Comuna Sânpetru Mare, Timiș

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Sari la navigare Sari la căutare
Sânpetru Mare
Велики Семпетар
Veliki Sempetar
—  comună  —
Sânpetru Mare (România)
Poziția geografică în România
Coordonate: 46°05′14″N 20°47′27″E / 46.0872616°N 20.790746°E

ȚarăFlag of Romania.svg România
JudețROU Timis County CoA 2.png Timiș

SIRUTA158733
Atestare documentară1333

ReședințăSânpetru Mare
ComponențăSânpetru Mare, Igriș

Guvernare
 - PrimarViorel Popovici[*][3][4] (PSD, )

Suprafață
 - Total101,59 km²
Altitudine88 m.d.m.

Populație (2011)[1][2]
 - Total 3145 locuitori
 - Densitate30,96 loc./km²

Fus orarUTC+2
Cod poștal307385

Prezență online
site web oficial Modificați la Wikidata
GeoNames Modificați la Wikidata

Amplasarea în cadrul județului
Amplasarea în cadrul județului

Sânpetru Mare este o comună în județul Timiș, Banat, România, formată din satele Igriș și Sânpetru Mare (reședința). Localitatea de astăzi Sânpetru Mare, incorporează și fosta localitate Sânpetru Nou.

Localizare[modificare | modificare sursă]

Sânpetru Mare se situează în zona de nord-vest a județului Timiș, în apropiere de limita cu județul Arad. Este străbătut de râul Aranca. Prin Sânpetru Mare trece drumul județean DJ692, prin intermediul căruia se leagă de Sânnicolau Mare, cel mai apropiat oraș, la 14 km și de reședința de județ, municipiul Timișoara, la circa 50 km. Vecinii sunt: la vest, Periam (circa 4 km), la sud Pesac (7 km pe drumul comunal 29), la est Saravale (6 km), la nord Igriș (8 km pe DC29). Are stație CFR proprie la linia de cale ferată Timișoara - Valcani.

Istorie[modificare | modificare sursă]

Sânpetru Mare în Harta Iosefină a Banatului

Prima menționare documentară provine din anul 1333 sub numele de Sancto Petro. De-a lungul timpului numele s-a modificat în funcție de schimbările politice care au avut loc, fiecare administrație atribuind un nume divers. Astfel, Sânpetru mare se numea:

  • 1434 - Zenthpeter
  • 1558 - Velica Szent-Peter
  • 1559 - 1564 - Nagy-Zenthpetere, Naghzenthpeter, Nagyzenpeter
  • 1618 - Zentpetar
  • 1655 - Szent Peter
  • 1690 - Racczenthpeter
  • 1741 - Ratz St.Peter
  • 1828 - Szen Peter
  • 1913 - Nagyszentpeter

Politică[modificare | modificare sursă]

Comuna Sânpetru Mare este administrată de un primar și un consiliu local compus din 13 consilieri. Primarul, Viorel Popovici[*], de la Partidul Social Democrat, este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2020, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[5]

   PartidConsilieriComponența Consiliului
Partidul Social Democrat5     
Partidul Național Liberal4     
Uniunea Sârbilor din România1     
Partidul PRO România1     
Partidul Mișcarea Populară1     
Uniunea Salvați România1     

Primarul comunei, Viorel Popovici, face parte din PNL. La alegerile din 2004 a fost ales ca membru PSD. Viceprimarul este membru PD. Consiliul Local este constituit din 13 consilieri, împărțiți astfel:

    Partid Consilieri Componența
  Alianța Dreptate și Adevăr (4 PD și 2 PNL) 6            
  Partidul Social Democrat 5            
  Partidul Național Țărănesc Creștin Democrat 1            
  Uniunea Sârbilor din România 1            

Demografie[modificare | modificare sursă]



Circle frame.svg

Componența etnică a comunei Sânpetru Mare

     Români (67,34%)

     Romi (13,48%)

     Sârbi (12,71%)

     Necunoscută (4,73%)

     Altă etnie (1,71%)



Circle frame.svg

Componența confesională a comunei Sânpetru Mare

     Ortodocși (79,71%)

     Romano-catolici (1,33%)

     Ortodocși sârbi (11,92%)

     Necunoscută (4,73%)

     Altă religie (2,28%)

Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Sânpetru Mare se ridică la 3.145 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 3.304 locuitori.[1] Majoritatea locuitorilor sunt români (67,34%). Principalele minorități sunt cele de romi (13,48%) și sârbi (12,72%). Pentru 4,74% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[2] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (79,71%), dar există și minorități de ortodocși sârbi (11,92%) și romano-catolici (1,34%). Pentru 4,74% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[6]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b „Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). Accesat în . 
  2. ^ a b Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în . 
  3. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2012 (PDF), Biroul Electoral Central[*] 
  4. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central[*] 
  5. ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2020” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în . 
  6. ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în . 

Legături externe[modificare | modificare sursă]