Comuna Giarmata, Timiș

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Giarmata
—  Comună  —
Turnul pompierilor din Giarmata
Turnul pompierilor din Giarmata
45°50′11″N 21°18′38″E / 45.83639°N 21.31056°E / 45.83639; 21.31056

Țară Flag of Romania.svg România
Județ ROU Timis County CoA.svg Timiș

SIRUTA 157246
Atestare documentară 1332

Reședință Giarmata
Componență Giarmata, Cerneteaz

Guvernare
 - Primar Virgil Bunescu[*][3][4] (PSD, )

Suprafață
 - Total 71,5 km²
Altitudine 123 m.d.m.

Populație (2011)[1][2]
 - Total 6502 locuitori
 - Densitate 90,93 loc./km²
 - Recensământul anterior, 2002 5.407 locuitori

Fus orar UTC+2
Cod poștal 307210

Prezență online
site web oficial Modificați la Wikidata
GeoNames Modificați la Wikidata

Giarmata în Harta Iosefină a Banatului, 1769-72
Giarmata în Harta Iosefină a Banatului, 1769-72

Giarmata, alternativ Ghiarmata, (în română Iarmota - 1924, în germană Jahrmarkt, în maghiară Temesgyarmat, în trad. "Colonia Timișului") este o comună în județul Timiș, Banat, România, formată din satele Cerneteaz și Giarmata (reședința).

Localizare[modificare | modificare sursă]

Localitatea se situează la circa 14 km Nord-Est de municipiul Timișoara, de care este legată prin drumul județean DJ691 Timișoara - Lipova și de calea ferată Timișoara-Radna (213) cu stație CFR la Giarmata.

Istorie[modificare | modificare sursă]

Pe teritoriul comunei au fost descoperite urme ale unor așezări neolitice dar și materiale de origine daco-romană. În perioada feudală a existat aici un voievodat puternic - voievodatul de Giarmata - care a fost amintit în documente la 1241.

Prima atestare documentară a localității datează din 1332, în documentele de evidență papală, unde este notată cu numele Garmad și Carmad. Aici a fost o fortăreață care la 1551 a fost ocupată de turci.

Istoria modernă a localității începe odată cu cucerirea Banatului de către austrieci, în 1717. La recensământul din același an apare cu numele Veliki Iermat (Iarmata Mare) și are 28 de case. Sub noua administrație, Giarmata este colonizată cu germani, care vor forma pentru aproape două secole majoritatea locuitorilor. Deja în 1720-1723 se instalează aici primii coloniști, ceea ce face din Giarmata una din primele localități de colonizare germană din Banat. Germanii au format satul Neu Jarmat (Iarmata Nouă) față de vechea așezare care este numită Alt Jarmat (Iarmata Veche). În 1754 germanii și-au ridicat biserica romano-catolică iar în 1764, administratorul Knoll a așezat aici mulți coloniști germani. Colonizarea a durat până în jurul anului 1800 și a făcut din Giarmata un puternic centru rural al șvabilor bănățeni.

În secolul XIX localnicii i-au schimbat numele în Jahrmarkt care înseamnă „târgul anual” în limba germană și se apropia ca formă de numele vechi. Până înb 1964 va purta numele Iarmata, după care trece la numele actual.

Politică[modificare | modificare sursă]

Comuna Giarmata este administrată de un primar și un consiliu local compus din 15 consilieri. Primarul, Virgil Bunescu[*], de la Partidul Social Democrat, a fost ales în . Începând cu alegerile locale din 2016, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[5]

    Partid Consilieri Componența Consiliului
Partidul Social Democrat 7              
Partidul Național Liberal 6              
Partidul Mișcarea Populară 2              

La alegerile locale din 2008, turul 2, rezultatele au fost:

  • Delvai Ion (PD-L) : 52.06%
  • Bunescu Virgil (PSD): 47.93%

Componența Consiliul Local[modificare | modificare sursă]

Demografie[modificare | modificare sursă]



Circle frame.svg

Componența etnică a comunei Giarmata

     Români (88.63%)

     Romi (1.64%)

     Necunoscută (7.84%)

     Altă etnie (1.87%)



Circle frame.svg

Componența confesională a comunei Giarmata

     Ortodocși (80.26%)

     Romano-catolici (2.59%)

     Penticostali (6.3%)

     Necunoscută (7.95%)

     Altă religie (2.87%)

Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Giarmata se ridică la 6.502 locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 5.407 locuitori.[1] Majoritatea locuitorilor sunt români (88,63%), cu o minoritate de romi (1,65%). Pentru 7,84% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[2] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (80,27%), dar există și minorități de penticostali (6,31%) și romano-catolici (2,6%). Pentru 7,95% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[6]

Note[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]