Județul Suceava

Suceava

— Județ —

Suceava

Stemă

Reședință

Componență

municipii
orașe
Comune

Guvernare

- Președintele Consiliului Județean

Gheorghe Flutur (PNL)

- Prefect

Mirela Adomnicai ^[1]

Suprafață

- Total

8.553 km²

Populație (2011)

- Total

▼634.840 locuitori

- Densitate

74,2 loc./km²

- Locul după populație

8

Fus orar

UTC+2

Prefix telefonic

30

Indicativ autovehicule

SV

Prezență online

http://www.cjsuceava.ro/
GeoNames

Harta României cu județul Suceava indicat

Suceava este un județ în nordul regiunii Moldova, estul Maramureșului și nord-estul Transilvaniei din România la granița cu Ucraina, cea mai mare parte a sa fiind constituită din Sudul Bucovinei. Reședința județului este municipiul Suceava.

Suprafața: 8.553 kmp;
Principalele cursuri de apă: Siret (între graniță și Lespezi), Suceava, Moldova (cursul superior și mijlociu), Șomuzul Mare;
Principalele lacuri: Dragomirna (lac de acumulare), Fălticeni, Horodniceni (iazuri);
Altitudinea maximă: Vârful Pietrosul Călimanilor 2103m, cel mai înalt vârf de origine vulcanică din Munții Carpați harta, vf. Pietrosul Bistriței 1791m, vf. Giumalău 1857m, vf. Rarău 1651m;

Populația[modificare | modificare sursă]

Județul Suceava - evoluția demografică

Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia

În 2011, populația județului Suceava era de 634.810 locuitori și avea următoarea alcătuire:^[2]

Români - 92,6%
Romi - 1,91%
Ucraineni (inclusiv huțuli) - 0,93%
Polonezi - 0,3%
Ruși lipoveni - 0,27%
Germani - 0,11%
alții - 0,2%.
etnie necunoscută - 3,65%

Componența etnică a județului Suceava în 2011

Români (92.6%)

Maghiari,Ruteni (0.3%)

Ucraineni (0.93%)

Romi (1.91%)

Germani (0.11%)

Ruși lipoveni (0.27%)

Polonezi (0.3%)

Altă etnie (1.2%)

Etnie necunoscută (3.65%)

Componența etnică a județului Suceava (județele interbelice Suceava, Rădăuți și Câmpulung) în 1930

Români (64.60%)

Ruteni (5.93%)

Evrei (6.88%)

Germani (12.46%)

Maghiari (2.97%)

Polonezi (1.95%)

Ruși (0.81%)

Huțuli (3.3%)

Altă etnie (1.1%)

Anul	Populația Județului^[3]
1948	439.751
1956	507.674
1966	572.781
1977	633.899
1992	701.830
2002	688.435
2011	634.840

Multe localități din Județul Suceava au terminația „ți” (Rădăuți, Mulișăuți, Pătrăuți etc.). Terminația indică la plural locuitorii unui sat sau oraș. Același tip de terminații se regăsesc și la aromâni, în sudul Balcanilor^[4] dar și în Ucraina, în zone la nord sau la sud de Nistru (Cernăuți, Cudrinți, Miliuți, Biliuți etc).

Diviziuni administrative[modificare | modificare sursă]

Bucovina de Sud în cadrul județului Suceava

Județul este compus din 5 municipii, 11 orașe și 97 de comune (2005).

Municipii[modificare | modificare sursă]

Orașe[modificare | modificare sursă]

Gura Humorului
Siret
Solca
Broșteni (2004)
Cajvana (2004)
Dolhasca (2004)
Frasin (2004)
Liteni (2004)
Milișăuți (2004)
Salcea (2004)
Vicovu de Sus (2004)

Comune[modificare | modificare sursă]

Politică[modificare | modificare sursă]

Culoarea politica a primarilor din județul Suceava în 2012

Președintele Consiliului Județean ales în 2016 este Gheorghe Flutur (PNL).

