Județul Iași
| Iași | |||
| — Județ — | |||
 | |||
| |||
 Iași (România) Poziția geografică în România | |||
| Coordonate: 47°15′N 27°19′E / 47.25°N 27.31°E | |||
|---|---|---|---|
| Țară |  România | ||
| Regiune | Nord-Est | ||
| SIRUTA | 225 | ||
| Reședință | Iași | ||
| Componență | municipii orașe Comune | ||
| Guvernare | |||
| - președinte al Consiliului Județean Iași[*] | Costel Alexe  (PNL, 2020) | ||
| - Prefect | Marian Grigoraș (PNL) | ||
| Suprafață | |||
| - Total | 5.476 km² | ||
| Populație (2020) | |||
| - Total | 956.216 locuitori | ||
| - Densitate | 174 loc./km² | ||
| - Locul după populație | 2 | ||
| Fus orar | UTC+2 | ||
| Prefix telefonic | 32 | ||
| Indicativ autovehicule | IS | ||
| Prezență online | |||
| http://www.icc.ro/ GeoNames OpenStreetMap | |||
 | |||
 | |||
Modifică date / text  | |||
Iași este un județ aflat în regiunea istorică numita Moldova, în nord-estul României, cu reședința în municipiul Iași. Iașul își trage numele de la vechiul trib sarmat al Iașilor.[necesită citare]
Vecini[modificare | modificare sursă]
- Republica Moldova, la est - Raionul Ungheni, hotar pe Prut.
- Județul Neamț, la vest.
- Județul Botoșani, la nord.
- Județul Suceava, în nord-vest.
- Județul Vaslui, la sud.
Politica[modificare | modificare sursă]
Județul Iași este administrat de un consiliu județean format din 36 consilieri. În urma alegerilor locale din 2020, consiliul este prezidat de Costel Alexe de la PNL, iar componența politică a Consiliului este următoarea:[1]
| Partid | Consilieri | Componența Consiliului | |||||||||||||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Partidul Național Liberal | 17 | ||||||||||||||||||
| Partidul Social Democrat | 10 | ||||||||||||||||||
| Uniunea Salvați România | 6 | ||||||||||||||||||
| Partidul Mișcarea Populară | 3 | ||||||||||||||||||
Lista președinților consiliului județean de după 1990 este următoarea:
| Nr. | Nume | Mandat | Alegeri | Partid | |
|---|---|---|---|---|---|
| 1 | Ioan Amihăesei[2] | aprilie 1992 | iunie 1996 | 1992 | FSN |
| 2 | Liviu Antonesei[2] | iunie 1996 | decembrie 1998 | 1996 | PAC |
| 3 | Vladimir Tănăsoiu[2] | decembrie 1998 | iunie 2000 | PNL | |
| 4 | Lucian Flaișer[2] | iunie 2000 | 26 iunie 2008 | 2000 | PSD |
| 2004 | |||||
| 5 | Constantin Simirad | 26 iunie 2008 | 20 iunie 2012 | 2008 | PSD |
| 6 | Cristian Mihai Adomniței | 20 iunie 2012 | 19 mai 2015 | 2012 | USL/ PNL |
| 7 | Victorel Lupu | 20 mai 2015 | 24 iunie 2016 | PSD | |
| 8 | Maricel Popa | 24 iunie 2016 | 23 octombrie 2020 | 2016 | PSD |
| 9 | Costel Alexe | 23 octombrie 2020 | prezent | 2020 | PNL |
Lista prefecților de după 1990 este următoarea:
| Prefect Nr. |
Nume | Mandat | Partid | Guvern | |
|---|---|---|---|---|---|
| 1 | Dan Gâlea | 26 iulie 1990 | 6 septembrie 1996 | FSN/
FDSN/ PDSR |
Roman II |
| Roman III | |||||
| Stolojan | |||||
| Văcăroiu | |||||
| 2 | Lucian Flaișer | 6 sept. 1996 | 9 dec. 1996 | PDSR | |
| 3 | Florin Vitan | 28 decembrie 1996 | 11 ianuarie 2001 | CDR | Ciorbea |
| Vasile | |||||
| Isărescu | |||||
| 4 | Corneliu Rusu Banu [3][4][5][6][7][8] | 11 ianuarie 2001 | 22 august 2002 | PSD | Năstase |
