Balneologie

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Centrul de balneologie Slănic Moldova

Balneologia (din franceză balnéologie) este o ramură a medicinii care studiază acțiunea profilactică și curativă a apelor termale sau minerale și a nămolurilor.[1]

Într-o definiție mai cuprinzătoare, balneologia este știința care se ocupă cu descoperirea, studiul complex și aplicarea în practica medicală a factorilor naturali terapeutici. Factorii naturali terapeutici reprezintă ansamblul elementelor fizice/chimice terapeutice, sanogene naturale. Sunt considerați factori naturali terapeutici: apele minerale terapeutice, lacurile și nămolurile terapeutice, gazele terapeutice, ansamblul elementelor fizico/chimice ale climatului, inclusiv microclimatul de saline și peșteri.[2]

În România[modificare | modificare sursă]

„Părintele” balneologiei românești este considerat Al. Saabner-Tuduri, datorită lucrărilor lui privind rezultatele cercetărilor sale asupra proprietăților fizico-chimice ale apelor minerale.[3]

Prima lucrare experimentală de balneologie din Europa a fost efectuată de către A. Theohari, care, în 1910, și-a publicat teza de doctorat intitulată Studiul farmacodinamiei apelor minerale de la Slănic Moldova pe câine cu stomac Pavlov, lucrare ce a fost apoi premiată de Academia Română.[4]

Adevăratul început științific al balneologiei în România a fost posibil prin înființarea în anul 1924 a Institutului de balneologie din București.[3]

În 1946 a fost înființat Institutul de Medicină Fizică, Balneoclimatologie și Recuperare Medicală. Prin Ordonanța Guvernului 109/02.09.2000, aprobată prin Legea 343/18.06.2002, acesta s-a reorganizat și transformat în Institutul național de recuperare, medicină fizică și balneoclimatologie.[5]

În România funcționează Asociația Română de Balneologie[6] care, prin Editura Balneară[7] a publicat o serie de lucrări de specilalitate privind balneologia.

În Republica Moldova[modificare | modificare sursă]

În Republica Moldova, în Nomenclatorul cu specialități balneologia este definită ca fiind o ramură a științei, care se ocupă cu studierea proprietăților factorilor balneologici (climatul, apele minerale, nămolurile medicinale și al.), organizarea și prelucrarea metodelor lor de aplicare asupra organismului în condiții de stațiune balneară, precum și în instituții de tip sanatorial și fizioterapeutic cu scop de tratare, recuperare și profilactic.[8]

Conform acestui nomenclator, balneologia include compartimentele: Climatoterapia, Balneoterapia, Balneotehnica, Peloidoterapia.[8]

  • Climatoterapia studiază influența factorilor fizici ai mediului extern (aero-, helio- și talasoterapie) asupra organismului uman și elaborează metode de utilizare cu efect curativ și profilactic.
  • Balneoterapia se ocupă cu studierea apelor minerale curative din punctul de vedere al originii lor, al proprietăților fizico-chimice, influenței asupra organismului la diverse afecțiuni și al modului lor de utilizare (intern sau extern).
  • Balneotehnica elaborează utilaj tehnico-sanitar care realizează aplicarea tehnică și medicală corectă a apelor minerale și a nămolurilor medicinale.
  • Peloidoterapia studiază originea nămolurilor medicinale, proprietățile fizico-chimice și mecanismele de acțiune a lor asupra organismului în diverse patologii.

Note[modificare | modificare sursă]