Caransebeș

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Caransebeș
—  Municipiu  —
Caransebeș
Caransebeș
Stemă
Stemă
Caransebeș is located in România
Caransebeș
Caransebeș
Caransebeș (România)
Poziția geografică
Coordonate: Coordonate: 45°25′17″N 22°13′19″E / 45.42139°N 22.22194°E / 45.42139; 22.2219445°25′17″N 22°13′19″E / 45.42139°N 22.22194°E / 45.42139; 22.22194

Țară Flag of Romania.svg România
Județ Actual Caras-Severin county CoA.png Caraș-Severin

SIRUTA 51010
Atestare documentară 1289

Reședință Caransebeș[*]
Componență Caransebeș[*], Jupa

Guvernare
 - Primar Felix-Cosmin Borcean[*][3] (PNL, 2016)

Suprafață
 - Total 73,58 km²

Populație (2011)[1][2]
 - Total 24689 locuitori
 - Densitate 386 loc./km²
 - Recensământul anterior, 2002 28.301 locuitori

Cod poștal 325400

Site web: http://www.primaria-caransebes.ro

Poziția localității Caransebeș
Poziția localității Caransebeș

Caransebeș (în maghiară Karánsebes, în germană Karansebesch), este un municipiu în județul Caraș-Severin, Banat, România, format din localitățile componente Caransebeș (reședința) și Jupa. În Evul Mediu până în secolul al XVI-lea Caransebeșul a fost centrul politic al unui district românesc care se bucura de autonomie și istorie proprie.[4] Se află la confluența râurilor Timiș și Sebeș, ultimul curgând din Munții Țarcu. În vest, se află în contact direct cu Munții Banatului. Este un important nod feroviar, fiind localizat la aproximativ 40 km depărtare de Reșița, 21 km de Oțelu Roșu, 70 km de Hațeg și în jur de 25 km depărtare de stațiunea de schi Muntele Mic, aflată în Munții Țarcu.

Climă[modificare | modificare sursă]

Clima din Caransebeș este oarecum blândă. Infuențele climatice submediteranene sunt prezente într-o oarecare măsură. Temperaturile nu scad prea jos iarna (având o medie de 0 – -15 °C), dar verile pot fi calde (media 30 – 38 °C). Precipitațiile pot fi foarte abundente pe parcursul anului.

Istorie[modificare | modificare sursă]

Satul Jupa pe hărțile cadastrale ale regiunii Banat, Josephinische Landesaufnahme, 1769-72

Primele de așezări pe acest teritoriu ar data din timpurile celtice. Denumiri precum Tibiscum, Timiș etc. dau mărturie până astăzi de acest fapt. Romanii au fost cei care au construit castrul de la Tibiscum care a fost descoperit de arheologi lângă satul apropiat Jupa, un castru care mai târziu a crescut devenind oraș. Tibiscum este considerat una dintre porțile creștinismului în Dacia.

În timpul Evului Mediu, teritoriul a fost în continuu populat. Regiunea a intrat sub controlul Regatului Ungariei, iar mai târziu sub conducerea Principatului Transilvaniei și sub conducerea Imperiului Otoman. Se crede că în 1787, o înfrângere autoprovocată, la Bătălia de la Caransebeș (a cărei existență istorică este pusă la îndoială), ar fi avut loc aici. Mai târziu, Habsburgii au preluat controlul asupra regiunii, după mai multe războaie împotriva otomanilor.

După ce căile ferate au început să apară, rolul Caransebeșului a crescut continuu. La sfârșitul secolului 19, românii din așezare l-au ales deputat în Paralmentul Ungariei pe maghiarul Lajos Mocsáry, care a fost un politician democrat progresist care a luptat pentru drepturile culturale și administrative a tuturor naționalităților (inclusiv a românilor) ce locuiau în Regatul Ungar al acelui timp. În urma unirii Transilvaniei cu România din 1918, Caransebeș a devenit parte a României Mari. După apariția regimului comunist în 1947, un aeroport și o bază aeriană au fost construite în apropierea orașului. În orice caz, aeroportul n-a rămas funcțional după Revoluția 1989.

Demografie[modificare | modificare sursă]


Circle frame.svg

Componența etnică a municipiului Caransebeș

     Români (82.14%)

     Romi (2.13%)

     Ucraineni (1.39%)

     Germani (1.07%)

     Necunoscută (12.0%)

     Altă etnie (1.23%)


Circle frame.svg

Componența confesională a municipiului Caransebeș

     Ortodocși (77.07%)

     Romano-catolici (3.49%)

     Penticostali (2.41%)

     Baptiști (3.5%)

     Necunoscută (12.18%)

     Altă religie (1.31%)

Conform recensământului efectuat în 2011, populația municipiului Caransebeș se ridică la 24.689 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 28.301 locuitori.[1] Majoritatea locuitorilor sunt români (82,15%). Principalele minorități sunt cele de romi (2,13%), ucraineni (1,4%) și germani (1,07%). Pentru 12,01% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[2] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (77,07%), dar există și minorități de baptiști (3,5%), romano-catolici (3,5%) și penticostali (2,42%). Pentru 12,19% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[5]

Caransebeș - evoluția demografică

Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia


Personalități[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). http://www.kia.hu/konyvtar/erdely/erd2002/etnii2002.zip. Accesat la 6 august 2013. 
  2. ^ a b Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_Tab_8.xls. Accesat la 5 august 2013. 
  3. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central[*] 
  4. ^ Vicențiu Grozescu, Istoria districtelor românești din Banatul timișan, "Familia", nr. 16-31, Oradea, 1890 passim.
  5. ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_TAB_13.xls. Accesat la 5 august 2013. 

Lectură suplimentară[modificare | modificare sursă]

  • Monografia orașului Caransebeș: împreună cu monografiile bisericilor, a episcopiei, a institutului teologic și pedagogic și cu bibliografiile celor care au lucrat în aceste instituții, Andrei Ghidu, Iosif Bălan, Editura Mirton, 2000
  • Tiparul Românesc Diecezan din Caransebeș: 1885-1918, Petru Călin, Editura Banatica, 1996

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Caransebeș