Dumbrăvița, Timiș

Coordonate: 45°48′22″N 21°14′45″E ({{PAGENAME}}) / 45.806095°N 21.245778°E
Dumbrăvița
— comună —
Fotografie din aer a comunei Dumbrăvița (prim plan). În stânga, Pădurea Verde și în jumătatea superioară, Timișoara.
Dumbrăvița (România) Poziția geografică în România

Țară	România
Județ	Timiș

SIRUTA	155261
Atestare documentară	1891 (Újszentes)

Reședință	Dumbrăvița[*]
Componență	Dumbrăvița[*]

Guvernare
- Primar	Horia-Grigore Bugarin[*]^[3] ( USR, octombrie 2020)

Suprafață
- Total	18,98 km²
Altitudine	100 m.d.m.

Populație (2021)^[1] ^[2]
- Total	20.014 locuitori
- Densitate	396,31 loc./km²

Fus orar	UTC+2
Cod poștal	307160

Prezență online
site web oficial GeoNames

Poziția localității Dumbrăvița
Modifică date / text

Dumbrăvița (denumire veche, înainte de 1924 Sântești, în maghiară Újszentes, în germană Neussentesch, în sârbă Opština Dumbravica) este o comună în județul Timiș, Banat, România, formată numai din satul de reședință cu același nume. Potrivit unui studiu de specialitate elaborat în 2013 de Consiliul Consultativ pentru Regionalizare, comuna Dumbrăvița este cea mai dezvoltată și bogată localitate din România.^[4]

Datorită dezvoltării fulminante din ultimii ani localitatea s-a alipit teritorial de Municipiul Timișoara.

Istorie[modificare | modificare sursă]

Prima atestare documentară a Dumbrăviței datează din 1891, anul în care localitatea a fost înființată. Întemeierea ei s-a făcut de către guvernul maghiar, care a dispus defrișarea unei suprafețe din pădurea care înconjura Timișoara, pentru a integra noua localitate. Alte atestări au existat și în monografia lui Bodor Antal din 1907, în ziarul local al orașului Szentes din perioada 1889 septembrie-1890 aprilie și documente aflate în arhiva județeană Csongrad (Ungaria). In cadrul recensamântului unguresc din 1900 comuna apare cu denumirea Vadaszerdo, iar nu Ujszentes, cum apare doar în recensământul din 1910. ”Vadaszerdo” este traducerea din limba germană în cea ungară, a cuvântului compus ”Jagdwald”, care însemna ”pădurea de vânătoare”, actuala Pădure Verde, folosită de contele Claudius Florimund Mercy, guvernator austriac al Banatului, după cucerirea provinciei de către Habsburgi.

La 1897 a fost construită, cu banii statului, biserica reformată. Recensământul din 1900 înregistrează 46 de locuitori cu limba maternă română în localitate. Românii au început să se așeze la Dumbrăvița în număr mai mare după unirea Banatului cu România. Astfel, în 1921-1922 s-au așezat la Dumbrăvița câteva familii originare din Rusikoselo și Toracul Mare, din Banatul sârbesc și alte câteva din Comloșu Mare. La 1927 au fost împroprietărite alte 42 de familii de români. În același an a fost înființată parohia ortodoxă.

În 1964 numele localității a fost schimbat din Ujszentes în numele actual „Dumbrăvița”. Localitatea a beneficiat de fenomenul de exurbanizare, prin care populația din Timișoara s-a așezat aici. Procesul s-a intensificat după anul 2000, fiind la baza unei creșteri urbanistice exponențiale. Astfel, în mai puțin de 10 ani, numărul de locuitori a crescut o dată și jumătate, cu perspective ulterioare de creștere.

Cadrul fizio-geografic[modificare | modificare sursă]

Localitatea Dumbrăvița este așezată într-o zonă de câmpie, cu altitudini în medie de 95,0 m.

Terenul este constituit din materiale foarte diverse: argile, prafuri, nisipuri, pietrișuri, loessuri, piemontane, depozite loessiare provenite din măcinarea dealurilor piemontane estice spălate de ape. Principalele tipuri de sol întâlnite sunt: brun roșcat de pădure, cernoziom, argiluvisoluri, favorizând agricultura intensivă.

