Comuna Periam, Timiș

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Periam
—  Comună  —
Periam se află în România
Periam
Periam
Periam (România)
Poziția geografică
Coordonate: 46°01′41″N 20°53′35″E / 46.027985°N 20.893052°E / 46.027985; 20.893052

Țară Flag of Romania.svg România
Județ ROU Timis County CoA.svg Timiș

SIRUTA 158109
Atestare documentară 1330, ("Priamus")

Reședință Periam
Componență Periam

Guvernare
 - Primar Cornel Dumitraș[*][3][4] (PSD, )

Suprafață
 - Total 64,47 km²
Altitudine 93 m.d.m.

Populație (2011)[1][2]
 - Total 4505 locuitori
 - Densitate 69,88 loc./km²
 - Recensământul anterior, 2002 4.464 locuitori

Fus orar UTC+2
Cod poștal 307315

Prezență online
site web oficial Modificați la Wikidata
GeoNames Modificați la Wikidata

Amplasarea în cadrul județului
Amplasarea în cadrul județului

Periam este o comună în județul Timiș, Banat, România, formată numai din satul de reședință cu același nume. Comuna Periam este formată din localitățile Periam și Periam Port, care se află pe malul râului Mureș la 3 km de Periam. Localitatea Periam Port este locuită permanent de numai câteva familii dar acum câteva decenii era un sat în toată puterea cuvântului. Astăzi, doar câteva case amintesc de acea perioadă, înflorind turismul prin construirea de case de vacanță. În perioada interbelică, Periam a fost sediul plășii cu același nume, Periam, din județul interbelic Timiș-Torontal.

Istorie[modificare | modificare sursă]

Prima atestare documentară a Periamului datează din 1332, cu numele Priamus, aparținând de județul Cenad, dar localitatea este cu mult mai veche. Proprietarul satului era Bechey Imre, adjunctul lui fiind Blasius de Priamus. La 1514, iobagii răzvrătiți conduși de Gheorghe Doja au distrus-o. Nu mult mai târziu, Banatul fiind cucerit de turci, devine reședință de sângeac. În perioada ocupației turcești, se depopulează foarte mult, astfel încât la 1657, conform mărturiilor istorice, mai avea doar 7 case.

Istoria modernă a localității începe după ce austriecii au cucerit Banatul în 1717. Noua administrația condusă de contele Mercy a pornit atunci un amplu program de colonizare a Banatului, iar la Periam primul val de coloniști germani (șvabi) s-a stabilit începând cu 1723. Ei erau originari din Lorena, Nassau-Siegen și Palatin Trier. În 1749 un nou val de 200 de coloniști sosește la Periam. În tot acest timp, românii și sârbii sunt forțați să plece, astfel că Periamul a devenit o localitate pur germană.

În 1761 a avut loc o inundație puternică a Mureșului, care a determinat mutarea vetrei satului pe un nou amplasament, pe care se găsește și astăzi. Vechea vatră se găsea pe locul fostelor vii. Grupuri mai mici de coloniști s-au așezat aici între 1756-1762, iar ultimul val mai consistent a fost înregistrat între 1764-1765. Atunci au venit 71 de familii de germani, francezi și cehi din Trier, Nassau-Singen, Cehia, Stiria, Lorena și Alsacia. În perioada formării Periamului german, în paralel apare și așezarea separată Haulikfalva, care mai târziu se va contopi în vatra Periamului.

În lucrarea Ghidul Banatului din 1936, Emil Grădinariu descria Periamul interbelic astfel:

Comună mare, cu aspect de orășel, peste 5.000 locuitori, majoritate germani, apoi români și puțini maghiari. Sediu de plasă. Viață economică foarte desvoltată, este și un însemnat centru industrial și comercial. Străzile largi, îngrijite, trotuare pavate, lumină electrică, câteva edificii publice impozante. Hotel și restaurant în piața centrală.

Stema[modificare | modificare sursă]

Stema oficială a comunei Periam a fost adoptată de Guvern prin Hotărârea nr. 366/2013.

Aceasta se compune dintr-un scut triunghiular roșu cu marginile rotunjite, tăiat orizontal de un brâu de argint, crenelat în partea superioară și undat în partea inferioară. În partea superioară a scutului se află o cruce pe un postament cu 3 trepte de argint; crucea este flancată, în dreapta, de o carte deschisă de aur, iar în stânga de un braț care ține un mănunchi cu 3 spice de grâu și 6 frunze. Brâul este încărcat cu 3 pălării verzi așezate pe orizontală. În vârful scutului se află un vas de aur cu două toarte, care are deasupra o fascie undată îngustă de argint. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.

Semnificațiile elementelor însumate

Crucea semnifică existența așezământului mănăstiresc Ecclesia Roacensis și a vieții creștine din secolul IV, iar brațul sprijinit în pământ semnifică ritualul aducerii de ofrande din roadele pământului.

Cartea evocă existența școlii de la Periam, iar brâul crenelat reprezintă fortificația de piatră existentă în zonă pentru așezământul Roacensis și Castelul Pereamus.

Fascia undată simbolizează râul Mureș.

Vasul cu două toarte reprezintă vestigiile arheologice existente încă din epoca neolitică a bronzului.

