Babușcă

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Babușcă
Rutilus rutilus by Algirdas cropped.jpg
Rutilus rutilus FZ.png
Babușcă (Rutilus rutilus)
Stare de conservare
Status iucn2.3 LC ro.svg
Risc scăzut (LC) (IUCN 2.3)
Clasificare științifică
Regn: Animalia
Încrengătură: Chordata
Subîncrengătură: Vertebrata
Infraîncrengătură: Gnathostomata
Supraclasă: Osteichthyes
(neclasificat): Pisces
Clasă: Actinopterygii
Subclasă: Neopterygii
Infraclasă: Teleostei
Supraordin: Ostariophysi
Ordin: Cypriniformes
Suprafamilie: Cyprinoidea
Familie: Cyprinidae
Subfamilie: Leuciscinae
Gen: Rutilus
Specie: R. rutilus
Nume binomial
Rutilus rutilus
(Linnaeus, 1758)
Sinonime
  • Rutilus rutilus rutilus (Linnaeus, 1758)
  • Rutilus rutilus lacustris (Pallas, 1814)
  • Rutilus rutilus aralensis Berg, 1916
  • Rutilus rutilus schelkovnikovi Derjavin, 1926
  • Rutilus rutilus mariza Drensky, 1926
  • Rutilus rutilus caspicus knipowitschi Pravdin, 1927
  • Rutilus rutilus carpathorossicus Vladykov, 1930
  • Rutilus rutilus aralensis phragmiteti Berg, 1932
  • Rutilus rutilus caspicus kurensis Berg, 1932
  • Rutilus rutilus caspicus tscharchalensis Berg, 1932
  • Rutilus rutilus uzboicus Berg, 1932
  • Rutilus rutilus bucharensis Nikolskii, 1933
  • Rutilus rutilus sucharensis Stangenberg, 1938
  • Rutilus rutilus goplensis Stangenberg, 1938
  • Rutilus rutilus caspicus geoktshaicus Barach, 1941
  • Rutilus rutilus vegariticus Stephanidis, 1950
  • Rutilus vegariticus Stephanidis, 1950
  • Rutilus rutilus frici Misik, 1957
  • Rutilus rutilus lacustris menschikowi Kirillov, 1962
Babuşcă (Rutilus rutilus)

Babușca sau ocheana (Rutilus rutilus) este un pește bentopelagic dulcicol sau salmastricol, din familia ciprinidelor. Este răspândită în apele stătătoare sau lent curgătoare cu fund mâlos sau nisipos ale Europei și Asiei, dela Pirinei și Nordul Alpilor până la Urali și Siberia. În România, trăiește în Dunăre și bălțile și jepșile ei, în lacuri litorale, eleșteie și iazuri. Este rară în râuri; se întâlnește în cursul inferior al râurilor: Bega, Timiș, Someș, Mureș, Olt, Cerna; foarte rară în Prut, dar frecventă în brațele închise ale Siretului. Lipsește în apele de munte. La începutul primăverii, se ține lângă țărmuri, atât în bălți cât și în râuri; din acestea, ea intră și în bălțile de inundație. După reproducere, peștele din râuri se ține pe funduri bogate în vegetație. Iernează masată în cârduri în gropile mai adânci.

Are o lungime de 20–25 cm, maximală de 50 cm, și o greutate de 80-200 g, maximală de 1,8 kg. Poate trăi 15 ani. Corpul este alungit, comprimat lateral și acoperit cu solzi mijlocii. Abdomenul, între înotătoarea ventrală și anus, formează o carenă. Capul aproximativ conic, prevăzut cu gura mică, dispusă terminal, aproape orizontal, și lipsită de mustăți. Înotătoarea dorsala cu baza scurtă, începe deasupra bazei înotătoarei ventrale. Înotătoarea anală cu marginea concavă se găsește în urma înotătoarei dorsale. Înotătoarea caudală profund excavată, cu lobii subegali, mai mult ascuțiți. Colorația este cenușiu-verzuie pe spate, iar pe flancuri și abdomen este albă-argintie; laturile capului sunt argintiu-aurite. Înotătoarele pectorale, dorsală și caudală cenușii, ultima cu reflexe portocalii-roșcate; înotătoarea ventrală și anală sunt roșu-portocalii.

Se hrănește cu mătasea broaștei, alge, detritus, zooplancton, nevertebrate bentonice, moluște, chironomide și larve de insecte. Depune icrele pe vegetație, în aprilie și prima jumătate a lunii mai la temperatura apei de 12-14°C. Are valoare economică. Carnea, deși socotită mediocră, este totuși destul de bună. Se consumă și proaspătă, dar se pregătește mai ales sărată.

Babusca poate fi prinsa de catre pescarii sportivi cu momeli naturale: rame, viermusi, paine, mamaliga, folosind o undita telescopica de 4 - 5 m, carlig mic nr. 14 - 16 si fir subtire 0,10 - 0,12.

Note[modificare | modificare sursă]

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Petru Bănărescu. Fauna Republicii Populare Române. Vol. XIII : Pisces - Osteichtyes (Pești ganoizi și osoși). București. Editura Academiei Republicii Populare România, 1964.
  • Sergiu I. Cărăușu. Tratat de ichtiologie. Editura Academiei Republicii Populare Române, Bucuresti 1952, 804 p.
  • Grigore Antipa. Fauna ichtiologică a României. Academia Română. Publicațiunile fondului Vasile Adamachi, No. XVI. București 1909, pagina 179
  • George D. Vasiliu. Peștii apelor noastre. București : Edit. Științifică, 1959.
  • Th. Bușniță, I. Alexandrescu. Atlasul peștilor din apele R.S. România. București, 1971.
  • L. Lustun, I. Rădulescu, V. Voican. Dicționar piscicol. Editura Ceres. București 1978.
  • Vasile Oțel. Atlasul peștilor din Rezervația Biosferei Delta Dunării, Editura Centrul de Informare Tehnologică Delta Dunării, INCDDD, Tulcea, 2007, 481 p.
  • Tudor Cozari, Marian Usatâi. Mihail Vladimirov. Lumea animală a Moldovei. Vol. 2. Pești. Amfibieni. Reptile. Chișinău : Știința, 2003.
  • Alexandru Moșu, Ilia Trombițki. Peștii Nistrului de mijloc și de jos (Ghid al păstrătorilor râului). Chișinău, 2013
  • Бодареу Н.Н., Владимиров М.З., Ганя И.М. и др. Рыбы, земноводные, пресмыкающиеся. (серия «Животный мир Молдавии»). Кишинев: Штиинца, 1981.
  • Maurice Kottelat, Jörg Freyhof. Handbook of European Freshwater Fishes. Publications Kottelat, Cornol, Switzerlan, 2007

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Babușcă
Wikispecies
Wikispecies conține informații legate de Babușcă