Apa freatică este prezentă în straturile nisipoase și în cele argiloase de grosime mai mare. Pâraiele Behela și Beregsău sunt cursurile de apă de suprafață ce curg pe teritoriul comunei.

Studiile geotehnice efectuate au etalat următoarele condiții de fundare:

- teren bun de fundare h min-1,5 m;

- presiunea admisă p.a.-1,5 kgf/cm pătrați;

- apa freatică are nivelul între 2,9-3,0 m.

Fauna[modificare | modificare sursă]

Fauna spontană este reprezentată de exemplare de importanță cinegetică : iepurele sălbatic, porcul mistreț, vulpea, șoarecele de câmp, hârciogul și de păsări ca: prepelița, fazanul.

Vegetația este specifică zonei de stepă. Dintre ierburi întâlnim: spinul vântului, colilia, iar dintre arbuști: măceșul, porumbarul, dar și exemplare rare cum ar fi păpucul doamnei, stânjenelul, căpșunica, șerparița ș.a.

Clima[modificare | modificare sursă]

Clima este continental moderată de tranziție, cu influențe mediteraneene.

Temperaturile medii anuale sunt de 10-11 grade celsius. Temperaturile medii anuale în ianuarie sunt de –1 grad celsius și în iulie de 22-25 grade.

Cantitatea de precipitații multianuale este de 600 mm. Perioada martie-septembrie prezintă umiditate atmosferi scăzută, valorile variind între 62 % (iulie)-66,6%(aprilie). Zilele cu soare reprezintă cca 75% din totalul zilelor.

Vântul de nord are frecvența cea mai ridicată, urmat de vântul de nord - est.

Iernile blânde, fără viscole și verile calde avatajează zona, oferind condiții optime pentru agricultura timpurie.

Populație[modificare | modificare sursă]

Componența etnică a comunei Dumbrăvița

Români (76,07%)

Maghiari (14,05%)

Germani (1,15%)

Necunoscută (6,36%)

Altă etnie (2,35%)

Componența confesională a comunei Dumbrăvița

Ortodocși (67,33%)

Romano-catolici (10,5%)

Reformați (7,24%)

Penticostali (1,78%)

Greco-catolici (1,75%)

Baptiști (1,62%)

Necunoscută (6,99%)

Altă religie (2,76%)

Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Dumbrăvița se ridică la 7.522 de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 2.693 de locuitori.^[1] Majoritatea locuitorilor sunt români (76,07%). Principalele minorități sunt cele de maghiari (14,05%) și germani (1,16%). Pentru 6,37% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.^[2] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (67,34%), dar există și minorități de romano-catolici (10,5%), reformați (7,25%), penticostali (1,78%), greco-catolici (1,75%) și baptiști (1,62%). Pentru 6,99% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.^[5] Numeroși indicatori arată faptul că localitatea a depășit recent 10.000 de locuitori, ceea ce face ca statisticile să fie relative.

Evoluția populației din Dumbrăvița, pe recensăminte și pe structură etnică.

Recensământul^[6]		Structura etnică
Anul	Populația	Români	Maghiari	Germani	Alte etnii
1900	1.151	46	1.042	58	5
1930	1.490	381	995	109	5
1966	2.140	655	1.384	68	33
1977	2.978	1.157	1.687	100	34
1992	2.400	1.049	1.285	32	34
2002	2.672	1.565	1.042	33	32
2011	7.522	5.722	1.057	87	656

Politică și administrație[modificare | modificare sursă]

Comuna Dumbrăvița este administrată de un primar și un consiliu local compus din 17 consilieri. Primarul, Horia-Grigore Bugarin[*], de la Uniunea Salvați România, este în funcție din octombrie 2020. Începând cu alegerile locale din 2020, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:^[7]

	Partid	Consilieri	Componența Consiliului
	Uniunea Salvați România	8
	Partidul Național Liberal	4
	Alianța pentru Dumbrăvița	3
	Uniunea Democrată Maghiară din România	1
	Partidul PRO România	1

Politică (evoluție istorică)[modificare | modificare sursă]

Primarul Victor Malac face parte din PSD, iar viceprimarul Árpád Mikloș face parte din UDMR. Consiliul Local este constituit din 11 consilieri, împărțiți astfel: