Comuna Săcălaz, Timiș
| Săcălaz | |
| — comună — | |
 Săcălaz (România) Poziția geografică în România | |
| Coordonate: 45°46′56″N 20°59′04″E / 45.782207°N 20.9844466°E | |
|---|---|
| Țară |  România |
| Județ |  Timiș |
| SIRUTA | 158564 |
| Atestare documentară | 1392 |
| Reședință | Săcălaz |
| Componență | |
| Guvernare | |
| - Primar | Viorel Nicu[*][3] ( PMP, octombrie 2020) |
| Suprafață | |
| - Total | 119,49 km² |
| Altitudine | 85 m.d.m. |
| Populație (2011)[1][2] | |
| - Total | ▲ 7.204 locuitori |
| - Densitate | 60,29 loc./km² |
| Fus orar | UTC+2 |
| Cod poștal | 307370 |
| Prezență online | |
site web oficial  GeoNames | |
 | |
Modifică date / text  | |
Săcălaz (germană Sackelhausen, maghiară Szakálháza) este o comună în județul Timiș, Banat, România, formată din satele Beregsău Mare, Beregsău Mic și Săcălaz (reședința).
Istoric[modificare | modificare sursă]
Localitatea este pentru prima dată atestată documentar într-o diplomă din 29 decembrie 1392, care delimita hotarul satului Szakálháza, denumire pe care a păstrat-o până în anul 1520. [4] Satele aparținătoare însă, sunt atestate încă din 1332.
În 1765 sosește aici primul val de colonizatori germani șvabi, din ordinul Mariei Tereza. Aceasta a emis "Patenta de colonizare" din 25 februarie 1763 și mai apoi Decretul pe care l-a înaintat la "Oficiul de Colonizare bănățean" în 1765, prin care dispunea mutarea populației românești în partea de sud a Torontalului, pentru a face loc coloniștilor șvabi.[5] Astfel, populația română de circa 60 de familii este nevoită să abandoneze Săcălazul și se mută în Torac (în Serbia de azi), unde întemeiază un nou așezământ. La rândul lui satul Beregsău Mic a fost colonizat cu populație sârbească.
Următoarele valuri de colonizatori germani (1744-1772, 1782-1787) au stabilit definitiv predominanța germană a localității. Planurile dezvoltării Săcălazului au fost trasate pe hârtie la Viena, în forma unei table de șah, cu Biserica Catolică în centru.
Populația (evoluție istorică)[modificare | modificare sursă]
| Recensământul[6] | Structura etnică | |||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Anul | Populația | Români | Germani | Maghiari | Sârbi | Romi | Alte etnii | |
| 1880 | 6.218 | 1.935 | 3.245 | 97 | 926 | - | - | |
| 1900 | 7.475 | 2.087 | 4.202 | 197 | 948 | - | 5 | |
| 1930 | 6.649 | 2.088 | 3.601 | 134 | 792 | 15 | 1 | |
| 1977 | 7.287 | 4.588 | 1.997 | 160 | 477 | 47 | 17 | |
| 1992 | 5.926 | 5.368 | 76 | 111 | 293 | 61 | 15 | |
| 2002 | 6.242 | 5.861 | 32 | 94 | 192 | 47 | 16 | |
Stema[modificare | modificare sursă]
Stema oficială a comunei a fost adoptată de Guvern prin Hotărârea nr. 498/2013.[7]
Aceasta se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat în șef la o treime de coroana murală a scutului. În partea superioară, în câmp albastru, se află 3 felinare negre, așezate în pal, cel din mijloc mai mare, toate cu flacără de aur. În vârful scutului, în câmp roșu, se află o cruce treflată, flancată dreapta-stânga de câte 3 spice de grâu, toate de aur. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.
Semnificațiile elementelor însumate
Cele 3 felinare amintesc de istoria localității, atestată încă din Evul Mediu, iar numărul lor reprezintă continuitatea neîntreruptă a locuirii umane pe teritoriul celor 3 localități.
Crucea simbolizează biserica construită în anul 1793.
Spicele de grâu reprezintă ocupația de bază a locuitorilor, agricultura.
Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.
Politică[modificare | modificare sursă]
Comuna Săcălaz este administrată de un primar și un consiliu local compus din 15 consilieri. Primarul, Viorel Nicu[*], de la Partidul Mișcarea Populară, este în funcție din octombrie 2020. Începând cu alegerile locale din 2020, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[8]
| Partid | Consilieri | Componența Consiliului | ||||
|---|---|---|---|---|---|---|
| Partidul Național Liberal | 4 | |||||
| Partidul Social Democrat | 3 | |||||
| Partidul Mișcarea Populară | 3 | |||||
| Partidul PRO România | 2 | |||||
| Uniunea Salvați România | 2 | |||||
| Partidul Alianța Liberalilor și Democraților | 1 | |||||
Atât primarul cât și viceprimarul comunei fac parte din PD. Consiliul Local este constituit din 15 consilieri, împărțiți astfel:
| Partid | Consilieri | Componența Consiliului | ||||||||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Alianța Dreptate și Adevăr (9 PD și 3 PNL) | 12 | |||||||||||||
| Partidul Social Democrat | 2 | |||||||||||||
| Partidul România Mare | 1 | |||||||||||||
Obiective turistice[modificare | modificare sursă]
- Biserica Ortodoxă din 1793, pictată în secolul XIX.
- Biserica Catolica din 1772 functională pana in anul 1972.
Demografie[modificare | modificare sursă]
Componența etnică a comunei Săcălaz
Români (83,91%)
Sârbi (1,98%)
Necunoscută (11,89%)
Altă etnie (2,2%)
Componența confesională a comunei Săcălaz
Ortodocși (78,87%)
Romano-catolici (2,41%)
Penticostali (7,38%)
Ortodocși sârbi (1,77%)
Necunoscută (7,12%)
Altă religie (2,42%)
Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Săcălaz se ridică la 7.204 locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 6.273 de locuitori.[1] Majoritatea locuitorilor sunt români (83,91%), cu o minoritate de sârbi (1,99%). Pentru 11,9% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[2] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (78,87%), dar există și minorități de penticostali (7,38%), romano-catolici (2,42%) și ortodocși sârbi (1,78%). Pentru 7,12% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[9]
Geografie[modificare | modificare sursă]
Comuna Săcalaz se afla pe o zona mlastinoasă, in zona de campie cu o climă temperată cu temperatura anuală de 10,6°C.
Personalități născute aici[modificare | modificare sursă]
- Aurel Cosma (1867 - 1931), avocat, om politic, senator, ministru.
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ a b „Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ a b Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în .
- ^ Rezultatele alegerilor locale din 2020, Autoritatea Electorală Permanentă
- ^ „Primăria Săcălaz”. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ „Istoria satului Torac de Mircea Sekosan”. Arhivat din originalul de la . Accesat în .
- ^ Varga E., Statistică recensăminte după limba maternă, respectiv naționalitate, jud. Timiș 1880 - 1992
- ^ „Hotarare Nr.498”. legislatie.just.ro. Accesat în .
- ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2020” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în .
- ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Arhivat din original la . Accesat în .
Bibliografie[modificare | modificare sursă]
- Matthias Reitz, Sackelhausen, Editura Rentlingen, 2006
Vezi și[modificare | modificare sursă]
Legături externe[modificare | modificare sursă]
- ro Situl oficial al Primăriei Săcălaz Arhivat în , la Wayback Machine.
- ro Situl alternativ al primăriei
- ro Sit dedicat Săcălazului Arhivat în , la Wayback Machine.
- ro Anuarul Socec al României Mari, 1924-1925 - de la Biblioteca Congresului S.U.A.