Călacea, Timiș

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Pentru alte utilizări ale numelui, vedeți Călacea (dezambiguizare).


Călacea
—  Sat  —
Călacea is located in România
Călacea
Călacea
Călacea (România)
Poziția geografică
Coordonate: Coordonate: 45°57′20″N 21°8′45″E / 45.95556°N 21.14583°E / 45.95556; 21.1458345°57′20″N 21°8′45″E / 45.95556°N 21.14583°E / 45.95556; 21.14583

Țară Flag of Romania.svg România
Județ Actual Timis county CoA.svg Timiș
Comună Orțișoara

SIRUTA 158038
Prima atestare 1356

Altitudine 111 m.d.m.

Populație (2011)
 - Total 723 locuitori

Fus orar EET (+2)
 - Ora de vară (DST) EEST (+3)
Cod poștal 307306

Prezență online
GeoNames Modificați la Wikidata

Poziția localității Călacea
Poziția localității Călacea

Călacea este un sat în comuna Orțișoara din județul Timiș, Banat, România. Este totodată una dintre cele mai cunoscute stațiuni balneoclimaterice din vestul țării. Pe teritoriul satului se găsesc resurse de petrol și gaze naturale exploatate și în ziua de azi. Are stație de cale ferată proprie (Băile Călacea) la linia Timișoara - Arad. Se situează la circa 25 km de Timișoara și 30 km de Arad.

Istorie[modificare | modificare sursă]

Călacea în Harta Iosefină a Banatului, 1769-72

Cele mai vechi mărturii care s-au descoperit pe terioriul Călacei sunt fragmente de obiecte de factură dacică care datează din secolele I î.Hr - I d.Hr. Rămășițe mai mult sau mai puțin bogate s-au descoperit și cu referire la perioadele intermediare începutului de mileniu și evului mediu târziu. Prima atestare documentară datează din 1311, când localitatea este amintită într-un document cu numele de Kalandava. Ulterior au avut loc mai multe menționări în documente cu privire la nobilii și proprietarii locali (în 1341, cu numele de Kalacha, în 1349, 1414, etc.). Din perioada otomană lipsesc documentele despre Calacea.

După ocuparea Banatului de către habsburgi, începe reorganizarea Banatului și are loc prima conscripție generală, în 1718, elaborată sub comanda contelui Mercy. În această conscripție nu apare menționată Calacea. În schimb, pe harta elaborată la 1723, apare comuna locuită Kalacs, în districtul Timișoarei. Lângă aceasta se afla pusta Kallacs. Apare și pe harta lui Griselini din 1776, cu numele de Callazo, iar în dicționarul lui Korabinsky cu numele de Callatzo, cu specificarea că populația era formată din români.

Așezările românești din noul Banat imperial austriac, printre care și Calacea, au fost greu încercate în perioada 1765 - 1767. Împărăteasa Maria Theresia, în efortul de colonizare a Banatului, a emis la data de 24 iulie 1765, un ordin pentru dislocarea satelor autohtone românești și mutarea lor în regiuni cu populație compactă de români. În urma acestui ordin au fost dislocați românii din Aradul Nou, Felnac și Sânpetru. Guvernatorul Banatului, Perlas Rialph, a înaintat împărătesei un memoriu care propunea spre relocare mai multe sate românești: Murani, Jadani, Calacea, Seceani, Săcălaz, etc. Băștinașii din mai multe sate s-au opus vehement și au reușit să scape dizlocării. Săcălazul spre exemplu, a fost mutat din vatra sa, în timp ce Călacea a reușit să se mențină.

Domeniul Călacea s-a aflat pentru o perioadă de timp în proprietatea bancherului vienez George Sina, cel mai mare proprietar din Banat. Acesta s întreținut relații bune cu românii din Calacea, dar și cu alți români de seamă din imperiu, cum ar fi Andrei Șaguna. El s-a dedat mai multor acte de binefacere în favoarea românilor din Calacea, printre care a sprijinit și biblioteca românească.

Populația[modificare | modificare sursă]

Recensământul[1] Structura etnică
Anul Populația Români Maghiari Germani Alte etnii
1880 1.077 789 155 114 19
1900 1.194 847 125 207 15
1941 1.046 772 118 149 7
1977 804 644 111 45 4
1992 690 595 61 32 2
2002 674 610 39 24 1

Stațiunea Călacea[modificare | modificare sursă]

Stațiunea Călacea are o suprafață de circa 15 ha, în interiroul căreia se află un parc cu arbori seculari, un lac cu nuferi albi și rațe sălbatice. Apele termale au 38-39 °C

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Varga E.,Statistică recensăminte după limba maternă, respectiv naționalitate, jud. Timiș 1880 - 1992

Factorii naturali de cură: ape minerale bicarbonatate - sodice. Bioclimatul zonei este de cruțare cu nuanțe de excitare. Se pot trata afecțiuni ale aparatului locomotor, renale și urinare. Există băi și căzi cu ape minerale pentru hiroterapie și masaj.


Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Traia, Ioan, Calacea - contribuții monografice, editura Eurostampa, Timișoara, 2006 ISBN 973-687-390-0

Legături externe[modificare | modificare sursă]