Caransebeș

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Caransebeș
—  Municipiu  —
Caransebeș
Caransebeș
Stemă
Stemă
Caransebeș se află în România
Caransebeș
Caransebeș
Caransebeș (România)
Poziția geografică
Coordonate: Coordonate: 45°25′17″N 22°13′19″E / 45.42139°N 22.22194°E / 45.42139; 22.2219445°25′17″N 22°13′19″E / 45.42139°N 22.22194°E / 45.42139; 22.22194

Țară Flag of Romania.svg România
Județ Actual Caras-Severin county CoA.png Caraș-Severin

SIRUTA 51010
Atestare documentară 1289

Reședință Caransebeș[*]
Componență Caransebeș[*], Jupa

Guvernare
 - Primar Felix-Cosmin Borcean[*][3] (PNL, )

Suprafață
 - Total 73,58 km²

Populație (2011)[1][2]
 - Total 24689 locuitori
 - Densitate 386 loc./km²
 - Recensământul anterior, 2002 28.301 locuitori

Fus orar UTC+2
Cod poștal 325400
Prefix telefonic (+40) 2 55

Prezență online
site web oficial Modificați la Wikidata
GeoNames Modificați la Wikidata
Facebook Modificați la Wikidata

Poziția localității Caransebeș
Poziția localității Caransebeș
Satul Jupa pe hărțile cadastrale ale regiunii Banat, Josephinische Landesaufnahme, 1769-72
Satul Jupa pe hărțile cadastrale ale regiunii Banat, Josephinische Landesaufnahme, 1769-72

Caransebeș (în maghiară Karánsebes, în germană Karansebesch), este un municipiu în județul Caraș-Severin, Banat, România, format din localitățile componente Caransebeș (reședința) și Jupa. În Evul Mediu până în secolul al XVI-lea Caransebeșul a fost centrul politic al unui district românesc care se bucura de autonomie și istorie proprie.[4] Se află la confluența râurilor Timiș și Sebeș, ultimul curgând din Munții Țarcu. În vest, se află în contact direct cu Munții Banatului. Este un important nod feroviar, fiind localizat la aproximativ 40 km depărtare de Reșița, 21 km de Oțelu Roșu, 70 km de Hațeg și în jur de 25 km depărtare de stațiunea de schi Muntele Mic, aflată în Munții Țarcu.

Climă[modificare | modificare sursă]

Clima din Caransebeș este oarecum blândă. Infuențele climatice submediteranene sunt prezente într-o oarecare măsură. Temperaturile nu scad prea jos iarna (având o medie de 0 – -15 °C), dar verile pot fi calde (media 30 – 38 °C). Precipitațiile pot fi foarte abundente pe parcursul anului.

Istorie[modificare | modificare sursă]

Istoria apartenenței statale Modificați la Wikidata

Primele de așezări pe acest teritoriu ar data din timpurile celtice. Denumiri precum Tibiscum, Timiș etc. dau mărturie până astăzi de acest fapt. Romanii au fost cei care au construit castrul de la Tibiscum, care a fost descoperit de arheologi lângă satul apropiat Jupa. Tibiscum este considerat una dintre porțile creștinismului în Dacia.

În anul 1385 este atestată cert mănăstirea franciscanilor din Caransebeș, ridicată probabil în timpul regelui Ludovic de Anjou (1342-1382).[5] Mănăstirea a fost construită din piatră și cărămidă, cu încorporarea de spolii romane. Ruinele vechii mănăstiri franciscane au fost scoase la lumină întâmplător în anul 1988, cu prilejul unor lucrări de urbanism. Ele au fost distruse definitiv după 1989, prin construirea Noii Catedrale Ortodoxe, direct peste vestigiile medievale.

În anul 1738 Caransebeșul a fost ars în intregime de „vlahi”, în timpul răscoalei românilor împotriva Imperiului Austriac, cum menționează cronica franciscană.[6] Românii s-au revoltat împotriva fiscalității impuse de administrația imperială și împotriva măsurilor de reformă impuse de imperiali. Refacerea orașului s-a realizat rapid. În anul 1788 orașul a fost ars în cursul unei incursiuni otomane. Noua biserică franciscană, construită în secolul al XVIII-lea, funcționează în prezent ca biserică parohială romano-catolică, la vest de vechiul sit arheologic peste care a fost construită noua catedrală ortodoxă, sub conducerea episcopului Laurențiu Streza.

După ce căile ferate au început să apară, rolul Caransebeșului a crescut continuu. La sfârșitul secolului al XIX-lea românii din oraș l-au ales deputat în Paralmentul Ungariei pe Lajos Mocsáry, care a fost un politician democrat progresist. Mocsáry a luptat pentru drepturile culturale și administrative a tuturor naționalităților (inclusiv a românilor) ce locuiau în Regatul Ungar al acelui timp. În urma unirii Transilvaniei cu România din 1918, Caransebeșul a devenit parte a României Mari. În timpul regimului comunist a fost construit Aeroportul Caransebeș și o bază aeriană în apropierea orașului. Aeroportul n-a rămas funcțional după Revoluția din 1989.

Stema municipiului[modificare | modificare sursă]

Stema oficială a municipiului Caransebeș a fost adoptată de Guvern prin Hotărârea nr. 1533/2002. Aceasta se compune dintr-un scut curbat la bază, tăiat-despicat în talpă.

