55,28 km²
Altitudine 89 m.d.m.

Populație (2011)[1][2]
 - Total 8388 locuitori
 - Densitate 151,73 loc./km²
 - Recensământul anterior, 2002 4.295 locuitori

Fus orar UTC+2
Cod poștal 307220

Prezență online
site web oficial Modificați la Wikidata
GeoNames Modificați la Wikidata

Amplasarea în cadrul județului
Amplasarea în cadrul județului

Giroc este o comună în județul Timiș, Banat, România, formată din satele Chișoda și Giroc (reședința).

Istorie[modificare | modificare sursă]

Giroc în Harta Iosefină a Banatului, 1769-72

Localitatea Giroc a fost pentru prima dată atestată documentar la 1371. Totuși, pe teritoriul comunei au fost descoperite urme arheologice care indică prezența umană începând cu epoca de piatră și epoca fierului. Deasemenea au fost descoperite materiale daco-romane și urme din neoliticul mijlociu. Tot pe teritoriul comunei a fost descoperită și vatra unei așezări aparținând Culturii Cucuteni - Belegis.

În perioada de după prima atestare documentare, istoria Girocului a evoluat în ton cu evoluția politico-economică a Banatului. La 1379 exista la Giroc un jude. În 1745 este amintit cneazul de Giroc. Locuitorii au fost pentru mult timp majoritari români ortodocși, iobagi; terenul agricol era proprietate a Camerei Aulice de la Viena. Între 1865 - 1870 a avut loc o primă colonizare a Girocului cu familii de germani (șvabi bănățeni) din Grabaț, Lenauheim, Variaș. Importanța Girocului crește, devenind centru de plasă la 1870. În 1897 se înființează aici „Banca Populară Ghiroceană” .

Între 1910 - 1912 a sosit la Giroc un nou val de coloniști germani din Nițchidorf. După unirea Banatului cu România, în 1920, denumirea oficială s-a schimbat din Gyüreg în cea română de Giroc.

Politică[modificare | modificare sursă]

Comuna Giroc este administrată de un primar și un consiliu local compus din 17 consilieri. Primarul, Iosif-Ionel Toma[*], de la Partidul Social Democrat, a fost ales în . Începând cu alegerile locale din 2016, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[5]

    Partid Consilieri Componența Consiliului
Partidul Social Democrat 8                
Partidul Național Liberal 4                
Partidul Verde 3                
Partidul Alianța Liberalilor și Democraților 1                
Candidat independent 1                

Atâr primarul cât și viceprimarul comunei fac parte din PSD. Consiliul Local este constituit din 15 consilieri, împărțiți astfel:

    Partid Consilieri Componența
  Partidul Social Democrat 6            
  Alianța Dreptate și Adevăr (2 PD și 2 PNL) 4            
  Partidul Național Țărănesc Creștin Democrat 1            
  Partidul România Mare 1            
  Partidul Conservator (PUR) 1            

Obiective turistice[modificare | modificare sursă]

  • Mânăstirea Timișeni
  • Pădurea Giroc

Demografie[modificare | modificare sursă]



Circle frame.svg

Componența etnică a comunei Giroc

     Români (90.43%)

     Maghiari (1.8%)

     Necunoscută (4.63%)

     Altă etnie (3.12%)


Circle frame.svg

Componența confesională a comunei Giroc

     Ortodocși (81.74%)

     Romano-catolici (3.83%)

     Penticostali (3.5%)

     Baptiști (3.12%)

     Necunoscută (4.84%)

     Altă religie (2.94%)

Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Giroc se ridică la 8.388 de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 4.295 de locuitori.[1] Majoritatea locuitorilor sunt români (90,44%), cu o minoritate de maghiari (1,8%). Pentru 4,64% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[2] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (81,75%), dar există și minorități de romano-catolici (3,84%), penticostali (3,51%) și baptiști (3,12%). Pentru 4,84% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[6]

Note[modificare | modificare sursă]

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Bibliografie recomandată[modificare | modificare sursă]

  • Gruița, Octavian, Giroc. Monografie istorică, Editura Marineasa, Timișoara, 1996, ISBN 973-9185-49-5

Legături externe[modificare | modificare sursă]