Județul Suceava
| Suceava | |||
| — Județ — | |||
 | |||
| |||
 Suceava (România) Poziția geografică în România | |||
| Coordonate: 47°35′N 25°46′E / 47.58°N 25.76°E | |||
|---|---|---|---|
| Țară |  România | ||
| Regiune | Nord-Est | ||
| SIRUTA | 332 | ||
| Atestare |  | ||
| Reședință | Suceava | ||
| Componență | municipii orașe Comune | ||
| Guvernare | |||
| - președinte al Consiliului Județean Suceava[*] | Gheorghe Flutur (PNL, 2016) | ||
| - Prefect | Alexandru Moldovan [1] | ||
| Suprafață | |||
| - Total | 8,553 km² | ||
| Populație (2011) | |||
| - Total | ▼634.840 locuitori | ||
| - Densitate | 74,2 loc./km² | ||
| Fus orar | UTC+2 | ||
| Prefix telefonic | 30 | ||
| Indicativ autovehicule | SV | ||
| Locul după populație | 8 | ||
| Prezență online | |||
| http://www.cjsuceava.ro/ GeoNames OpenStreetMap relation | |||
 | |||
Modifică date / text  | |||
Suceava este un județ în nordul regiunii Moldova, estul Maramureșului și nord-estul Transilvaniei din România la granița cu Ucraina, cea mai mare parte a sa fiind constituită din Sudul Bucovinei. Reședința județului este municipiul Suceava.
Geografie[modificare | modificare sursă]
Două treimi din județ se află în partea sudică a regiunii istorice Bucovina, în timp ce restul include teritorii din vestul Moldovei propriu-zise. În ceea ce privește suprafața totală, se întinde pe o suprafață de 8.553 km², al doilea ca mărime după județul Timiș.
Partea vestică a județului este formată din munți din grupa Carpaților Orientali: Munții Rodnei, Munții Rarău, Munții Giumalău și Culmile Bucovinei, acestea din urmă cu înălțimi mai mici. Înălțimea județului scade spre est, cu cea mai mică înălțime pe valea râului Siret. Râurile care traversează județul sunt râul Siret cu afluenții săi: râurile Moldova, Suceava și Bistrița.
Județul Suceava se învecinează cu următoarele alte unități teritoriale:
- Ucraina la nord - Regiunea Cernăuți.
- La sud - județul Mureș, județul Harghita și județul Neamț.
- Județul Botoșani și județul Iași la est.
- Județul Maramureș și județul Bistrița-Năsăud la vest.
Principalele cursuri de apă sunt Siretul (între graniță și Lespezi), Suceava, Moldova (cursul superior și mijlociu) și Șomuzul Mare. Principalele lacuri sunt Dragomirna (lac de acumulare), Fălticeni și Horodniceni (iazuri). Principalele vârfuri muntoase sunt varful Omu Suhard (1932m). vf. Pietrosul Bistriței (1791m), vf. Giumalău (1857m) și vf. Rarău (1651m).
Istorie[modificare | modificare sursă]
În actualele sale granițe, județul Suceava a fost înființat în 1968, dar existența sa istorică este mult mai veche: a existat deja, mai mare decât în prezent, în cadrul Moldovei medievale (ținutul Sucevei) între 1359 și 1775, iar apoi, mai mic decât în prezent, în cadrul Regatului României între 1918 și 1947 și al Republicii Populare Române, între 1948 și 1952.
De la jumătatea secolului al XIV-lea, actualul județ Suceava a fost nucleul principatului Moldovei, având ca reședință orașul Suceava din 1388. Voievodul Ștefan cel Mare și succesorii săi pe tronul Moldovei au construit aici mănăstiri, a căror faimă se datorează conservării excepționale a frescelor nu numai în interior, ci și în exterior: Moldovița, Humor, Sucevița, Arbore, Pătrăuți, Probota, Suceava și Voroneț. Cu frescele lor policrome, aceste mănăstiri reprezintă una dintre comorile culturale ale României moderne și o sursă esențială de venit pentru Biserica Ortodoxă Română.[2]
În următoarele patru secole, teritoriul actualului Județ Suceava a făcut parte din Voievodatul Moldovei, vasal al Imperiului Otoman. A căzut frecvent victimă invaziilor străine, la mâna tarilor, cazacilor, polonezilor, rușilor în 1769 și austriecilor în 1774. Tratatul austro-otoman din 4 mai 1775 a permis Austriei să ocupe acest teritoriu până în 1918.