Consiliul Județean Suceava

Componența Consiliului Județean Suceava (37 de consilieri):

	Partid	Consilieri	Componența Consiliului
56,76%	Partidul Național Liberal	21
43,24%	Partidul Social Democrat	16

Personalități[modificare | modificare sursă]

Ștefan cel Mare, domnitor al Moldovei, om de stat
Anastasie Crimca, mitropolit, ctitorul Mânăstirii Dragomirna
Ion Nistor (1876-1962) – istoric, profesor universitar la Universitățile din Viena, Cernăuți și București, rector al Universității din Cernăuți, membru al Academiei Române (1911), director al Bibliotecii Academiei Române, fruntaș al Partidului Național Liberal, fost ministru de stat, reprezentând Bucovina, apoi, succesiv, ministru al Lucrărilor Publice, al Muncii și, în final, al Cultelor și Artelor.
Dosoftei Barilă, cărturar , mitropolit , poet și traducător
Ion Grămadă, scriitor
Adolf Ludwig Staufe-Simiginowicz, scriitor
Mircea A. Diaconu (n. 2 octombrie 1963, Boroaia, Suceava), critic literar, filolog, profesor universitar român la Universitatea „Ștefan cel Mare” , membru al Uniunii Scriitorilor din România și decan al Facultății de Litere și Științe ale Comunicării al aceleași universiăți.
Elena Greculesi, pictor
Emanoil Diaconescu, profesor universitar, membru corespondent al Academiei Române
Norman Manea, scriitor
Mircea Motrici, prozator, ziarist
Ioan Nemeș, profesor, om de știință
Frieda Wigder, profesor de chimie, director al Liceului "Petru Rareș", Suceava
Dumitru Rusu, pictor
Mircea Dăneasa, pictor
Emil Satco, istoric
Ion G. Sbiera, folclorist și istoric literar român, membru fondator (1866) al Academiei Române
Alex Ștefănescu, critic literar
Dimitrie Loghin, pictor, profesor
Sofia Vicoveanca, cântareață de muzică populară
Elena Pădure – cântareață de muzică populară
Ciprian Porumbescu (n. 14 octombrie 1853 - d. 6 iulie 1883), compozitor
Simeon Florea Marian, folclorist și etnograf român, preot, membru titular al Academiei Române
Gheorghe Panaiteanu-Bardasare, pictor, grafician și pedagog
Grigore Ursu, pictor și grafician
George Löwendal, sau George (Baron de) Löwendal(1897-1964), pictor, poet, scenograf, actor, maestru de balet, etc.
Anca Parghel, cântăreață și profesoară de jazz
Nicolae Labiș, poet născut în comuna Mălini
IPS Teodosie, Arhiepiscop al Tomisului, (n. 12 decembrie 1955, Gheorghițeni, comuna Dorna Arini), Arhiepiscop al Tomisului, Decan al Facultății de Teologie Ortodoxă Constanța, doctor în teologie, profesor universitar, membru corespondent al "Academiei Oamenilor de Știință" din noiembrie 2003, ctitor al Mănăstirii "Acoperământul Maicii Domnului" din Gheorghițeni, comuna Dorna Arini. În decembrie 2002, a primit decorația "Steaua Romaniei in Grad de Cavaler"

Stema județului[modificare | modificare sursă]

Este adoptată prin Hotărârea Guvernului nr. 684 din 30 septembrie 1998 și publicată în Monitorul Oficial nr. 416 din 15 octombrie 1998.

Descrierea stemei: Stema județului Suceava se compune dintr-un scut albastru cu trei piscuri de munte, pe cel din mijloc aflându-se o cruce, totul de aur; crucea este sprijinită de doi lei de argint, limbați roșu, afrontați, sprijinindu-se cu labele inferioare pe câte un pisc și ținând în labele superioare o coroană voievodală de aur.

Semnificația elementelor însumate: Evocă cadrul natural în care s-a ctitorit cetatea de scaun a voievozilor Moldovei și atestă statornicia organizării statale.

Note[modificare | modificare sursă]

^ „Site oficial prefectura Suceava”. http://www.prefecturasuceava.ro.
^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_Tab_8.xls. Accesat la 2 mai 2013.
^ Institutul National de Statistica din Romania, "Populația la recensămintele din anii 1948, 1956, 1966, 1977, 1992 și 2002"
^ PETER ATANASOV, Starea actuală a meglenoromânilor. Meglenoromâna – un idiom pe cale de dispariție. Memoria ethnologica, nr. 52 - 53, iulie - decembrie 2014 ( An XIV ), p.33

Bibliografie suplimentară[modificare | modificare sursă]

Județul Suceava, Nicolae M. Popp, Ioan Iosep, Dragomir Paulencu, Editura Academiei Republicii Socialiste România, 1973
Învățămîntul românesc în ținutul Sucevei 1775-1918, I. V. Goraș, Editura Didactică și Pedagogică, 1975