Sânandrei, Timiș

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Sânandrei
—  Sat  —
Coordonate:Coordonate: 45°51′10″N 21°10′5″E / 45.85278°N 21.16806°E / 45.85278; 21.1680645°51′10″N 21°10′5″E / 45.85278°N 21.16806°E / 45.85278; 21.16806

Țară  România
Județ Actual Timis county CoA.svg Timiș
Comună Sânandrei

Guvernare
 -  Coman Claudiu Florin

Populație
 - Total 3.065 locuitori

Fus orar EET (+2)
 - Ora de vară (DST) EEST (+3)
Cod poștal 307375

Site web: www.primaria-sinandrei.ro

Sânandrei este o localitate în județul Timiș, România. Este reședința comunei cu același nume.

Repere istorice[modificare | modificare sursă]

  • 1230 - o așezare existentă în vatra Sânandreiului de azi este consemnată ca proprietate a Capitlului (instituție care conducea activitatea unei biserici sau unei mănăstiri catolice) din Arad;
  • 1382 - apare în registrele papale de dijmă (Sancto Andrea);
  • 1461 - românul Nicolae Hăgimaș este proprietarul așezării Zenthandras;
  • 1717 - apare sub denumirea Saint André, cu 23 case;
  • 1735 - sunt aduși coloniști italieni, iar satul Carani (Mercydorf) se poate considera că a fost fondat și locuit peste un deceniu exclusiv de italieni;
  • 1748-1749 - sunt colonizate primele familii de germani;
  • 1766 - la Sânandrei sunt aduși coloniști francezi;
  • 1772 - autoritățile așază în sat încă 42 de familii germane;
  • 1853 - s-a născut la Mercydorf Josef Gabriel, poet în dialect șvăbesc (d. 1927);
  • 1856-1866 - este preot romano-catolic în Carani Lorenzo Schlauch, viitor cardinal;
  • 1 februarie 1931 - se naște la Sânandrei campionul mondial la handbal Sepi Jakob;
  • 2002 - comuna Sânandrei avea 5251 de locuitori;

- Carani (1717, Mercydorf), Covaci (1843, Kovács).

Sânandrei (comună, județul Timiș)TP 444PT

1. Vestigii preistorice.

a) În localitate s-a descoperit un depozit format din obiecte de cupru preistorice. Bibliografie: Vulpe 1975, p. 69; Lazarovici 1975a, p. 29.

b) Dintr-un loc neprecizat provine un depozit de bronzuri precum și ceramică (epoca timpurie și mijlocie a bronzului). Descoperirile s-au efectuat pe malul unei ape. Bibliografie: Gogâltan 1999, p. 107.

c) De aici provin mai multe fragmente de brățări și o sârmă spiralică din aur, preistorice. Bibliografie: Gumă 1993, p. 245, 295.

d) Aici se află o așezare hallstattiană. Bibliografie: Gumă 1993, p. 295.

2. Situri arheologice cu stratigrafie complexă.

a) Punctul Oxenbrickel, Ocsabrickel, Ocsăplaț sau Ocsaplaț. În hotar, la 500 m SE de sat, s-a descoperit o mare așezare neolitică multistratigrafiată, aflată la 250 m SE de comună. Locul este înconjurat de foste brațe ale râului Bega. Materialele arheologice descoperite aparțin culturii Vinča și grupului cultural Foeni, importuri clasice și ceramică Latène. Tot aici se află și o necropolă prefeudală (secolele VII-VIII / IX d.Chr.). Bibliografie: Lazarovici 1979b, p. 207; Gudea și Moțiu 1983, p. 192; Mare 1994; Drăgoescu 1995, p. 346; Drașovean 1996, p. 113-114; 1996c; Jongsma și Greenfield 1996; Bejan și Drașovean 1997; Bejan 1995, p. 80-85; Mare 1998, p. 293; 2004, p. 123-125, 203; Dulea 2001-2002, p. 210, 226; El Susi 1999-2000; 2003; Muntean și Muntean 2001; Marțiș 2002; Gogâltan 2004a, p. 67; *** 2001, p. 819; *** 2002-2003a, p. 621.

b) La circa 100 m de Parcul 1, pe un promontoriu înconjurat cu stuf, pe traseul conductei, la circa 0,60-0,80 m adâncime, s-a descoperit o întinsă așezare daco-romană suprapusă de o alta datat între secolele X-XII d.Chr.

Bibliografie: Benea 1996b, p. 287-288; Mare 2004, p. 20, 203.

c) La circa 2 km spre vest pe traseul conductei apare o așezare daco-romană suprapusă de o alta prefeudală de secolele VI-VIII d.Chr. Bibliografie: Benea 1996b, p. 288; Mare 2004, p. 203.

3. Movile de pământ.

a) În hotar sunt semnalate mai multe „dâmburi” care par a fi naturale. Bibliografie: Medeleț și Bugilan 1987, p. 164.

4. Vestigii medievale.

a) În secolul XIX se mai vedea, către Cerneteaz, o cetate de pământ, dublă. Cele două incinte rotunde erau legate între ele cu șanțuri și val. Bibliografie: Rădulescu 1999-2001, p. 48-49.

5. Descoperiri monetare.

a) Pe teritoriul localității se semnalează un tezaur monetar format din 75 denari republicani romani descoperit în anul 1840. Bibliografie: Glodariu 1974, p. 292; Gudea și Moțiu 1983, p. 193; Medeleț 1994a, p. 284.

b) Pe teritoriul localității se semnalează denari imperiali romani. Bibliografie: Gudea și Moțiu 1983, p. 195; Drăgoescu 1995, p. 371.

c) Aici s-a descoperit o monedă din bronz de la Constantius I. Bibliografie: Toma-Demian 2002-2003, p. 184; Mare 2004, p. 202, 203.

d) În anul 1872 s-au descoperit două monede mici din bronz de la Constantinus I. Bibliografie: Toma-Demian 2002-2003, p. 184; Mare 2004, p. 202, 203.

e) Tot de aici provine o monedă din argint de la Valens. Bibliografie: Toma-Demian 2002-2003, p. 184.

f) Un denar de la Marcus Aurelius s-a descoperit în comună. Bibliografie: Mitrea 1964, p. 579; 1964a, p. 383

Informatii din:

"Descoperiri arheologice din Banatul românesc – repertoriu " de Sabin Adrian LUCA la pag.220 nr.524