| 5 | Neculai Apostol | 22 august 2002 | 17 iulie 2003 | ||
| 6 | Ioan Avarvarei | 17 iulie 2003 | 18 martie 2004 | ||
| 7 | Spiridon Crețu | 18 martie 2004 | 6 ianuarie 2005 | ||
| 8 | Radu Prisăcaru | 7 ianuarie 2005 | 6 septembrie 2006 | D.A./
PNL |
Tăriceanu I |
| 9 | Nicușor Păduraru | 20 septembrie 2006 | 21 februarie 2008 | ||
| PNL | Tăriceanu II | ||||
| 10 | Marius Bodea | 21 februarie 2008 | 23 ianuarie 2009 | ||
| 11 | Victorel Lupu | 23 ianuarie 2009 | 1 octombrie 2009 | PSD | Boc I |
| 12 | Dragomir Tomașeschi [9][10] | 2 octombrie 2009 | 10 mai 2012 | PD-L | Boc II |
| Ungureanu | |||||
| 13 | Marian Bosianu | 12 mai 2012 | 20 iunie 2012 | USL/
PSD |
Ponta I |
| 14 | Romeo Olteanu | 20 iunie 2012 | 20 august 2014 | ||
| Ponta II | |||||
| Ponta III | |||||
| 15 | Dan Cârlan | 1 septembrie 2014 | 4 ianuarie 2016 | ||
| Ponta IV | |||||
| Cioloș | |||||
| 16 | Marian Grigoraș [11] | 18 februarie 2016 | 3 aprilie 2017 | PNL | |
| Grindeanu | |||||
| 17 | Marian Șerbescu | 5 aprilie 2017 | 9 decembrie 2019 | PSD | |
| Tudose | |||||
| Dăncilă | |||||
| (16) | Marian Grigoraș | 10 decembrie 2019 | prezent | PNL | Orban I |
| Orban II | |||||
Demografia[modificare | modificare sursă]
În urma datelor recensământului din 2011, județul Iași avea o populație de 772.348 locuitori, fiind, după București, al doilea județ ca număr de locuitori din România, cu o densitate a populației de 140,5 loc./km².[12] Populația aproape s-a dublat în ultimii șaizeci de ani.
Peste 98% dintre locuitori sunt români; există de asemenea comunități de romi. Majoritatea populației este formată din ortodocși, însă există și o comunitate semnificativă de catolici (cca. 5%, în Iași și în partea de vest a județului), precum și mici grupuri de protestanți.
Județul Iași - evoluția demografică
Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia
Componența etnică a Județului Iași
Români (91,8%)
Romi (0,9%)
Necunoscută (6,7%)
Altă etnie (0,6%)
Geografia[modificare | modificare sursă]
Suprafața totală a județului este de 5.476 km².
Județul se află situat pe o câmpie între râul Siret și râul Prut. De asemenea, râul Jijia traversează județul, iar orașul Iași se află pe malurile unui afluent al său, Bahluiul. Partea de sud este ocupată de dealurile Podișului Central Moldovenesc, cu altitudini de peste 400 de metri, iar partea de nord este ocupată de Câmpia Moldovei. În vest, județul este traversat de Culoarul Siretului și de ultimele fragmente ale Podișului Fălticenilor și, de asemenea, de Dealul Mare, cu altitudini de peste 500 de metri.
Economia[modificare | modificare sursă]
Datorită reliefului, economia este centrată pe agricultură. Industria există doar în orașe.
Ramurile industriale predominante sunt:
- industria chimică.
- industria farmaceutică.
- industria metalurgică și de utilaje grele.
- industria textilă.
- industria alimentară.
Industria ușoară: Din 2005 până în 2008, numărul angajaților din domeniul confecțiilor a scăzut cu 50%, ajungând la 15 mii de persoane. Cei mai mulți angajați sunt în confecții, aproximativ 8.200. Restul sunt angajați în pielărie și încălțăminte, 1.320, și în textile aproximativ 1.100[13].
