Sari la conținut

Râul Bega

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Pagina „Bega” trimite aici. Pentru alte sensuri vedeți Bega (dezambiguizare).
Râul Bega
—  Codul râului: V-1  —

Râul Bega la Bethausen, județul Timiș
Date geografice
Bazin hidrograficDunării  Modificați la Wikidata
Zonă de izvorâreMunții Poiana Ruscă
EmisarTisa
Punct de vărsareTitel, Serbia
Date hidrologice
Bazin de recepție2878 km²
Lungimea cursului de apă256 km
Debit mediu17 m³/s
Debit maxim înregistrat72,6 m³/s
Debit minim înregistrat5,48 m³/s
Date generale
Țări traversateRomânia: Județul Timiș
Serbia: Provincia Voivodina
Afluenți de stângaBega Luncanilor (Bega Mare),
Pârâul Carpenului,
Șopot,
Vădana,
Bucovăț,
Zopana,
Bălășina,
Gladna,
Timișel,
Canalul Coșteiu - Chizătău,
Bistra Orășenilor
Afluenți de dreaptaBega Poieni (Bega Mică),
Homojdia,
Năndrăneasca,
Icui,
Zidileasca,
Pădurani,
Topla,
Fântâneaua Rece,
Cladova,
Nieregiș,
Fădimac,
Miniș,
Hezeriș,
Chizdia,
Temeșiț,
Mociur,
Valea Cărășița,
Vale,
Gherteamoș,
Potoc-Remetea,
Rastova,
Behela,
Bega Veche
Principalele localități traversateRomânia:
Margina,
Făget,
Răchita,
Mănăștiur,
Leucușești,
Bethausen,
Cutina,
Bodo
Balinț,
Chizătău,
Ictar-Budinți,
Topolovățu Mic,
Recaș,
Remetea Mare,
Ghiroda,
Timișoara
Utvin,
Sânmihaiu Român,
Uivar,
Otelec
Serbia:
Hetin
Srpski Itebej
Novi Itebej
Torac
Žitište
Banatski Dvor
Jankov Most
Klek
Zrenjanin
Ečka
Lukino Selo
Stajićevo
Perlez
Titel

Râul Bega (sârbă: Бегеј/Begej, maghiară: Béga) este un râu în România și Serbia. Izvorăște în Munții Poiana Ruscă. Traversează orașele Făget și Timișoara, pe teritoriul României și orașul sârbesc Zrenjanin. Se varsă în râul Tisa lângă localitatea Titel.

Râul Bega se formează prin unirea a două brațe Bega Luncanilor și Bega Poieni în dreptul localității Curtea. În continuare râul trece prin localitățile Margina, Făget, Răchita, Mănăștiur, Leucușești, Bethausen, Cutina, Bodo Balinț.

În amonte de localitatea Chizătău debușează în râul Bega canalul Coșteiu-Chizătău de deviere a debitelor din Timiș. Râul trece apoi prin localitățile Chizătău și Topolovățu Mic. Imediat în aval de Topolovățu Mic apele mari ale râului Bega sunt deviate în spre râul Timiș prin derivația Topolovăț-Hitiaș.

În aval de Topolovățu Mic, cursul râului Bega este complet canalizat (vezi Canalul Bega). Fosta albie a râului Bega este colmatată în partea amonte. Aproximativ în aval de Timișoara albia a fost menținută sub denumirea de Bega Veche (pe alocuri fiind folosită și denumirea de Bega Bătrână) și a fost în mare parte reprofilată pentru drenarea zonei situate la nord de canalul Bega. Pe o porțiune de 1,9 km râul marchează frontiera româno-sârbească.

Construcția canalului Bega, sub tutela contelui Claudius Florimund Mercy (1666–1734) a fost o realizare semnificativă a epocii respective. Înainte de canalizare râul Bega alimenta zonele mlăștinoase din vest. Uscarea acestor mlaștini s-a făcut din motive strategice, economice, și nu în ultimul rând de sănătate.

  • Harta munții Poiana Rusca [1]
  • Harta județul Timiș [2]


  • Administrația Națională "Apele Române" - Cadastrul Apelor - București
  • Institutul de Meteorologie și Hidrologie - Rîurile României - București 1971
  • Trasee turistice - județul Timiș [3]

Legături externe

[modificare | modificare sursă]
Commons
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Bega