Recaș

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Pentru alte sensuri, vedeți Recaș (dezambiguizare).
Recaș
—  Oraș  —
Casa de Cultură și Biblioteca orășenească Recaș
Casa de Cultură și Biblioteca orășenească Recaș
Stemă
Stemă
Recaș se află în România
Recaș
Recaș
Recaș (România)
Poziția geografică
Coordonate: Coordonate: 45°48′5″N 21°30′48″E / 45.80139°N 21.51333°E / 45.80139; 21.5133345°48′5″N 21°30′48″E / 45.80139°N 21.51333°E / 45.80139; 21.51333

Țară Flag of Romania.svg România
Județ ROU Timis County CoA.svg Timiș

SIRUTA 158314
Atestare documentară 1319
Oraș 2004

Reședință Recaș[*]
Componență

Guvernare
 - Primar Teodor Pavel[*][3][4] (PSD, )

Suprafață
 - Total 229,88 km²
Altitudine 103 m.d.m.

Populație (2011)[1][2]
 - Total 8336 locuitori
 - Densitate 37,41 loc./km²
 - Recensământul anterior, 2002 8.560 locuitori

Fus orar UTC+2
Cod poștal 307340

Localități înfrățite
 - Nova Crnja, Banatul Central Serbia

Prezență online
site web oficial Modificați la Wikidata
GeoNames Modificați la Wikidata

Poziția localității Recaș
Poziția localității Recaș

Recaș (în maghiară Temesrékas, în germană Rekasch) este un oraș în județul Timiș, Banat, România, format din localitatea componentă Recaș (reședința), și din satele Bazoș, Herneacova, Izvin, Nadăș, Petrovaselo și Stanciova. A primit statutul de oraș în aprilie 2004. Recașul are o populație de 9.584[5] și este un oraș divers din punct de vedere etnic, aici trăind împreună români, maghiari, sârbi, croați, germani (șvabi) și romi.[2] A fost capitala plășii Recaș, din județul interbelic Timiș-Torontal.

Geografie[modificare | modificare sursă]

Este situat la o distanță de 19 km de Timișoara și 37 km de Lugoj, pe drumul național DN6 (european E70).

Orașul este accesibil și pe calea aerului fiind aflat la 20 de km de Aeroportul Internațional Traian Vuia Timișoara ce are curse directe către Roma, Verona, Veneția, Treviso, Milano, Bologna, Florența, Bari și Ancona.

De asemenea se află pe magistrala principală ce leagă Timișoara de București.

Istorie[modificare | modificare sursă]

Cea mai veche mențiune despre Recaș datează din 1318. Încă din Evul Mediu se numește ca și în prezent (Rekas la 1450). Numele său are o rădăcină slavă („rika”=pârâu), dar există dovezi că satul era valah. Astfel, istoricul Nicolae Ilieșu arată că la 1359, la Recaș s-au așezat mai multe familii de români din Molodva, care au primit pământ și privilegii de la regele Ludovic cel Mare, fără să fie obligați să renunțe la ortodoxie. Dar puțin mai târziu primesc aceleași drepturi și mai mulți bulgari, așadar compoziția etnică a fost mai variată.

S-a remarcat de timpuriu ca centru important în regiune. La 1470 exista un oppidum Rekas, care cuprindea 20 de localități. A primit așadar privilegii de oraș și exista aici chiar și o vamă. La 1650 sunt așezați la Recaș sârbi din zona Bacica. Localnicii i-au numit „șocați”, pentru că erau de religie catolică și conform unor opinii ar fi fost croați.

În urma valurilor de colonizare, la mijlocul secolului XVII se formaseră trei așezări distincte: Recașul Valahilor (Vlașnița), Recașul Șocaților (al sârbilor) și Recașul Bulgaria. Românii au avut o amplasare mai puțin favorabilă, aproape de râul Timiș, în zona gării de azi. Din cauza inundațiilor frecvente, dar și a conflictelor cu sârbii, au fost nevoiți să se mute, mulți dintre ei stabilindu-se în localitatea vecină Izvin. Prin urmare, atunci când habsburgii cuceresc Banatul și întocmesc primul recensământ, Recașul Valah apare ca depopulat.

