Județul Suceava

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Suceava
—  Județ  —

Stemă
Stemă
Map
Suceava (România)
Poziția geografică în România
Coordonate: 47°35′N 25°46′E ({{PAGENAME}}) / 47.58°N 25.76°E
Țară România
RegiuneNord-Est
SIRUTA332
Atestare Modificați la Wikidata
ReședințăSuceava
Componențămunicipii
orașe
Comune
Guvernare
 - președinte al Consiliului Județean Suceava[*]​Gheorghe Flutur  Modificați la Wikidata (PNL, 2016)
 - PrefectAlexandru Moldovan [1]
Suprafață
 - Total8,553 km²
Populație (2011)
 - Total▼634.840 locuitori
 - Densitate74,2 loc./km²
Fus orarUTC+2
Prefix telefonic30
Indicativ autovehiculeSV
Locul după populație8
Prezență online
http://www.cjsuceava.ro/
GeoNames Modificați la Wikidata
OpenStreetMap relation Modificați la Wikidata
Harta României cu județul Suceava indicat
Harta României cu județul Suceava indicat
Harta României cu județul Suceava indicat
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Suceava este un județ în nordul regiunii Moldova, estul Maramureșului și nord-estul Transilvaniei din România la granița cu Ucraina, cea mai mare parte a sa fiind constituită din sudul Bucovinei. Reședința județului este municipiul Suceava.

Geografie[modificare | modificare sursă]

Două treimi din județ se află în partea sudică a regiunii istorice Bucovina, în timp ce restul include teritorii din vestul Moldovei propriu-zise. În ceea ce privește suprafața totală, se întinde pe o suprafață de 8.553 km², al doilea ca mărime după județul Timiș.

Partea vestică a județului este formată din munți din grupa Carpaților Orientali: Munții Rodnei, Munții Rarău, Munții Giumalău și Culmile Bucovinei, acestea din urmă cu înălțimi mai mici. Înălțimea județului scade spre est, cu cea mai mică înălțime pe valea râului Siret. Râurile care traversează județul sunt râul Siret cu afluenții săi: râurile Moldova, Suceava și Bistrița.

Județul Suceava se învecinează cu următoarele alte unități teritoriale:

  • Ucraina la nord - Regiunea Cernăuți.
  • La sud - județul Mureș, județul Harghita și județul Neamț.
  • Județul Botoșani și județul Iași la est.
  • Județul Maramureș și județul Bistrița-Năsăud la vest.

Principalele cursuri de apă sunt Siretul (între graniță și Lespezi), Suceava, Moldova (cursul superior și mijlociu) și Șomuzul Mare. Principalele lacuri sunt Dragomirna (lac de acumulare), Fălticeni și Horodniceni (iazuri). Principalele vârfuri muntoase sunt varful Omu Suhard (1932m). vf. Pietrosul Bistriței (1791m), vf. Giumalău (1857m) și vf. Rarău (1651m).

Istorie[modificare | modificare sursă]

În actualele sale granițe, județul Suceava a fost înființat în 1968, dar existența sa istorică este mult mai veche: a existat deja, mai mare decât în prezent, în cadrul Moldovei medievale (ținutul Sucevei) între 1359 și 1774, iar apoi, mai mic decât în prezent, în cadrul Regatului României între 1918 și 1947 și al Republicii Populare Române, între 1948 și 1952.

De la jumătatea secolului al XIV-lea, actualul județ Suceava a fost nucleul principatului Moldovei, având ca reședință orașul Suceava din 1388. Voievodul Ștefan cel Mare și succesorii săi pe tronul Moldovei au construit aici mănăstiri, a căror faimă se datorează conservării excepționale a frescelor nu numai în interior, ci și în exterior: Moldovița, Humor, Sucevița, Arbore, Pătrăuți, Probota, Suceava și Voroneț. Cu frescele lor policrome, aceste mănăstiri reprezintă una dintre comorile culturale ale României moderne și o sursă esențială de venit pentru Biserica Ortodoxă Română.[2]

În următoarele patru secole, teritoriul actualului Județ Suceava a făcut parte din Voievodatul Moldovei, vasal al Imperiului Otoman. A căzut frecvent victimă invaziilor străine, la mâna tarilor, cazacilor, polonezilor, rușilor în 1769 și austriecilor în 1774. Tratatul austro-otoman din 4 mai 1775 a permis Austriei să ocupe acest teritoriu până în 1918.

