Regiunea de dezvoltare Vest
 | Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă. Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii bibliografice a afirmațiilor pe care le conține. |
| Regiunea de dezvoltare Vest | |||
| Vest | |||
| |||
| Geografie | |||
|---|---|---|---|
| Suprafață | |||
| - totală | 32,028 km² | ||
| Cel mai mare oraș | Timișoara[1] | ||
| Populație | |||
| Densitate | 61.15 loc/km² | ||
| - Estimare 01.01.2016 | 2.014.732 | ||
| - Estimare 2002 | 1.958.648 | ||
| Grupuri etnice | Români (86,3%) Maghiari (6,7%) Rromi (2,5%) Germani (1,3%) Sârbii (1%) Alte grupuri (3,1%) | ||
| Guvernare | |||
| Capitala | Timișoara[2] | ||
| Economie | |||
| PIB (PPC) | |||
| PIB (nominal) | |||
| Coduri și identificatori | |||
| Prezență online | |||
| site web oficial | |||
Modifică date / text  | |||
Vest este o regiune de dezvoltare a României, creată în anul 1998. Precum celelate regiuni de dezvoltare, nu are puteri administrative, funcțiile sale principale fiind coordonarea proiectelor de dezvoltare regională și absorbția fondurilor de la Uniunea Europeană. Întinderea acestei regiuni de dezvoltare corespunde celei a Ținutului Timiș, introdus în cadrul reformei administrative din 1938. Regiunea de dezvoltare Vest cuprinde teritoriile a patru județe: Timiș, Arad, Caraș-Severin și Hunedoara.
Populația[modificare | modificare sursă]
Vest - evoluția demografică
Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia
Infrastructură[modificare | modificare sursă]
Regiunea de dezvoltare Vest este strabătută de Coridorul IV (rutier și feroviar), parte componentă a rețelei europene de transport TEN-T.
Infrastructura feroviară[modificare | modificare sursă]
Este reprezentată de rețeaua feroviară densă (59,1 km / 1000km2) cu precădere în județul Timiș (91,4 / 1000km2), cu mult peste media la nivel național (45,2 / 1000km2)[1]. În prezent în regiune există două linii feroviare către destinații internaționale:
/
Magistrala 200 - București - Brașov - Sibiu - Deva - Arad - Curtici, cu continuare în Ungaria prin Lőkösháza spre Budapesta - Györ - Viena
Magistrala 900 - București - Roșiori - Craiova - Filiași - Caransebeș - Lugoj - Timișoara - Jimbolia, cu continuare în Serbia prin Kikinda spre Belgrad
Căile ferate secundare leagă regiunea de celelalte regiuni de dezvoltare cât și interconexiunea între magistralele 200 și 900:
- Linia 212: Ilia - Lugoj
- Linia 310: Timișoara - Arad - Oradea
- Linia 922: Timișoara - Moravița
- Linia 202: Simeria - Petroșani - Târgu Jiu - Filiași
Infrastructura rutieră[modificare | modificare sursă]
Regiunea este traversată de autostrăzile A1 și A6, precum și de cinci drumuri europene, trei principale și două secundare:
- Drumul european E68 - Nădlac - Arad - Deva - Sibiu - Brașov - București (Sectorul Brașov-București este E60/68)
- Drumul european E70 - Moravița - Timișoara - Craiova - București
- Drumul european E79 - Brad - Deva - Hațeg - Petroșani - Târgu Jiu - Craiova
- Drumul european E671 - Timișoara - Arad
- Drumul european E673 - Ilia - Făget - Lugoj
Infrastructura aeriană[modificare | modificare sursă]
Există patru aeroporturi în regiune: Aeroportul Internațional Traian Vuia Timișoara, Aeroportul Internațional Arad, Aeroportul Caransebeș și Aeroportul Utilitar Timișoara.
Note[modificare | modificare sursă]
Vezi și[modificare | modificare sursă]
Legături externe[modificare | modificare sursă]
| |||||||
| |||||