Comuna Curtea, Timiș
| Curtea | |
| — comună — | |
 Biserica de lemn „Cuvioasa Paraschiva” de la Curtea | |
 Curtea (România) Poziția geografică în România | |
| Coordonate: 45°50′37″N 22°19′38″E / 45.843678°N 22.327229°E | |
|---|---|
| Țară |  România |
| Județ |  Timiș |
| SIRUTA | 156589 |
| Atestare documentară | 1517-1518 |
| Reședință | Curtea |
| Componență | |
| Guvernare | |
| - Primar | Marinel-Ovidiu Crăciunescu[*][3] ( PRR[*], octombrie 2020) |
| Suprafață | |
| - Total | 44,34 km² |
| Altitudine | 197 m.d.m. |
| Populație (2011)[1][2] | |
| - Total | ▼ 1193 locuitori |
| - Densitate | 26,91 loc./km² |
| Fus orar | UTC+2 |
| Cod poștal | 307135 |
| Prezență online | |
site web oficial  GeoNames | |
 | |
Modifică date / text  | |
Curtea (în maghiară Kurtya) este o comună în județul Timiș, Banat, România, formată din satele Coșava, Curtea (reședința) și Homojdia. Se află pe cursul superior al râului Bega. Menționată documentar prima oară în anul 1506, localitatea este amintită sub numele de Wdawarhely. [necesită citare] În perioada 1517–1518 și în anul 1597 apare sub numele de Kurthe. [necesită citare]
Teritoriu[modificare | modificare sursă]
Teritoriul comunei Curtea are următoarea componență:
- arabil - 842 ha
- pășuni - 1211ha
- fânețe - 231 ha
- livezi - 109 ha
- păduri - 1872 ha
- curți construcții - 33 ha
- alte terenuri - 121 ha
Obiective turistice[modificare | modificare sursă]
- Biserica din lemn de la Coșava și biserica de lemn din Homojdia, declarate monumente istorice de Ministerul Culturii
- Biserica de lemn „Cuvioasa Paraschiva” de la Curtea (ortodoxă), construită în 1794 (pictată în 1804–1806)
- Hanul din secolul al XVIII-lea din satul Coșava în care a poposit Al. Ioan Cuza în anul 1866
Demografie[modificare | modificare sursă]
Componența etnică a comunei Curtea
Români (94,04%)
Romi (2,09%)
Necunoscută (2,68%)
Altă etnie (1,17%)
Componența confesională a comunei Curtea
Ortodocși (80,63%)
Penticostali (12,07%)
Baptiști (2,09%)
Adventiști de ziua a șaptea (1,59%)
Necunoscută (2,68%)
Altă religie (0,92%)
Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Curtea se ridică la 1.193 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 1.323 de locuitori.[1] Majoritatea locuitorilor sunt români (94,05%), cu o minoritate de romi (2,1%). Pentru 2,68% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[2] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (80,64%), dar există și minorități de penticostali (12,07%), baptiști (2,1%) și adventiști de ziua a șaptea (1,59%). Pentru 2,68% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[4]
Politică și administrație[modificare | modificare sursă]
Comuna Curtea este administrată de un primar și un consiliu local compus din 9 consilieri. Primarul, Marinel-Ovidiu Crăciunescu[*], de la Partidul Republican din România[*], este în funcție din octombrie 2020. Începând cu alegerile locale din 2020, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[5]
| Partid | Consilieri | Componența Consiliului | |||
|---|---|---|---|---|---|
| Partidul Național Liberal | 3 | ||||
| Partidul PRO România | 2 | ||||
| Partidul Republican din România | 2 | ||||
| Partidul Mișcarea Populară | 1 | ||||
| Partidul Social Democrat | 1 | ||||
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ a b „Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). Accesat în .
- ^ a b Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în .
- ^ Rezultatele alegerilor locale din 2020, Autoritatea Electorală Permanentă
- ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în .
- ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2020” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în .
Legături externe[modificare | modificare sursă]
- Biserica de lemn „Cuvioasa Paraschiva”
- Anuarul Socec al României Mari, 1924-1925 la Biblioteca Congresului SUA