În timpul Primului Război Mondial, aici au avut loc mai multe bătălii între armatele austro-ungare, germane și rusești, iar armata rusă a fost în cele din urmă permanent izgonită în 1917, în timpul Revoluției Ruse. La sfârșitul războiului, Austro-Ungaria s-a destrămat, iar regiunea a fost revendicată de români, care au proclamat reunirea ei cu restul teritoriului Moldovei în cadrul noii Românii, fapt oficializat în anul următor prin Tratatul de la Saint-Germain-en-Laye din 1919. În acel moment, județul a fost redus la un mic teritoriu în jurul orașului Suceava, corespunzând cu Kreis von Sutschawa (districtul Suceava) creat de ocupanții austrieci.[3]
În timpul reformelor teritoriale ale României comuniste, județul Suceava a fost desființat în 1952, iar în 1968 a fost reînființat și extins considerabil. Pe acest teritoriu, lupta rezistenței anticomuniste împotriva dictaturii partidului unic a continuat până în 1954.[4] Județul Suceava și-a recăpătat instituțiile democratice (prefect, consiliu județean ales) după căderea dictaturii în 1989.
Demografie[modificare | modificare sursă]
Județul Suceava - evoluția demografică
Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia
În 2011, populația județului Suceava era de 634.810 locuitori și avea următoarea alcătuire:[5]
Componența etnică a județului Suceava în 2011
Români (92,6%)
Maghiari,Ruteni (0,3%)
Ucraineni (0,93%)
Romi (1,91%)
Germani (0,11%)
Ruși lipoveni (0,27%)
Polonezi (0,3%)
Altă etnie (1,2%)
Etnie necunoscută (3,65%)
Componența etnică a județului Suceava (județele interbelice Suceava, Rădăuți și Câmpulung) în 1930
Români (64,6%)
Ruteni (5,93%)
Evrei (6,88%)
Germani (12,46%)
Maghiari (2,97%)
Polonezi (1,95%)
Ruși (0,81%)
Huțuli (3,3%)
Altă etnie (1,1%)
Componența etnică a județului este:
- Români - 92,6%
- Romi - 1,91%
- Ucraineni (inclusiv huțuli) - 0,93%
- Polonezi - 0,3%
- Ruși lipoveni - 0,27%
- Germani (germani bucovineni, țipțeri și germani regățeni) - 0,11%
- alții - 0,2%.
- etnie necunoscută - 3,65%
| Anul | Populația Județului[6] |
|---|---|
| 1948 | 439.751 |
| 1956 | 507.674 |
| 1966 | 572.781 |
| 1977 | 633.899 |
| 1992 | 701.830 |
| 2002 | 688.435 |
| 2011 | 634.840 |
Multe localități din Județul Suceava au terminația „ți” (Rădăuți, Milișăuți, Pătrăuți etc.). Terminația indică la plural locuitorii unui sat sau oraș. Același tip de terminații se regăsesc și la aromâni, în sudul Balcanilor[7] dar și în Ucraina, în zone la nord sau la sud de Nistru (Cernăuți, Cudrinți, Miliuți, Biliuți etc).
Turism[modificare | modificare sursă]
Suceava este al zecelea și ultimul județ de pe traseul turistic Via Transilvanica, care începe în Județul Mehedinți, străbate Munții Carpați și Podișul Transilvaniei, și se încheie la Mânăstirea Putna.
Principalele atracții turistice ale județului sunt:
- Orașul Suceava cu fortificațiile sale medievale;
- Bisericile pictate din nordul Moldovei și mănăstirile lor:
- Mina de sare medievală de la Cacica (poloneză: Kaczyka);
- Rețeaua de trenuri cu aburi cu ecartament îngust, Mocănița, construită în perioada austriacă, în comuna Moldovița și în alte zone rurale ale județului;
- stațiunea Vatra Dornei;
- Orașele și comunele Rădăuți, Fălticeni, Câmpulung Moldovenesc, Gura Humorului și Siret.
Heraldică[modificare | modificare sursă]
Este adoptată prin Hotărârea Guvernului nr. 684 din 30 septembrie 1998 și publicată în Monitorul Oficial nr. 416 din 15 octombrie 1998.
Stema județului Suceava se compune dintr-un scut albastru cu trei piscuri de munte, pe cel din mijloc aflându-se o cruce, totul de aur; crucea este sprijinită de doi lei de argint, limbați roșu, afrontați, sprijinindu-se cu labele inferioare pe câte un pisc și ținând în labele superioare o coroană voievodală de aur. Evocă cadrul natural în care s-a ctitorit cetatea de scaun a voievozilor Moldovei și atestă statornicia organizării statale.
Politică[modificare | modificare sursă]
Județul Suceava este administrat de un consiliu județean format din 36 consilieri. În urma alegerilor locale din 2020, consiliul este prezidat de Gheorghe Flutur de la PNL, iar componența politică a Consiliului este următoarea:[8]
| Partid | Consilieri | Componența Consiliului | ||||||||||||||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Partidul Național Liberal | 18 | |||||||||||||||||||
| Partidul Social Democrat | 13 | |||||||||||||||||||
| Partidul Mișcarea Populară | 5 | |||||||||||||||||||
Lista președinților consiliului județean din 1992:
Lista prefecților din 1990:
Diviziuni administrative[modificare | modificare sursă]
Județul este format din 114 unități administrativ-teritoriale: 5 municipii, 11 orașe și 98 de comune. Lista de mai jos conține unitățile administrativ-teritoriale din județul Suceava.
| Stemă | Nume | Tip de localitate | Populație | Imagine |
|---|---|---|---|---|
Municipii și orașe | ||||
 | Câmpulung Moldovenesc | municipiu | 16.722 |  |
 | Fălticeni | municipiu | 25.723 |  |
 | Rădăuți | municipiu | 23.822 |  |
 | Suceava | municipiu reședință de județ | 92.121 | _from_Fortess.jpg) |
 | Vatra Dornei | municipiu | 14.429 |  |
 | Broșteni | oraș | 5.506 |  |
 | Cajvana | oraș | 6.901 |  |
 | Dolhasca | oraș | 10.298 |  |
 | Frasin | oraș | 5.876 | .jpg) |
 | Gura Humorului | oraș | 13.667 |  |
 | Liteni | oraș | 9.596 |  |
 | Milișăuți | oraș | 5.005 | .jpg) |
 | Salcea | oraș | 9.015 |  |
 | Siret | oraș | 7.976 |  |
 | Solca | oraș | 2.188 |  |
 | Vicovu de Sus | oraș | 13.308 |  |
Comune | ||||
 | Adâncata | comună | 4.032 |  |
 | Arbore | comună | 6.719 |  |
 | Baia | comună | 6.405 |  |
| Berchișești | comună | 2.849 | ||
 | Bilca | comună | 3.583 |  |
 | Bogdănești | comună | 3.909 |  |
 | Boroaia | comună | 4.589 |  |
 | Bosanci | comună | 6.719 | .jpg) |
 | Botoșana | comună | 2.144 |  |
 | Breaza | comună | 1.512 | |
 | Brodina | comună | 3.320 | |
 | Bunești | comună | 2.348 |  |
 | Burla | comună | 2.111 | |
 | Bălcăuți | comună | 3.070 |  |
 | Bălăceana | comună | 1.520 | |
 | Cacica | comună | 3.712 |  |
 | Calafindești | comună | 2.549 |  |
 | Capu Câmpului | comună | 2.214 | |
| Ciocănești | comună | 1.384 | ||
 | Ciprian Porumbescu | comună | 1.840 |  |
| Comănești | comună | 2.094 |  | |
 | Cornu Luncii | comună | 6.614 |  |
 | Coșna | comună | 1.453 |  |
 | Crucea | comună | 1.833 |  |
 | Cârlibaba | comună | 1.717 |  |
 | Dolhești | comună | 3.502 |  |
 | Dorna Candrenilor | comună | 2.827 |  |
 | Dorna-Arini | comună | 2.841 |  |
 | Dornești | comună | 3.926 |  |
 | Drăgoiești | comună | 2.349 |  |
 | Drăgușeni | comună | 2.422 |  |
 | Dumbrăveni | comună | 7.480 | .jpg) |
 | Dărmănești | comună | 5.228 |  |
 | Forăști | comună | 4.451 |  |
 | Frumosu | comună | 3.220 | |
 | Frătăuții Noi | comună | 5.736 |  |
 | Frătăuții Vechi | comună | 4.394 |  |
 | Fundu Moldovei | comună | 3.594 |  |
 | Fântâna Mare | comună | 2.237 |  |
 | Fântânele | comună | 4.848 |  |
 | Grămești | comună | 3.032 |  |
 | Grănicești | comună | 4.440 |  |
 | Gălănești | comună | 2.573 | |
 | Horodnic de Jos | comună | 2.003 |  |
 | Horodnic de Sus | comună | 5.136 |  |
 | Horodniceni | comună | 3.283 |  |
 | Hârtop | comună | 2.269 | |
 | Hănțești | comună | 3.607 |  |
 | Iacobeni | comună | 1.842 | .JPG) |
| Iaslovăț | comună | 3.163 |  | |
| Ilișești | comună | 2.761 |  | |
 | Ipotești | comună | 5.635 |  |
 | Izvoarele Sucevei | comună | 2.063 |  |
 | Marginea | comună | 8.552 |  |
 | Mitocu Dragomirnei | comună | 4.438 |  |
 | Moara | comună | 4.384 |  |
 | Moldova-Sulița | comună | 1.865 | .jpg) |
 | Moldovița | comună | 4.970 |  |
 | Mușenița | comună | 1.871 |  |
 | Mălini | comună | 6.306 | |
 | Mănăstirea Humorului | comună | 3.233 |  |
 | Ostra | comună | 3.009 |  |
 | Panaci | comună | 2.159 |  |
 | Poiana Stampei | comună | 2.077 | .JPG) |
| Poieni-Solca | comună | 1.629 |  | |
 | Pojorâta | comună | 2.908 | .JPG) |
 | Preutești | comună | 6.725 | |
 | Putna | comună | 3.569 |  |
 | Pârteștii de Jos | comună | 2.778 |  |
 | Păltinoasa | comună | 4.909 |  |
 | Pătrăuți | comună | 4.567 |  |
 | Râșca | comună | 5.052 |  |
 | Rădășeni | comună | 3.575 |  |
 | Sadova | comună | 2.285 |  |
 | Satu Mare | comună | 3.594 |  |
 | Siminicea | comună | 2.710 | |
 | Slatina | comună | 4.821 |  |
 | Straja | comună | 5.094 |  |
 | Stroiești | comună | 3.304 |  |
 | Stulpicani | comună | 5.904 |  |
 | Sucevița | comună | 2.762 |  |
 | Todirești | comună | 5.259 |  |
 | Udești | comună | 7.566 |  |
 | Ulma | comună | 2.007 | |
 | Vadu Moldovei | comună | 3.993 |  |
 | Valea Moldovei | comună | 3.838 |  |
 | Vama | comună | 5.426 |  |
 | Vatra Moldoviței | comună | 4.099 |  |
 | Verești | comună | 6.289 |  |
 | Vicovu de Jos | comună | 5.925 |  |
| Voitinel | comună | 4.387 |  | |
| Volovăț | comună | 4.952 |  | |
 | Vulturești | comună | 3.395 | _from_H%C3%A2rtop.jpg) |
 | Zamostea | comună | 2.849 |  |
 | Zvoriștea | comună | 6.124 |  |
 | Șaru Dornei | comună | 3.972 |  |
 | Șcheia | comună | 9.577 |  |
 | Șerbăuți | comună | 2.847 |  |
Personalități[modificare | modificare sursă]
- Ștefan cel Mare, domnitor al Moldovei, om de stat
- Anca Simona Maierean, din comuna suceveană Comănești, care a devenit prima femeie din România care a zburat cu un avion supersonic militar, de tip MIG 21 Lancer.
- Anastasie Crimca, mitropolit, ctitorul Mânăstirii Dragomirna
- Ion Nistor (1876-1962) – istoric, profesor universitar la Universitățile din Viena, Cernăuți și București, rector al Universității din Cernăuți, membru al Academiei Române (1911), director al Bibliotecii Academiei Române, fruntaș al Partidului Național Liberal, fost ministru de stat, reprezentând Bucovina, apoi, succesiv, ministru al Lucrărilor Publice, al Muncii și, în final, al Cultelor și Artelor.