Primul cartier, pe roșu, conține o cetate medievală de argint, cu două turnuri ascuțite și poartă centrală închisă, însoțită de un "soare-răsare" și o lună, ambele de aur. Deasupra cetății planează un braț drept înzăuat cu spadă, tot de argint. Cartierul al doilea, pe albastru, îl prezintă pe Sfântul Gheorghe ecvestru, străpungând cu sulița anticristul reprezentat printr-o amfipteră, totul de argint. Aureola Sfântului Gheorghe și solzii animalului sunt executate din aur. Al treilea cartier, pe aur, reprezintă un soldat roman cu scutul lăsat, sprijinindu-se într-o suliță cu vârful în jos, totul de culoare albă, ce sugerează marmura. Scutul este timbrat de o coroană murală din argint cu cinci turnuri crenelate, simbolizând statutul de municipiu al localității.

Semnificația elementelor însumate

Armele primului cartier fac trimitere la secolul al XIII-lea, perioadă în care Caransebeșul este atestat documentar și în care orașul fortificat cunoaște o puternică dezvoltare.

Urbea este cunoscută ca un bastion de apărare a creștinătății împotriva invaziei păgâne, iar cei doi aștri semnifică libertatea, belșugul, veșnicia, dar și înnoirea Caransebeșului.

Cartierul albastru, care semnifică credință, speranță și sinceritate, este rezervat credinței creștine a locuitorilor.

Sfântul militar, patron spiritual al Episcopiei de Caransebeș, reprezintă victoria Binelui împotriva Răului.

Soldatul roman din ultimul cartier este întruchiparea lui Virtus, zeu roman al curajului, și face trimitere la virtuțile tradiționale: cinstea, curajul, sinceritatea, însușiri morale tipice locuitorilor acestei așezări.

Transporturi[modificare | modificare sursă]

Caransebeșul a fost conectat la rețeaua feroviară în anul 1876, odată cu inaugurarea căii ferate Timișoara–Caransebeș. În anul 1879 aceasta a fost prelungită până la Orșova și interconectată cu rețeaua de căi ferate din Regatul României.

Demografie[modificare | modificare sursă]


Circle frame.svg

Componența etnică a municipiului Caransebeș

     Români (82,14%)

     Romi (2,13%)

     Ucraineni (1,39%)

     Germani (1,07%)

     Necunoscută (12%)

     Altă etnie (1,23%)


Circle frame.svg

Componența confesională a municipiului Caransebeș

     Ortodocși (77,07%)

     Romano-catolici (3,49%)

     Penticostali (2,41%)

     Baptiști (3,5%)

     Necunoscută (12,18%)

     Altă religie (1,31%)

Conform recensământului efectuat în 2011, populația municipiului Caransebeș se ridică la 24.689 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 28.301 locuitori.[1] Majoritatea locuitorilor sunt români (82,15%). Principalele minorități sunt cele de romi (2,13%), ucraineni (1,4%) și germani (1,07%). Pentru 12,01% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[2] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (77,07%), dar există și minorități de baptiști (3,5%), romano-catolici (3,5%) și penticostali (2,42%). Pentru 12,19% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[7]

Caransebeș - evoluția demografică

Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia

Politică și administrație[modificare | modificare sursă]

Municipiul Caransebeș este administrat de un primar și un consiliu local compus din 19 consilieri. Primarul, Felix-Cosmin Borcean[*], de la Partidul Național Liberal, a fost ales în . Începând cu alegerile locale din 2016, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[8]

    Partid Consilieri Componența Consiliului
Partidul Național Liberal 10                    
Partidul Social Democrat 9                    

Personalități[modificare | modificare sursă]

Galerie[modificare | modificare sursă]

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Bona, Petru, Caransebeș (contribuții istorice), Caransebeș, 1989
  • Lotreanu, Ioan, Monografia Banatului, Institutul de Arte Grafice „Țara”, Timișoara, 1935
  • Vlăsceanu, Gheorghe - Orașele României, Editura Odeon, București 1998, ISBN 973-9008-69-0
  • Varga, E., Statistică recensăminte după limba maternă, respectiv naționalitate, jud. Caraș-Severin 1880 - 2002[1]
  • ***INSSE, Comunicat Recensământul Populației și al Locuințelor, Caraș-Severin, 2 februarie 2012

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). http://www.kia.hu/konyvtar/erdely/erd2002/etnii2002.zip. Accesat la 6 august 2013. 
  2. ^ a b Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_Tab_8.xls. Accesat la 5 august 2013. 
  3. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central[*] 
  4. ^ Vicențiu Grozescu, Istoria districtelor românești din Banatul timișan, "Familia", nr. 16-31, Oradea, 1890 passim.
  5. ^ Adrian Andrei Rusu, Dicționarul mănăstirilor din Transilvania, pag. 87.
  6. ^ Rusu, Op. cit., pag. 88.
  7. ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_TAB_13.xls. Accesat la 5 august 2013. 
  8. ^ Lista competitorilor care au obținut mandate” (XLSX). Biroul Electoral Central pentru alegerile locale din 2016. http://www.2016bec.ro/wp-content/uploads/2016/06/Export_mandate-2.xlsx. 

Lectură suplimentară[modificare | modificare sursă]

  • Monografia orașului Caransebeș: împreună cu monografiile bisericilor, a episcopiei, a institutului teologic și pedagogic și cu bibliografiile celor care au lucrat în aceste instituții, Andrei Ghidu, Iosif Bălan, Editura Mirton, 2000
  • Tiparul Românesc Diecezan din Caransebeș: 1885-1918, Petru Călin, Editura Banatica, 1996

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Caransebeș