În timpul Primului Război Mondial, aici au avut loc mai multe bătălii între armatele austro-ungare, germane și rusești, iar armata rusă a fost în cele din urmă permanent izgonită în 1917, în timpul Revoluției Ruse. La sfârșitul războiului, Austro-Ungaria s-a destrămat, iar regiunea a fost revendicată de români, care au proclamat reunirea ei cu restul teritoriului Moldovei în cadrul noii Românii, fapt oficializat în anul următor prin Tratatul de la Saint-Germain-en-Laye din 1919. În acel moment, județul a fost redus la un mic teritoriu în jurul orașului Suceava, corespunzând cu Kreis von Sutschawa (districtul Suceava) creat de ocupanții austrieci.[3]

În timpul reformelor teritoriale ale României comuniste, județul Suceava a fost desființat în 1952, iar în 1968 a fost reînființat și extins considerabil. Pe acest teritoriu, lupta rezistenței anticomuniste împotriva dictaturii partidului unic a continuat până în 1954.[4] Județul Suceava și-a recăpătat instituțiile democratice (prefect, consiliu județean ales) după căderea dictaturii în 1989.

Demografie[modificare | modificare sursă]

Județul Suceava - evoluția demografică

Graficele sunt temporar indisponibile din cauza unor probleme tehnice.


Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia


În 2011, populația județului Suceava era de 634.810 locuitori și avea următoarea alcătuire:[5]

Componența etnică a județului Suceava în 2011

     Români (92,6%)

     Maghiari, Ruteni (0,3%)

     Ucraineni (0,93%)

     Romi (1,91%)

     Germani (0,11%)

     Ruși lipoveni (0,27%)

     Polonezi (0,3%)

     Altă etnie (1,2%)

     Etnie necunoscută (3,65%)

Componența etnică a județului Suceava (județele interbelice Suceava, Rădăuți și Câmpulung) în 1930

     Români (64,6%)

     Ruteni (5,93%)

     Evrei (6,88%)

     Germani (12,46%)

     Maghiari (2,97%)

     Polonezi (1,95%)

     Ruși (0,81%)

     Huțuli (3,3%)

     Altă etnie (1,1%)

Componența etnică a județului este:

Anul Populația Județului[6]
1948 439.751
1956 507.674
1966 572.781
1977 633.899
1992 701.830
2002 688.435
2011 634.840

Multe localități din Județul Suceava au terminația „ți” (Rădăuți, Milișăuți, Pătrăuți etc.). Terminația indică la plural locuitorii unui sat sau oraș. Același tip de terminații se regăsesc și la aromâni, în sudul Balcanilor[7] dar și în Ucraina, în zone la nord sau la sud de Nistru (Cernăuți, Cudrinți, Miliuți, Biliuți etc).

Turism[modificare | modificare sursă]

Suceava este al zecelea și ultimul județ de pe traseul turistic Via Transilvanica, care începe în Județul Mehedinți, străbate Munții Carpați și Podișul Transilvaniei, și se încheie la Mânăstirea Putna.

Principalele atracții turistice ale județului sunt:

Heraldică[modificare | modificare sursă]

Stema județului

Este adoptată prin Hotărârea Guvernului nr. 684 din 30 septembrie 1998 și publicată în Monitorul Oficial nr. 416 din 15 octombrie 1998.

Stema județului Suceava se compune dintr-un scut albastru cu trei piscuri de munte, pe cel din mijloc aflându-se o cruce, totul de aur; crucea este sprijinită de doi lei de argint, limbați roșu, afrontați, sprijinindu-se cu labele inferioare pe câte un pisc și ținând în labele superioare o coroană voievodală de aur. Evocă cadrul natural în care s-a ctitorit cetatea de scaun a voievozilor Moldovei și atestă statornicia organizării statale.

Politică și administrație[modificare | modificare sursă]

Palatul Administrativ din Suceava sediul Consiliului Județean Suceava și al Prefecturii Suceava, ridicat între anii 1903-1904 după planurile arhitectului austriac Peter Paul Brang.
Culoarea politica a primarilor din județul Suceava în 2020

Județul Suceava este administrat de un consiliu județean format din 36 consilieri. În urma alegerilor locale din 2020, consiliul este prezidat de Gheorghe Flutur de la PNL, iar componența politică a Consiliului este următoarea:[8]

   PartidConsilieriComponența Consiliului
Partidul Național Liberal18                  
Partidul Social Democrat13                  
Partidul Mișcarea Populară5                  

Lista președinților consiliului județean din 1992:

Lista prefecților din 1990:

Diviziuni administrative[modificare | modificare sursă]

Articol principal: Listă de localități din județul Suceava.

Județul este format din 114 unități administrativ-teritoriale: 5 municipii, 11 orașe și 98 de comune. Lista de mai jos conține unitățile administrativ-teritoriale din județul Suceava.