Sub habsburgi, Recașul a cunoscut o nouă etapă de dezvoltare iar colonizările au continuat. La 1764, administratorul Koll aduce un număr mare de coloniști germani, care formează nucleul Recașului german. Până în 1786 se așează la Recaș mai multe valuri de emigranți șvabi în căutarea unui trai mai bun. După ce Banatul trece sub administrație maghiară, are loc și un proces de maghiarizare și colonizare cu maghiari. Maghiarizarea începe efectiv pe la 1809, iar cel mai mare val de coloniști maghiari se așează la Recaș la 1899. La sfârșitul secolului XIX și începutul secolului XX, Recașul cunoaște o perioadă de dezvoltare fără precedent, polarizând viața socială și economică din zonă (reședință de pretură, judecătorie, birou de carte funciară, percepție). În 1894 a fost construită fabrica de cărămidă cu 100 de angajați, iar în anul 1902 a apărut primul ziar german “Temesrekaser Zeitung” cu ediții săptămânale. În perioada interbelică, Recașul dispunea de școală primară, școală confesională catolică, cazinou, asociația pompierilor, cerc agricol german și club sportiv.

În perioada socialistă, Recașul a avut statutul de comună cu 6 sate aparținătoare (Izvin, Bazoș, Petrovaselo, Herneacova, Stanciova și Nadăș).

În urma unui referendum local și a îndeplinirii condițiilor administrative necesare, localitatea Recaș a dobândit în anul 2004 statutul de oraș.

Demografie[modificare | modificare sursă]


Circle frame.svg

Componența etnică a orașului Recaș

     Români (77,05%)

     Maghiari (7,61%)

     Romi (2,13%)

     Sârbi (4,27%)

     Necunoscută (6,89%)

     Altă etnie (2,02%)


Circle frame.svg

Componența confesională a orașului Recaș

     Ortodocși (67,61%)

     Romano-catolici (10,83%)

     Penticostali (8,27%)

     Baptiști (1,25%)

     Ortodocși sârbi (3,61%)

     Necunoscută (6,9%)

     Altă religie (1,49%)

Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Recaș se ridică la 8.336 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 8.560 de locuitori.[1] Majoritatea locuitorilor sunt români (77,05%). Principalele minorități sunt cele de maghiari (7,62%), sârbi (4,27%) și romi (2,14%). Pentru 6,9% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[2] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (67,61%), dar există și minorități de romano-catolici (10,83%), penticostali (8,28%), ortodocși sârbi (3,61%) și baptiști (1,26%). Pentru 6,91% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[6]

Evoluție demografică[modificare | modificare sursă]

Recensământul[7] Structura etnică
Anul Populația Români Germani Maghiari Romi Sârbi Slovaci Alte etnii
1880 10.332 3.769 2.109 568 - 3.759 101 27
1900 12.004 4.757 2.295 1.684 - 1.920 109 1.259
1930 11.684 4.653 1.846 2.419 229 2.401 101 264
1977 10.928 6.562 923 1.580 440 1.123 41 259
1992 8.665 6.334 222 1.082 219 669 17 122
2002 8.599 6.556 111 934 256 582  ? 160

Cultura[modificare | modificare sursă]

 Instituții culturale

- Casa de Cultură „Ion Cojocar“ Recaș

- Muzeul de Istorie Recaș

- Biblioteca Recaș

- Cămine culturale: Bazoș, Herneacova și Petrovaselo

Monumente

- Monumentul eroilor căzuți la datorie în Primul  și Al Doilea Război Mondial: Recaș, Bazoșu Vechi și Izvin

- Plăci comemorative ale eroilor din Primul și Al Doilea Război Mondial:Petrovaselo

Biserici, mănăstiri și lăcașe de cult

- Biserici ortodoxe române: Recaș (1924), Izvin (1786), Nadăș (1901, biserica de lemn - sec.al XVIII-lea), Bazoș (1910), Stanciova (1927, capelă) și Herneacova (1870)

- Biserica ortodoxă sârbă Petrovaselo

- Biserica greco-catolică Izvin

- Biserici romano-catolice: Recaș (1918) și Bazoș (1933)

