Regiunile de dezvoltare ale României

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
România
Coat of arms of Romania.svg

Acest articol face parte din seria:
Organizarea administrativ-teritorială
a României



Politica României · Atlas
 Portal Politica

Regiunile de dezvoltare sunt opt mărimi statistice, fără personalitate juridică, create în anul 1998 prin asocierea consiliilor județene din România pentru a coordona dezvoltarea regională necesară pentru ca România să adere la Uniunea Europeană. Regiunile de dezvoltare ale României corespund cu diviziunile de nivel NUTS-II din UE. Deși devin din ce în ce mai semnificative în domeniul de dezvoltare regională, aceste regiuni nu au nici un statut administativ, neavând un consiliu legislativ sau corp executiv. Regiunile de dezvoltare nu sunt unități administrativ-teritoriale, nu au personalitate juridică, fiind rezultatul unui acord liber între consiliile județene și cele locale. Funcția lor este de a aloca fondurile PHARE de la UE, pentru dezvoltare regională, și de a interpreta și cerceta statistici regionale. Deasemenea, regiunile de dezvoltare coordonează proiecte infrastructurale regionale și au devenit membre ale Comitetului Regiunilor când România a aderat la UE, în 2007.

Istoric[modificare | modificare sursă]

Cadrul legislativ pentru constituirea regiunilor de dezvoltare a fost dat prin legea nr. 151/1998, privind dezvoltarea regională în România.[1] Ideea realizării unei organizări a țării pe regiuni cu personalitate juridică și putere administrativă, formulată de un grup de intelectuali clujeni în anul 2001,[2] a fost combătută la acea vreme în mod vehement de primul ministru Adrian Năstase.[3]

România este împărțită în opt regiuni de dezvoltare, numite după poziția geografică în țară - Nord-Vest, Nord-Est, Sud-Vest, Sud-Est, Sud, Vest, Centru, București și Ilfov

Conform Ordonanței de Urgență nr. 75/2001 privind funcționarea Institutului Național de Statistică au fost create 8 direcții generale pentru statistică regională, care, alături de cele 34 de direcții județene de statistică, au ca scop dezvoltarea statisticii regionale.

Organizare[modificare | modificare sursă]

Actele normative cu privire la organizarea statistică a României definesc structurile asimilabile NUTS, după cum urmează:

  • Nivel NUTS I: macro-regiuni, nu se folosește în prezent
  • Nivel NUTS II: 8 regiuni de dezvoltare, cu o populație medie de 2,8 milioane locuitori
  • Nivel NUTS III: 42 județe, care reflectă structura administrativ teritorială a României
  • Nivel NUTS IV: nu se folosește, deoarece nu s-au identificat asocieri de unități teritoriale
  • Nivel NUTS V: 265 municipii și orașe, 2.686 comune, cu 13.092 sate, care reflectă structura administrativ teritorială a României.

I Nord–Est[modificare | modificare sursă]

Regiunea de Nord-Est cuprinde următoarele județe: Bacău, Botoșani, Iași, Neamț, Suceava, Vaslui.

  • Populație: 3.674.367 locuitori (cca. 14,6% din populația totală a țării)
  • Suprafață: 36.850 km²

II Sud-Est Dobrogea[modificare | modificare sursă]

Județele Brăila, Buzău, Constanța, Galați, Vrancea, Tulcea.

  • Populație: 2.848.219 locuitori
  • Suprafață: 35.762 km²

III Sud Muntenia[modificare | modificare sursă]

Județele Argeș, Călărași, Dâmbovița, Giurgiu, Ialomița, Prahova, Teleorman.

  • Populație: 3.379.406 locuitori
  • Suprafață: 34.489 km²

IV Sud Vest Oltenia[modificare | modificare sursă]

Județele Dolj, Gorj, Mehedinți, Olt, Vâlcea.

  • Populație: 2.330.792 locuitori
  • Suprafață: 29.212 km²

V Vest[modificare | modificare sursă]

Regiunea de Dezvoltare Vest a României cuprinde provincia istorică Banat și zone adiacente acesteia, în suprafață de peste 32.000 km² reprezentând 13,44 % din teritoriul României și are în componență județele Arad, Caraș-Severin, Hunedoara și Timiș.

  • Populație: 1.958.828 locuitori
  • Suprafață: 32.028 km²

VI Nord-Vest[modificare | modificare sursă]

Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest cuprinde teritoriul grupat în timpul reformei administrative din 1938 în Ținutul Crișuri și zonele adiacente acesteia, având o suprafață de 34.159 km², reprezentând 14,3% din teritoriul României, în această regiune fiind cuprinse județele Bihor, Bistrița-Năsăud, Cluj, Maramureș, Satu-Mare și Sălaj. Populația Regiunii Nord-Vest era în anul 2005 de 2.746.064 locuitori (12,6% din populația totală a țării) și are o densitate medie de 80,1 locuitori/kmp. Dinamica populației regiunii este caracterizată de un spor natural de –1,7‰ în 2004, cea mai redusă valoare înregistrându-se în Sălaj (-3,0‰), iar cea mai ridicată în Bistrița-Năsăud (0,0‰), singurul județ din regiune care nu a înregistrat un spor natural negativ.

  • Populație: 2.746.064 locuitori
  • Suprafață: 34.159 km²

VII Centru[modificare | modificare sursă]

Regiunea Centru: Alba, Brașov, Covasna, Harghita, Mureș, Sibiu.

  • Populație: 2.533.021 locuitori
  • Suprafață: 34.100 km²

VIII București-Ilfov[modificare | modificare sursă]

București și Județul Ilfov.

  • Populație: 2.242.377 locuitori
  • Suprafață: 1.811 km²

Propunerea de reorganizare administrativă din 2011[modificare | modificare sursă]

În anul 2011 președintele Traian Băsescu a adus în discuție o propunere de organizare administrativ-teritorială care să transforme teritoriul celor opt regiuni de dezvoltare în opt super-județe.[4]

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Legea 151/1998
  2. ^ Memorandum pentru construcția regională a României, 8 decembrie 2001 (accesat 13 iunie 2011)
  3. ^ Istoria ideii de regionalizare, Deutsche Welle, 8 iunie 2011 (accesat 13 iunie 2011)
  4. ^ România ar putea fi împărțită în opt regiuni, Adevărul, 7 iunie 2011 (accesat 13 iunie 2011)

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • „Regionalizarea: raport despre starea noțiunii”, Sabin Gherman, 2003 [1]

Legături externe[modificare | modificare sursă]