Județul Buzău

Buzău

— Județ —

Stemă

Buzău (România)

Poziția geografică în România

Coordonate: 45°16′N 26°46′E / 45.27°N 26.77°E

Numit după

Reședință

Componență

municipii
orașe
Comune

Guvernare

- președinte al Consiliului Județean Buzău[*]

Marcel Ciolacu

(PSD, 2025)

- Prefect

Daniel Marian Țiclea ^[1]

Suprafață

- Total

6.103 km²

Populație (2011)

- Total

432,054 locuitori

- Densitate

70,8 loc./km²

Fus orar

UTC+02:00

Prefix telefonic

38

Indicativ autovehicule

BZ

Locul după populație

18

Prezență online

http://www.cjbuzau.ro/
GeoNames

OpenStreetMap relation ID

Harta României cu județul Buzău indicat

Buzău este un județ situat în sud-estul României, în regiunea Muntenia. Se învecinează la nord-vest cu județele Brașov și Covasna, la vest cu Prahova, la sud cu Ialomița, la est cu Brăila, și la nord-est cu Vrancea. Este situat în sud-estul Carpațiilor Orientali, axat pe cursul superior și mijlociu al râului Buzău.

Etimologie

Numele județului Buzău are la bază radicalul tracic, Buze, care pleacă de la forma grecească Μουσεος (pronunțat: Mouseos), care vine de la forma tracică Bouzeos. De la acest nume sunt botezați orașul, munții și râul, care poartă aceiași denumire.^[2]

Demografie

Evoluția populației

Conform recensământului efectuat în 2021, județul Buzău are o populație de 404,979 locuitori, în scădere față de cel din 2011, când fuseseră înregistrați 432,054 locuitori. De-a lungul timpului, populația județului a crescut și scăzut, așa arată evoluția populației a județului Buzău:

1948: ||||||||||||||||||||| 430,225 locuitori
1956: ||||||||||||||||||||||| 465,829 locuitori
1966: |||||||||||||||||||||||| 480,951 locuitori
1977: ||||||||||||||||||||||||| 508,424 locuitori
1992: ||||||||||||||||||||||||| 516,307
2002: |||||||||||||||||||||||| 496,214 locuitori
2011: ||||||||||||||||||||| 432,054 locuitori
2021: |||||||||||||||||||| 404,979 locuitori

Compoziția etnică a populației

Din cei 404,000 de locuitori al județului Buzău, compoziția etnică este astfel:

Români: 85,64% (346,825 loc.)
Romi: 4,38% (17,747 loc.)
Altă etnie: 0,05% (204 loc.)
Date indisponibile: 9,89% (40.067 loc.);

Stemă

Stema județului a fost aprobată prin Hotărârea nr. 595/2013 și este compusă din partea superioară, în câmp albastru, unde se află o biserică de argint, rostuită negru, redată din profil, având la dextra un turn acoperit, străpuns de o fereastră circulară și de o alta arcuită deasupra ei; pe fațada laterală se află 3 ferestre arcuite, două în dreptul navei și una în dreptul absidei; acoperișul are pe flancuri, în partea de sus, două globuri crucifere, terminate cu câte o cruce latină; pe edificiu stă o acvilă de aur, având capul conturnat, cu aripile deschise și zborul coborât.

În vârful scutului, în dreapta, în câmp roșu, se află o fibulă de aur în formă de pasăre stilizată, cu mai multe alveole, având diferite forme. În vârful scutului, în stânga, în câmp auriu, se află un ciorchine de strugure roșu, având o codiță, două frunze de viță-de-vie și un mic cârcel de culoare verde.^[3]