Turismul[modificare | modificare sursă]
Orașul Iași, unul dintre cele mai mari orașe din țară , este cel mai important din Moldova și unul dintre cele mai importante centre culturale din România. Aici se găsește cea mai veche universitate (Universitatea „Al.I. Cuza" Iași) a țării (1860); până la formarea României în 1859, aici a fost capitala Moldovei.
Principalele destinații turistice sunt:
- Municipiul Iași;
- Palatul Culturii;
- Mănăstirea „Trei Ierarhi"; Mănăstirea Golia;
- Dealul Copou (Universitatea „Al.I. Cuza", Grădina Copou - 1834, Grădina Botanică);
- Catedrala Mitropolitană;
- Palatul domnesc de la Ruginoasa;
- Palatul Sturdza de la Miclăușeni;
- Casa memorială Vasile Alecsandri de la Mircești;
- Casa memorială Costache Negruzzi de la Hermeziu;
- Orașele Pașcani, Târgu Frumos, Hârlău și Podu Iloaiei.
Împărțirea administrativă[modificare | modificare sursă]
Județul are 2 municipii, 3 orașe și 93 de comune.
Municipii[modificare | modificare sursă]
Orașe[modificare | modificare sursă]
Comune[modificare | modificare sursă]
Sate[modificare | modificare sursă]
Note![modificare | modificare sursă]
- ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2020” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în .
- ^ a b c d https://www.ziaruldeiasi.ro/stiri/ziua-presedintilor-cinci-sefi-de-consilii-judetene-au-fost-la-iasi-vezi-motivul--178102.html
- ^ La o mamaliguta cu prefectul Corneliu Rusu Banu, 5 octombrie 2001, Ziarul de Iași, accesat la 4 mai 2014
- ^ Corneliu Rusu Banu, prefect 99%, 4 ianuarie 2001, Ziarul de Iași, accesat la 4 mai 2014
- ^ O pensionara cere daune morale de la Corneliu Rusu Banu | Iasi, 11 februarie 2011, Ziare.com, accesat la 4 mai 2014
- ^ Prefectul de Iasi a demisionat, 20 august 2002, EVZ
- ^ SRI l-a lăsat cu ochii-n soare pe prefectul de Iasi, 6 august 2002, 'EVZ
- ^ Prefectul de Iasi, aparat de tigani, 9 august 2002, EVZ
- ^ Prefectul Iașiului: „Sute de oameni au dat în judecată Prefectura“ (INTERVIU), 13 aprilie 2011, Adevărul, accesat la 4 mai 2014
- ^ Testamentului prefectului Tomașeschi, eliberat din funcție, 11 mai 2012, Adevărul, accesat la 5 mai 2014
- ^ https://www.prefecturaiasi.ro/Prefectura%20Iasi/CV/Curriculum%20vitae%20MARIAN%20GRIGORAS.pdf
- ^ „Recensământ 20 octombrie 2011”. INSSE. . Accesat în .
- ^ Industria confectiilor ramane fara angajati
Bibliografie suplimentară[modificare | modificare sursă]
- Dicționar geografic al Județului Iași, C Chiriță, Societatea Geografică Română, București Socecǔ & Teclu, 1888
- Dicționarul geografic al județului Iași, Alexandru Obreja, Editura Junimea, Iași, 1979
- Județele patriei - Iași, Ion Șandru, V. Băcăuanu, Al. Ungureanu, Editura Academiei Republicii Socialiste România, București, 1972
Legături externe[modificare | modificare sursă]
- Consiliul Județean Iași
- Prefectura Județului Iași
- Lista codurilor poștale aferente localităților din Județul Iași
Hărți
Vezi și[modificare | modificare sursă]
- Județele României
- Județele interbelice ale Regatului României
- Listă de localități din județul Iași
- Listă de comune din județul Iași
- Lista monumentelor istorice din județul Iași
- Lista rezervațiilor naturale din județul Iași
- Județul Iași (interbelic)
- Zona Metropolitană Iași
- Listă de publicații din județul Iași
| |||||