Ciorbă

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Sărmăluţe
Bucătăria românească
Specific național

Ardei umpluți · Cârnați · Cârnați de Pleșcoi  · Caltaboș
Ciulama de ciuperci · Chiftele · Ciorbă
Ciorbă de burtă · Ciorbă de perișoare
 · Ciorbă de pește · Ciorbă de potroace
 · Ciorbă țărănească
Colaci · Colivă  · Drob · Frigărui  · Ghiveci · Iahnie
Lebăr · Limbă cu măsline · Mămăligă · Mititei · Musaca
Ostropel · Papricaș · Pastramă · Pârjoale · Pilaf · Piftie
Plachie · Rasol · Saramură
Sarmale · Slănină · Tobă
Tochitură · Urs de mămăligă · Varză călită · Zacuscă

Condimente și salate

Ardei copți · Borș · Murături
Mujdei · Rântaș · Salată de boeuf · Salată de vinete
Salată de icre · Salată de sfeclă · Salată orientală

Brânzeturi

Brânză de burduf · Brânză topită · Caș
Cașcaval · Telemea · Urdă

Dulciuri

Clătită · Cremă de zahăr ars · Cozonac
Gogoașă · Papanași · Plăcintă
Lapte de pasăre · Lipie · Sfințișori · Vărzar

Băuturi

Afinată · Caisată · Cireșată · Cornată
Palincă · Rachiu · Socată
Turț · Țuică · Vișinată · Zmeurată

Ciorba reprezintă în bucătăria tradițională românească unul dintre felurile principale de mâncare care se servesc la dejun (arareori la cină) la începutul mesei, după gustare.

Descriere[modificare | modificare sursă]

Ciorbă de pui, smântâna cu gălbenuș de ou

Ciorba este un preparat lichid din legume și carne, obținut prin fierberea bucăților de carne, tăiate la dimensiuni mici, cu diferite legume, dregerea cu diverse ingrediente: ou, smântână, iaurt, rântașuri obținute prin rumenirea făinii din diverse cereale și după preferință acrirea cu oțet alimentar, borș, suc de lămâie sau sare de lămâie, suc de roșii, corcodușe, zarzăre ori zeamă de varză. Pentru ciorbele de post se fierb legumele fără carne și se acresc. Ca verdeață, la ciorbe se folosește pătrunjelul cu excepția ciorbelor ardelenești la care specific zonei este tarhonul, iar la ciorba de burtă nu se adaugă verdeață.[1] De asemenea borșul trebuie să fie înlocuit prin zeamă de varză.

În turcește bine-cunoscuta fiertură poartă numele de çorba, cuvânt provenit din arabul šorba (šarâb). Ciorba a ajuns pe masa românilor dintr-un capriciu istoric, fiind fiartă, mai întâi, în ceaunele și cazanele trupelor de spahii ale Imperiului Otoman. În Moldova, termenul preferat de a desemna această supă este borș.[2]

Sortimente[modificare | modificare sursă]

Cele mai cunoscute ciorbe sunt:[3][4]

  • Ciorbă à la grecque (de: porc, vițel, miel, pui)
  • Ciorbă ardelenească (de: porc, vițel)
  • Ciorbă de berbec
  • Ciorbă de cap de nisetru
  • Ciorbă de chitici
  • Ciorbă de bureți
  • Ciorbă de burtă
  • Ciorbă de cartofi
  • Ciorbă de conopidă
  • Ciorbă de crap
  • Ciorbă de dovlecei
  • Ciorbă de dovlecei umpluți
  • Ciorbă de fasole boabe

Galerie de imagini[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ C, Florea. Îndrumar pentru unitățile de alimentație publică (pag. 49), Ed Tehnică, București 1988
  2. ^ Süddeutsche Zeitung
  3. ^ Silvia Jurcovan: „Carte de bucate”, Editura Humanitas, București 2012, p. 50-62, 426 ISBN 978-973-50-3475-7
  4. ^ Sanda Marin: „Carte de bucate”, Editura Orizonturi, București 1995, p. 50-56

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Eliza Hansen: „Meine rumänischen Spezialitäten”, Editura Christians, Hamburg 1973,ISBN 3-7672-0229-8