Semnificațiile elementelor însumate

Biserica reprezintă vechiul sediu episcopal al Buzăului, care a avut un important rol politic, religios, cultural, administrativ și judecătoresc. Prin modul de reprezentare, construcția arată rolul și locul Buzăului în configurația geopolitică a timpului. A reprezentat sediul Băniei Țării de Jos (a Buzăului și Brăilei), important centru comercial și meșteșugăresc al vremii.
Fibula este piesa principală a "Tezaurului de la Pietroasele", cunoscut sub denumirea populară "Cloșca cu puii de aur", având o valoare istorică și documentară inestimabilă.
Ciorchinele de strugure reprezintă una dintre ocupațiile de bază ale locuitorilor din județ, viticultura.^[3]

Diviziuni administrative

Articol principal: Listă de localități din județul Buzău

Județul este format din 87 unități administrativ-teritoriale: 2 municipii, 3 orașe și 82 de comune. Lista de mai jos conține unitățile administrativ-teritoriale din județul Buzău.

Stemă	Nume	Tip de localitate	Populație
Municipii și orașe
	Buzău	municipiu reședință de județ	103.481
	Râmnicu Sărat	municipiu	29.774
	Nehoiu	oraș	9.464
	Pogoanele	oraș	6.384
	Pătârlagele	oraș	6.276
Comune
	Amaru	comună	2.090
	Balta Albă	comună	2.100
	Beceni	comună	3.630
	Berca	comună	7.741
	Bisoca	comună	2.175
	Blăjani	comună	905
	Boldu	comună	1.970
	Bozioru	comună	814
	Breaza	comună	2.474
	Brădeanu	comună	2.077
	Brăești	comună	2.057
	Buda	comună	2.896
	Bălăceanu	comună	1.505
	C.A. Rosetti	comună	3.049
	Calvini	comună	4.424
	Cernătești	comună	3.659
	Chiliile	comună	506
	Chiojdu	comună	2.950
	Cilibia	comună	1.639
	Cislău	comună	4.218
	Cochirleanca	comună	4.654
	Colți	comună	809
	Costești	comună	4.493
	Cozieni	comună	1.747
	Cănești	comună	623
	Cătina	comună	2.182
	Florica	comună	1.301
	Ghergheasa	comună	2.166
	Gherăseni	comună	3.079
	Glodeanu Sărat	comună	3.730
	Glodeanu-Siliștea	comună	3.364
	Grebănu	comună	5.144
	Gura Teghii	comună	3.003
	Gălbinași	comună	4.208
	Largu	comună	1.245
	Lopătari	comună	2.999
	Luciu	comună	2.591
	Merei	comună	6.785
	Mihăilești	comună	2.137
	Movila Banului	comună	2.416
	Murgești	comună	727
	Mânzălești	comună	2.069
	Măgura	comună	2.089
	Mărgăritești	comună	478
	Mărăcineni	comună	9.653
	Năeni	comună	1.516
	Odăile	comună	651
	Padina	comună	3.451
	Pardoși	comună	315
	Pietroasele	comună	2.803
	Podgoria	comună	3.266
	Poșta Câlnău	comună	5.542
	Puiești	comună	3.371
	Pârscov	comună	4.957
	Pănătău	comună	2.072
	Racovițeni	comună	1.192
	Robeasca	comună	936
	Rușețu	comună	3.173
	Râmnicelu	comună	4.726
	Scorțoasa	comună	2.452
	Scutelnici	comună	1.979
	Siriu	comună	3.063
	Smeeni	comună	5.806
	Stâlpu	comună	3.033
	Săgeata	comună	4.069
	Săhăteni	comună	2.835
	Săpoca	comună	3.391
	Sărulești	comună	1.068
	Tisău	comună	4.314
	Topliceni	comună	3.987
	Ulmeni	comună	3.146
	Unguriu	comună	1.969
	Vadu Pașii	comună	9.726
	Valea Râmnicului	comună	5.180
	Valea Salciei	comună	529
	Vernești	comună	9.008
	Vintilă Vodă	comună	2.540
	Viperești	comună	3.242
	Vâlcelele	comună	1.372
	Ziduri	comună	3.476
	Zărnești	comună	4.676
	Țintești	comună	4.197

Transport

Drumuri județene

DJ100H: Mizil (PH) - (BZ) (KM 19+840) - