Comuna Curtea, Timiș
| Curtea | |
| — comună — | |
 Biserica de lemn „Cuvioasa Paraschiva” de la Curtea | |
 Curtea (România) Poziția geografică în România | |
| Coordonate: 45°50′37″N 22°19′38″E / 45.843678°N 22.327229°E | |
|---|---|
| Țară |  România |
| Județ |  Timiș |
| SIRUTA | 156589 |
| Atestare documentară | 1517-1518 |
| Reședință | Curtea |
| Componență | |
| Guvernare | |
| - Primar | Marinel-Ovidiu Crăciunescu[*][1] (PSD, octombrie 2020) |
| Suprafață | |
| - Total | 44,34 km² |
| Altitudine | 197 m.d.m. |
| Populație (2021) | |
| - Total | 1.228 locuitori |
| - Densitate | 26,91 loc./km² |
| Fus orar | UTC+2 |
| Cod poștal | 307135 |
| Prezență online | |
site web oficial  GeoNames | |
 | |
Modifică date / text  | |
Curtea (în maghiară Kurtya) este o comună în județul Timiș, Banat, România, formată din satele Coșava, Curtea (reședința) și Homojdia.[2] Se află pe cursul superior al râului Bega. Menționată documentar prima oară în anul 1506, localitatea este amintită sub numele de Wdawarhely. [necesită citare] În perioada 1517–1518 și în anul 1597 apare sub numele de Kurthe. [necesită citare]
Teritoriu
[modificare | modificare sursă]Teritoriul comunei Curtea are următoarea componență:
- arabil - 842 ha
- pășuni - 1211ha
- fânețe - 231 ha
- livezi - 109 ha
- păduri - 1872 ha
- curți construcții - 33 ha
- alte terenuri - 121 ha
Obiective turistice
[modificare | modificare sursă]
- Biserica din lemn de la Coșava și biserica de lemn din Homojdia, declarate monumente istorice de Ministerul Culturii
- Biserica de lemn „Cuvioasa Paraschiva” de la Curtea (ortodoxă), construită în 1794 (pictată în 1804–1806)
- Hanul din secolul al XVIII-lea din satul Coșava în care a poposit Al. Ioan Cuza în anul 1866
Demografie
[modificare | modificare sursă]
Componența etnică a comunei Curtea
Români (91,45%)
Romi (2,28%)
Alte etnii (0,41%)
Necunoscută (5,86%)
Componența confesională a comunei Curtea
Ortodocși (73,78%)
Penticostali (16,53%)
Baptiști (1,55%)
Alte religii (1,63%)
Necunoscută (6,51%)
Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Curtea se ridică la 1.228 de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 1.193 de locuitori.[3] Majoritatea locuitorilor sunt români (91,45%), cu o minoritate de romi (2,28%), iar pentru 5,86% nu se cunoaște apartenența etnică.[4] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (73,78%), cu minorități de penticostali (16,53%) și baptiști (1,55%), iar pentru 6,51% nu se cunoaște apartenența confesională.[5]
Politică și administrație
[modificare | modificare sursă]Comuna Curtea este administrată de un primar și un consiliu local compus din 9 consilieri. Primarul, Marinel-Ovidiu Crăciunescu[*], de la Partidul Social Democrat, este în funcție din octombrie 2020. Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[6]
| Partid | Consilieri | Componența Consiliului | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Partidul Social Democrat | 6 | |||||||
| Alianța Dreapta Unită | 2 | |||||||
| Alianța pentru Unirea Românilor | 1 | |||||||
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ Rezultatele alegerilor locale din 2020, Autoritatea Electorală Permanentă
- ^ „Anexă: Denumirea și componența unităților administrativ-teritoriale pe județe”. Legea 290. Parlamentul României. .
- ^ „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în .
- ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
- ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
- ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2024” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în .
Legături externe
[modificare | modificare sursă]- Biserica de lemn „Cuvioasa Paraschiva” Arhivat în , la Wayback Machine.
- Anuarul Socec al României Mari, 1924-1925 la Biblioteca Congresului SUA