Pălăriile evocă existența spațiului de cultură și spiritualitate germanică de-a lungul a circa 3 secole.

Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.

Cultură[modificare | modificare sursă]

Periam în Harta Iosefină a Banatului, 1769-72

Ansamblul folcloric "Muguri de tezaur" coordonat de Vătavu Pompilia și Bobu Luminița a cîștigat mai multe premii la nivel zonal și regional.

"Summer Party Festival" a ajuns la a doua ediție în anul 2013, un festival de muzică dance, electro, techno ș.a. organizat în aer liber la Periam Port.

În fiecare an în luna iulie timp de 8 ediții a avut loc festivalul de muzică rock în aer liber „Rock la Mureș” care este găzduit de Periam Port.

În fiecare an pe data de 8 septembrie Biserica ortodoxă din Periam își serbează Ruga.

Politică[modificare | modificare sursă]

Comuna Periam este administrată de un primar și un consiliu local compus din 15 consilieri. Primarul, Cornel Dumitraș[*], de la Partidul Social Democrat, a fost ales în . Începând cu alegerile locale din 2016, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[5]

    Partid Consilieri Componența Consiliului
Partidul Social Democrat 12                        
Partidul Național Liberal 3                        

Atât primarul cât și viceprimarul comunei fac parte din Uniunea Social Democrată. Consiliul Local este constituit din 13 consilieri, împărțiți astfel:

Partid Consilieri Componența Consiliului
Uniunea Social-Democrată 6            
Partidul Democrat Liberal 6            
Partidul Poporului Dan Diaconescu 1  

Economie[modificare | modificare sursă]

Periamul este unul din cele mai mari sate din județul Timiș, cu rol polarizator, de servire și influențare a satelor din jur, cu funcții agro-industriale și o clară evoluție urbană.[6]


Demografie[modificare | modificare sursă]


Circle frame.svg

Componența etnică a comunei Periam

     Români (83,68%)

     Maghiari (1,57%)

     Romi (7,39%)

     Germani (2,15%)

     Necunoscută (4,1%)

     Altă etnie (1,08%)


Circle frame.svg

Componența confesională a comunei Periam

     Ortodocși (81,13%)

     Romano-catolici (7,3%)

     Penticostali (3,79%)

     Greco-catolici (1,28%)

     Baptiști (1,13%)

     Necunoscută (4,21%)

     Altă religie (1,13%)

Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Periam se ridică la 4.505 locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 4.464 de locuitori.[1] Majoritatea locuitorilor sunt români (83,68%). Principalele minorități sunt cele de romi (7,39%), germani (2,15%) și maghiari (1,58%). Pentru 4,11% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[2] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (81,13%), dar există și minorități de romano-catolici (7,3%), penticostali (3,8%), greco-catolici (1,29%) și baptiști (1,13%). Pentru 4,22% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[7]

Personalități[modificare | modificare sursă]

Turism[modificare | modificare sursă]

Zona de agrement Periam Port a fost un cătun care a devenit un sat de vacanță pe malul râului Mureș. Plaja care care iese în fiecare an atrage mulți turiști. Pescuitul sportiv este un alt punct de atracție al zonei de agrement. Primăria comunei Periam a implementat în parteneriat cu Primăria orașului Mako (Ungaria), un proiect de dezvoltare a turismului transfrontalier prin Programul Cooperare Transfrontalieră Ungaria-România 2007-2013 intitulat "Ecoturul Mureșului inferior între Periam Port și MAko" în cadrul căruia se organizează ture cu canoe pe Mureș, drumeții în Lunca Mureșului și ture cu bicicleta pe digul Mureșului.

Ecologie[modificare | modificare sursă]

Primăria comunei Periam a implementat în parteneriat cu Primăria orașului Mako (Ungaria), un proiect de educație ecologică prin Programul Cooperare Transfrontalieră Ungaria-România 2007-2013 intitulat "Punte ecologică între Mako și Periam" în cadrul căruia s-a consturit un info-centru ecologic și două punte de observație a faunei și florei în zona Periam Port. În fiecare an comuna Periam participă la acțiunea de ecologizare "Let's do it Romania!". Zona de agrement Periam Port face parte din Parcul Natural Lunca Mureșului.

Harta localitatii[modificare | modificare sursă]

Harta cu strazile comunei Periam








Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). http://www.kia.hu/konyvtar/erdely/erd2002/etnii2002.zip. Accesat la 6 august 2013. 
  2. ^ a b Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_Tab_8.xls. Accesat la 5 august 2013. 
  3. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2012 (PDF), Biroul Electoral Central[*] 
  4. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central[*] 
  5. ^ Lista competitorilor care au obținut mandate” (XLSX). Biroul Electoral Central pentru alegerile locale din 2016. http://www.2016bec.ro/wp-content/uploads/2016/06/Export_mandate-2.xlsx. 
  6. ^ Ioan Munteanu, Timiș. Monografie, Editura Marineasa, 1998 ISBN 973-9496-68-7, p. 123
  7. ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_TAB_13.xls. Accesat la 5 august 2013. 

Legături externe[modificare | modificare sursă]

|}