Județul Iași

Acest articol se referă la Județul Iași. Pentru alte sensuri, vedeți Iași (dezambiguizare).

Iași

— Județ —

Stemă

Iași (România)

Poziția geografică în România

Coordonate: 47°15′N 27°19′E / 47.25°N 27.31°E

Reședință

Componență

municipii
orașe
Comune

Guvernare

- președinte al Consiliului Județean Iași[*]

Costel Alexe

(PNL, 2020)

- Prefect

Marian Grigoraș (PNL)

Suprafață

- Total

5.476 km²

Populație (2020)

- Total

1.008.254 locuitori

- Densitate

174 loc./km²

- Locul după populație

2 locuitori

Fus orar

UTC+2

Prefix telefonic

32

Indicativ autovehicule

IS

Prezență online

http://www.icc.ro/
GeoNames

OpenStreetMap

Harta României cu județul Iași indicat

Harta județului Iași

Iași este un județ aflat în regiunea istorică numita Moldova, în nord-estul României, cu reședința în municipiul Iași. Iașul își trage numele de la vechiul trib sarmat al Iașilor.^{[necesită citare]}

Vecini[modificare | modificare sursă]

Republica Moldova, la est - Raionul Ungheni, hotar pe Prut.
Județul Neamț, la vest.
Județul Botoșani, la nord.
Județul Suceava, în nord-vest.
Județul Vaslui, la sud.

Politica[modificare | modificare sursă]

Județul Iași este administrat de un consiliu județean format din 36 consilieri. În urma alegerilor locale din 2020, consiliul este prezidat de Costel Alexe de la PNL, iar componența politică a Consiliului este următoarea:^[1]

	Partid	Consilieri	Componența Consiliului
	Partidul Național Liberal	17
	Partidul Social Democrat	10
	Uniunea Salvați România	6
	Partidul Mișcarea Populară	3

Culoarea politica a primarilor alesi in 2020

Lista președinților consiliului județean de după 1990 este următoarea:

Lista președinților Consiliului Județean Iași

Lista prefecților de după 1990 este următoarea:

Lista prefecților județului Iași

Demografia[modificare | modificare sursă]

În urma datelor recensământului din 2011, județul Iași avea o populație de 772.348 locuitori, fiind, după București, al doilea județ ca număr de locuitori din România, cu o densitate a populației de 140,5 loc./km².^[2] Populația aproape s-a dublat în ultimii șaizeci de ani.

Peste 98% dintre locuitori sunt români; există de asemenea comunități de romi. Majoritatea populației este formată din ortodocși, însă există și o comunitate semnificativă de catolici (cca. 5%, în Iași și în partea de vest a județului), precum și mici grupuri de protestanți.

Județul Iași - evoluția demografică

Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia

Componența etnică a Județului Iași

Români (91,8%)

Romi (0,9%)

Necunoscută (6,7%)

Altă etnie (0,6%)

Geografia[modificare | modificare sursă]

Suprafața totală a județului este de 5.476 km².

Județul se află situat pe o câmpie între râul Siret și râul Prut. De asemenea, râul Jijia traversează județul, iar orașul Iași se află pe malurile unui afluent al său, Bahluiul. Partea de sud este ocupată de dealurile Podișului Central Moldovenesc, cu altitudini de peste 400 de metri, iar partea de nord este ocupată de Câmpia Moldovei. În vest, județul este traversat de Culoarul Siretului și de ultimele fragmente ale Podișului Fălticenilor și, de asemenea, de Dealul Mare, cu altitudini de peste 500 de metri.

Economia[modificare | modificare sursă]

Datorită reliefului, economia este centrată pe agricultură. Industria există doar în orașe.

Ramurile industriale predominante sunt:

industria chimică.
industria farmaceutică.
industria metalurgică și de utilaje grele.
industria textilă.
industria alimentară.

Industria ușoară: Din 2005 până în 2008, numărul angajaților din domeniul confecțiilor a scăzut cu 50%, ajungând la 15 mii de persoane. Cei mai mulți angajați sunt în confecții, aproximativ 8.200. Restul sunt angajați în pielărie și încălțăminte, 1.320, și în textile aproximativ 1.100^[3].

Turismul[modificare | modificare sursă]

Orașul Iași, unul dintre cele mai mari orașe din țară , este cel mai important din Moldova și unul dintre cele mai importante centre culturale din România. Aici se găsește cea mai veche universitate (Universitatea „Al.I. Cuza" Iași) a țării (1860); până la formarea României în 1859, aici a fost capitala Moldovei.

Principalele destinații turistice sunt:

Municipiul Iași;
- Palatul Culturii;
- Mănăstirea „Trei Ierarhi"; Mănăstirea Golia;
- Dealul Copou (Universitatea „Al.I. Cuza", Grădina Copou - 1834, Grădina Botanică);
- Catedrala Mitropolitană;
Palatul domnesc de la Ruginoasa;
Palatul Sturdza de la Miclăușeni;
Casa memorială Vasile Alecsandri de la Mircești;
Casa memorială Costache Negruzzi de la Hermeziu;
Orașele Pașcani, Târgu Frumos, Hârlău și Podu Iloaiei.

Împărțirea administrativă[modificare | modificare sursă]

Județul are 2 municipii, 3 orașe și 93 de comune.

Municipii[modificare | modificare sursă]

Orașe[modificare | modificare sursă]

Comune[modificare | modificare sursă]

Articol principal: Listă de comune din județul Iași.

Sate[modificare | modificare sursă]

Articol principal: Listă de localități din județul Iași.

Consulate în Iași[modificare | modificare sursă]

Atât înainte, cât și după Unirea Principatelor din anul 1859, au existat misiuni diplomatice permanente în capitala Moldovei, ca de exemplu un viceconsulat francez (deschis în 1798), consulatul Austriei sau cel al Statelor Unite ale Americii (1873).

În prezent, funcționează la Iași următoarele reprezentanțe diplomatice:

Consulatul General al Moldovei

Consulate Onorifice:

Consulatul Onorific al Republicii Italia
Consulatul Onorific al Republicii Franta
Consulatul Onorific al Republicii Turcia

Note![modificare | modificare sursă]

^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2020” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în 2 noiembrie 2020.
^ „Recensământ 20 octombrie 2011”. INSSE. 5 iulie 2013. Accesat în 9 iulie 2013.
^ Industria confectiilor ramane fara angajati

Bibliografie suplimentară[modificare | modificare sursă]

Dicționar geografic al Județului Iași, C Chiriță, Societatea Geografică Română, București Socecǔ & Teclu, 1888
Dicționarul geografic al județului Iași, Alexandru Obreja, Editura Junimea, Iași, 1979
Județele patriei - Iași, Ion Șandru, V. Băcăuanu, Al. Ungureanu, Editura Academiei Republicii Socialiste România, București, 1972