StemăNumeTip de localitatePopulațieImagine

Municipii și orașe

Câmpulung Moldovenescmunicipiu16.722
Fălticenimunicipiu25.723
Rădăuțimunicipiu23.822
Suceavamunicipiu reședință de județ92.121
Vatra Dorneimunicipiu14.429
Broștenioraș5.506
Cajvanaoraș6.901
Dolhascaoraș10.298
Frasinoraș5.876
Gura Humoruluioraș13.667
Litenioraș9.596
Milișăuțioraș5.005
Salceaoraș9.015
Siretoraș7.976
Solcaoraș2.188
Vicovu de Susoraș13.308

Comune

Adâncatacomună4.032
Arborecomună6.719
Baiacomună6.405
Berchișeșticomună2.849
Bilcacomună3.583
Bogdăneșticomună3.909
Boroaiacomună4.589
Bosancicomună6.719
Botoșanacomună2.144
Breazacomună1.512
Brodinacomună3.320
Buneșticomună2.348
Burlacomună2.111
Bălcăuțicomună3.070
Bălăceanacomună1.520
Cacicacomună3.712
Calafindeșticomună2.549
Capu Câmpuluicomună2.214
Ciocăneșticomună1.384
Ciprian Porumbescucomună1.840
Comăneșticomună2.094
Cornu Lunciicomună6.614
Coșnacomună1.453
Cruceacomună1.833
Cârlibabacomună1.717
Dolheșticomună3.502
Dorna Candrenilorcomună2.827
Dorna-Arinicomună2.841
Dorneșticomună3.926
Drăgoieșticomună2.349
Drăgușenicomună2.422
Dumbrăvenicomună7.480
Dărmăneșticomună5.228
Forășticomună4.451
Frumosucomună3.220
Frătăuții Noicomună5.736
Frătăuții Vechicomună4.394
Fundu Moldoveicomună3.594
Fântâna Marecomună2.237
Fântânelecomună4.848
Grămeșticomună3.032
Grăniceșticomună4.440
Gălăneșticomună2.573
Horodnic de Joscomună2.003
Horodnic de Suscomună5.136
Horodnicenicomună3.283
Hârtopcomună2.269
Hănțeșticomună3.607
Iacobenicomună1.842
Iaslovățcomună3.163
Ilișeșticomună2.761
Ipoteșticomună5.635
Izvoarele Suceveicomună2.063
Margineacomună8.552
Mitocu Dragomirneicomună4.438
Moaracomună4.384
Moldova-Sulițacomună1.865
Moldovițacomună4.970
Mușenițacomună1.871
Mălinicomună6.306
Mănăstirea Humoruluicomună3.233
Ostracomună3.009
Panacicomună2.159
Poiana Stampeicomună2.077
Poieni-Solcacomună1.629
Pojorâtacomună2.908
Preuteșticomună6.725
Putnacomună3.569
Pârteștii de Joscomună2.778
Păltinoasacomună4.909
Pătrăuțicomună4.567
Râșcacomună5.052
Rădășenicomună3.575
Sadovacomună2.285
Satu Marecomună3.594
Siminiceacomună2.710
Slatinacomună4.821
Strajacomună5.094
Stroieșticomună3.304
Stulpicanicomună5.904
Sucevițacomună2.762
Todireșticomună5.259
Udeșticomună7.566
Ulmacomună2.007
Vadu Moldoveicomună3.993
Valea Moldoveicomună3.838
Vamacomună5.426
Vatra Moldovițeicomună4.099
Vereșticomună6.289
Vicovu de Joscomună5.925
Voitinelcomună4.387
Volovățcomună4.952
Vultureșticomună3.395
Zamosteacomună2.849
Zvorișteacomună6.124
Șaru Dorneicomună3.972
Șcheiacomună9.577
Șerbăuțicomună2.847

Personalități[modificare | modificare sursă]

Bucovina de Sud în cadrul județului Suceava

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ „Site oficial prefectura Suceava”. 
  2. ^ Sept des ensembles plus représentatifs sont inscrits sur la liste du Patrimoine mondial
  3. ^ Philippe Henri Blasen in : Analele Bucovinei, 1/2014
  4. ^ Résistance paysanne et maquis en Roumanie de 1945 à 1965, Georges Diener[nefuncțională].
  5. ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Arhivat din original la . Accesat în . 
  6. ^ Institutul National de Statistica din Romania, "Populația la recensămintele din anii 1948, 1956, 1966, 1977, 1992 și 2002"
  7. ^ PETER ATANASOV, Starea actuală a meglenoromânilor. Meglenoromâna – un idiom pe cale de dispariție. Memoria ethnologica, nr. 52 - 53, iulie - decembrie 2014 ( An XIV ), p.33
  8. ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2020” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în . 

Bibliografie suplimentară[modificare | modificare sursă]

  • Județul Suceava, Nicolae M. Popp, Ioan Iosep, Dragomir Paulencu, Editura Academiei Republicii Socialiste România, 1973
  • Învățămîntul românesc în ținutul Sucevei 1775-1918, I. V. Goraș, Editura Didactică și Pedagogică, 1975

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Suceava

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Portal icon Portal România
v • d • m
Împărțirea administrativă a României
Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Județul_Suceava&oldid=15836571