- Biserici baptiste: Recaș, Izvin și Bazoș

- Biserica penticostală Recaș

Alte manifestări cultural-religioase

- Ruga în localitățile: Izvin (1 mai); Bazoș (23 aprilie - Sf. Gheorghe); Petrovaselo și Stanciova (6 mai); Recaș (de Rusalii) și Herneacova (26 octombrie - Sf. Dumitru)

Invățământ[modificare | modificare sursă]

Instituții școlare

- Liceul Teoretic Recaș (clasele I-XII)

- Școli cu clasele I-VIII: Izvin și Bazoș

- Școala cu clasele I-IV Herneacova

- Școala cu clasele I-VIII “Constantin Păunescu” (regim special) Recaș

- Complexul de Servicii Specializate pentru Copilul cu Dizabilități Recaș (regim special)

- Grădinițe cu program normal: Recaș, Bazoș, Izvin, Herneacova, Petrovaselo și Stanciova

Sănătate[modificare | modificare sursă]

- Dispensar medical Recaș - Cabinete medicale- 5: Recaș

- Laborator de analize - 1: Recaș

- 4 Cabinete stomatologice

- Farmacii - 3: Recaș (două) și Izvin

- Dispensar veterinar: Recaș

- Farmacie veterinară: Recaș

Agrement[modificare | modificare sursă]

Baze sportive și de agrement

- Sala de Sport  Recaș

- Echipe sportive: Asociatia Sportiva Recas

- Sala Sporturilor Recaș

- Stadion Recaș

- Terenuri de fotbal: Izvin, Bazoș, Petrovaselo, Stanciova și Herneacova

Economie[modificare | modificare sursă]

Recaș în Harta Iosefină a Banatului, 1769-72

Zona este cunoscută în special pentru calitatea vinurilor sale. Notabil este însă faptul că în ultimii ani activitatea economică a început să se diversifice.

Politică și administrație[modificare | modificare sursă]

Orașul Recaș este administrat de un primar și un consiliu local compus din 15 consilieri. Primarul, Teodor Pavel[*], de la Partidul Social Democrat, a fost ales în . Începând cu alegerile locale din 2016, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[8]

    Partid Consilieri Componența Consiliului
Partidul Social Democrat 12                        
Partidul Național Liberal 2                        
Partidul Alianța Liberalilor și Democraților 1                        

Orașe înfrățite[modificare | modificare sursă]

Orașul Recaș este înfrățit cu următoarea localitate:

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Crețan, Remus - Dicționar toponimic și geografico-istoric al localităților din județul Timiș, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2006 ISBN 973-7608-65-8
  • Ghinea, Dan - Enciclopedia geografică a României, Editura Enciclopedică, București, 2000
  • Lotreanu, Ioan - Monografia Banatului, Institutul de Arte Grafice „Țara”, Timișoara, 1935
  • Varga, E. - Statistică recensăminte după limba maternă, respectiv naționalitate, jud. Timiș 1880 - 2002[1]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b Populația satelor aflate actualmente în componența comunei, ea având la acea vreme (2002) altă componență.Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). http://www.kia.hu/konyvtar/erdely/erd2002/etnii2002.zip. Accesat la 6 august 2013. 
  2. ^ a b c Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_Tab_8.xls. Accesat la 5 august 2013. 
  3. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2012 (PDF), Biroul Electoral Central[*] 
  4. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central[*] 
  5. ^ http://www.insse.ro/cms/sites/default/files/field/publicatii/populatia_romaniei_dupa_domiciliu_la_1_iul_2016_0.pdf. http://www.insse.ro/cms/sites/default/files/field/publicatii/populatia_romaniei_dupa_domiciliu_la_1_iul_2016_0.pdf. 
  6. ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_TAB_13.xls. Accesat la 5 august 2013. 
  7. ^ Varga E. Statistică recensăminte, jud. Timiș 1880 - 1992 (datele includ localitățile componente)
  8. ^ Lista competitorilor care au obținut mandate” (XLSX). Biroul Electoral Central pentru alegerile locale din 2016. http://www.2016bec.ro/wp-content/uploads/2016/06/Export_mandate-2.xlsx. 

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Recaș