- Dosoftei Barilă, cărturar , mitropolit , poet și traducător
- Ion Grămadă, scriitor
- Adolf Ludwig Staufe-Simiginowicz, scriitor
- Mircea A. Diaconu (n. 2 octombrie 1963, Boroaia, Suceava), critic literar, filolog, profesor universitar român la Universitatea „Ștefan cel Mare” , membru al Uniunii Scriitorilor din România și decan al Facultății de Litere și Științe ale Comunicării al aceleași universiăți.
- Elena Greculesi, pictor
- Emanuel Diaconescu, profesor universitar, membru corespondent al Academiei Române
- Norman Manea, scriitor
- Mircea Motrici, prozator, ziarist
- Ioan Nemeș, profesor, om de știință
- Frieda Wigder, profesor de chimie, director al Liceului "Petru Rareș", Suceava
- Dumitru Rusu, pictor
- Mircea Dăneasa, pictor
- Emil Satco, istoric
- Ion G. Sbiera, folclorist și istoric literar român, membru fondator (1866) al Academiei Române
- Alex Ștefănescu, critic literar
- Dimitrie Loghin, pictor, profesor
- Sofia Vicoveanca, cântareață de muzică populară
- Elena Pădure – cântareață de muzică populară
- Ciprian Porumbescu (n. 14 octombrie 1853 - d. 6 iulie 1883), compozitor
- Simeon Florea Marian, folclorist și etnograf român, preot, membru titular al Academiei Române
- Gheorghe Panaiteanu-Bardasare, pictor, grafician și pedagog
- Grigore Ursu, pictor și grafician
- George Löwendal, sau George (Baron de) Löwendal (1897-1964), pictor, poet, scenograf, actor, maestru de balet, etc.
- Anca Parghel, cântăreață și profesoară de jazz
- Nicolae Labiș, poet născut în comuna Mălini
- IPS Teodosie, Arhiepiscop al Tomisului, (n. 12 decembrie 1955, Gheorghițeni, comuna Dorna Arini), Arhiepiscop al Tomisului, Decan al Facultății de Teologie Ortodoxă Constanța, doctor în teologie, profesor universitar, membru corespondent al "Academiei Oamenilor de Știință" din noiembrie 2003, ctitor al Mănăstirii "Acoperământul Maicii Domnului" din Gheorghițeni, comuna Dorna Arini. În decembrie 2002, a primit decorația "Steaua Romaniei in Grad de Cavaler"
- Dorin Goian, fotbalist
- Calinic Miclescu (1822-1886), Mitropolit al Moldovei și Mitropolit primat al Ungrovlahiei
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ „Site oficial prefectura Suceava”.
- ^ Sept des ensembles plus représentatifs sont inscrits sur la liste du Patrimoine mondial
- ^ Philippe Henri Blasen in : Analele Bucovinei, 1/2014
- ^ Résistance paysanne et maquis en Roumanie de 1945 à 1965, Georges Diener[nefuncțională].
- ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ Institutul National de Statistica din Romania, "Populația la recensămintele din anii 1948, 1956, 1966, 1977, 1992 și 2002"
- ^ PETER ATANASOV, Starea actuală a meglenoromânilor. Meglenoromâna – un idiom pe cale de dispariție. Memoria ethnologica, nr. 52 - 53, iulie - decembrie 2014 ( An XIV ), p.33
- ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2020” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în .
Bibliografie suplimentară[modificare | modificare sursă]
- Județul Suceava, Nicolae M. Popp, Ioan Iosep, Dragomir Paulencu, Editura Academiei Republicii Socialiste România, 1973
- Învățămîntul românesc în ținutul Sucevei 1775-1918, I. V. Goraș, Editura Didactică și Pedagogică, 1975
Legături externe[modificare | modificare sursă]
Vezi și[modificare | modificare sursă]
- Județele României
- Județele interbelice ale Regatului României
- Listă de localități din județul Suceava
- Listă de comune din județul Suceava
- Lista monumentelor istorice din județul Suceava
- Lista rezervațiilor naturale din județul Suceava
- Județul Suceava (interbelic)
- Listă de publicații din județul Suceava
- Galeria de steme și steaguri ale județului Suceava
| |||||