Cloud computing

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Diagrama conceptuală a cloud computing

Cloud computing (pronunțat în engleză /klaʊd kəmˈpjuːtɪŋ/, literal „computare în nor”, este un concept modern în domeniul computerelor și informaticii, reprezentând un ansamblu distribuit de servicii de calcul, aplicații, acces la informații și stocare de date, fără ca utilizatorul să aibă nevoie să cunoască amplasarea și configurația fizică a sistemelor care furnizează aceste servicii. Pentru cloud computing încă nu există un nume românesc încetățenit.

Expresia cloud computing derivă dintr-o reprezentare grafică simbolică a Internetului des întâlnită în formă de nor („the cloud”), folosită atunci când detaliile tehnice ale Internetului pot fi ignorate, ca în imaginea din dreapta.[1][2] Conceptul și termenul englez au apărut în practică prin anii 2006-2007.

Clasificare[modificare | modificare sursă]

După livrare:

După implementare:

Caracteristici[modificare | modificare sursă]

Conexiunea permanentă a utilizatorului la Internet a devenit foarte răspândită, astfel încât acum aproape toate resursele disponibile se pot plasa în Internet și partaja, uneori chiar între utilizatori complet independenți unii de alții: software (programele) și datele/informațiile sunt aduse din Internet pe calculatorul utilizatorului la cerere (on demand), ca și cum ar fi vorba de servicii publice banale precum apa sau energia electrică.

Executarea aplicațiilor de computer online în Internet, și nu pe stația de lucru (workstation) proprie, reprezintă o nouă schimbare de paradigmă, urmașă a celei din anii 1980, când s-a trecut de la mainframes la conceptul client-server. Dacă interfața pusă la dispoziție de furnizorul (provider) de cloud computing este de bună calitate, atunci utilizatorul e eliberat de sarcina de a fi un expert în tehnologia și infrastructura folosite. De exemplu, el nu mai trebuie să-și actualizeze software-ul, deoarece aceasta se face central, la furnizor.[3]

Cloud computing folosește noi metode de oferire și consumare a serviciilor IT în Internet, servicii care de obicei pot fi dimensionate dinamic și care includ resurse virtualizate. [4][5] Este de fapt doar o posibilitate secundară, urmare a ușurinței cu care se pot acum accesa toate serverele și centrele de calcul interconectate prin intermediul Internetului. [6]

Furnizorii tipici de cloud computing pun la dispoziție, de exemplu, aplicații comerciale standard; utilizatorul are acces la acestea doar prin intermediul unui browser local, deoarece atât aplicația cât și datele proprii ale utilizatorului sunt găzduite în cloud, pe serverul furnizorului de servicii. În aceste condiții asigurarea confidențialității și drepturilor de acces la date în contextul Internetului atotprezent joacă un rol primordial.

Deseori furnizorii de clouds prevăd și servicii suplimentare, consolidând toate ofertele lor, pentru toți clienții lor, într-o singur loc (pagină sau sit web). Ofertele comerciale trebuie în general să îndeplinească standardele de calitate cerute de clienți, ca de ex. așa numitele Service Level Agreements (SLA) și altele.[7] Cei mai mari furnizori din acest domeniu sunt companiile Microsoft,[8] Salesforce, Skytap, HP, IBM, Amazon și Google.[9][10]

Avantaje și dezavantaje[modificare | modificare sursă]

Avantaje:

  • Sincronizarea datelor utilizatorului care folosește mai multe dispozitive legate la cloud (de ex. un smartphone, o tabletă, un notebook, dar și un PC) este simplificată
  • Documentele online din cloud se pot prelucra cu ajutorul unor aplicații web
  • Viteză de calcul și capacitate de stocare sporite, dar fără investiții în propria configurație
  • Datele nu pot fi furate, purtătorul de date nu se poate defecta etc.

Dezavantaje:

  • E necesară o legătură la Internet rapidă și stabilă
  • Securitatea necesară a datelor din cloud poate prezenta probleme și poate produce neîncrederea utilizatorilor
  • Situația legală este de obicei complexă, deoarece utilizatorul nu află nici măcar în ce țară sau în ce țări (!) se află serverele care îi găzduiesc datele sale.

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ http://www.sellsbrothers.com/writing/intro2tapi/default.aspx?content=pstn.htm
  2. ^ The Internet Cloud
  3. ^ Distinguishing Cloud Computing from Utility Computing
  4. ^ Gartner Says Cloud Computing Will Be As Influential As E-business
  5. ^ Gruman, Galen (7 aprilie 2008). „What cloud computing really means”. InfoWorld. http://www.infoworld.com/d/cloud-computing/what-cloud-computing-really-means-031. Accesat la 2 iunie 2009. 
  6. ^ Cloud Computing: Clash of the clouds”. The Economist. 15 octombrie 2009. http://www.economist.com/displaystory.cfm?story_id=14637206. Accesat la 3 noiembrie 2009. 
  7. ^ Buyya, Rajkumar; Chee Shin Yeo, Srikumar Venugopal (PDF). Market-Oriented Cloud Computing: Vision, Hype, and Reality for Delivering IT Services as Computing Utilities. Department of Computer Science and Software Engineering, University of Melbourne, Australia. pp. 9. http://www.gridBus.org/~raj/papers/hpcc2008_keynote_cloudcomputing.pdf. Accesat la 31 iulie 2008. 
  8. ^ Channel Web: “HP, Microsoft Promise Windows Azure Cloud Platform By Year's End.” July 2010. Poeter
  9. ^ windowsITpro.com: "The Rise of Cloud Computing." Michael Otey. April 2010
  10. ^ Google, Amazon, Microsoft beef up cloud services

Vezi și[modificare | modificare sursă]

  • Cloud computing la CeBIT 2011 și CeBIT 2012 (cel mai mare târg internațional de IT, care se ține anual la Hanovra, Germania)