Halva

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Halva
Halva cu fistic
Halva din miez de floarea soarelui
Halva

Halva este o specialitate de cofetărie, care este originară din India, Iran și Asia Centrală. Halvaua este cunoscută și în Orientul Mijlociu, Europa de Sud-Est, Centrală și Europa de Est.

Etimologie[modificare | modificare sursă]

În limba arabă, desertul se numește حلاوة, care derivă din rădăcina حلو‎ în Israel este foarte popular sub numele חלבה [1] iar în Polonia sub numele de Chałwa. În Turcia se numește Helva, în Grecia se numește Χαλβάς, în Serbia este oferită sub numele Alva sau Halva, în Macedonia Alva, în restul fostei Iugoslavii sub Halva. În limba bulgară și rusă este cunoscută sub Chalwa, Халва.

Ingrediente[modificare | modificare sursă]

Cu toate că ingredientele diferă de la o țară la alta, baza este în general un mus din de semințe de ulei vegetal și zahăr sau miere. Prin adăugarea de vanilie, cacao, nuci, migdale sau fistic, halvaua devine rafinată sau aromatizată.

În producția industrială se utilizează zahăr sau sirop de glucoză în locul mierii și se folosesc arome artificiale precum etilvanilina.

Producție[modificare | modificare sursă]

Halvaua descrie două tipuri de deserturi:

  • pe bază de făină: Acest tip de halva este ușor gelatinoasă și este făcută din făină de cereale, de obicei griș. Ingredientele principale sunt uleiul, făina, zahărul.
  • pe bază de unt și nuci: Acest tip de halva este sfărâmicioasă și, de obicei, făcute din Tahini (pastă de susan) sau alte tipuri de unt de nucă, cum ar fi untul din semințe de floarea-soarelui. Ingredientele principale sunt untul de nucă și zahărul.

Halvaua poate fi, de asemenea, bazată pe numeroase alte ingrediente, inclusiv semințe de floarea soarelui, nuci diverse, fasole, linte și legume cum ar fi morcovi, bostani, cartofi și dovleci.

Aditivi în Halva[modificare | modificare sursă]

Un aditiv important este carbonatul de calciu. Controversată este utilizarea de săpunăriță ca aditiv. Autoritățile susțin că săpunărița este adăugată ca agent de spumare, din acest motiv săpunărița nu a fost permisă între timp în UE.[2] În urma intervenției de către Turcia, Comitetul permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală (SCFCAH) a clasificat extractul, la 11 aprilie 2008, drept "ingredient caracteristic" în Halva și astfel este clasificat permis.[3]

Particularități specifice fiecărei țări[modificare | modificare sursă]

În Iran și în Turcia este Tahin-Helva, care este produsă adesea din susan (tahini). În bucătăria turcească, însă , Helva este produsă și în alte două variante (griș-helva și făină-helva).

În bucătăria rusă și în bucătăria românească, Халва, halva, de obicei , este realizată din semințe de floarea soarelui.

În bucătăria grecească este Halvas (greacă modernă Χαλβάς), este din griș de grâu dur.

În bucătăria indiană, Halva se referă la un produs cofetărie sub forma unei paste grosiere sau a unui sufleu, cum ar fi halva de morcovi, halva de mazăre sau halva de ghimbir.

O specialitate de cofetărie legată de Halva este spaniolul Turrón.

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Gil Marks, "The World of Jewish Cooking", (Simon & Schuster: 1996) p.210
  2. ^ Dr. Gabriele Krämer, Bayerisches Landesamt für Gesundheit und Lebensmittelsicherheit, 2008
  3. ^ LGL Bericht 2008, zitiert nach http://www.untersuchungsaemter-bw.de/pdf/gjb2009.pdf

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Halva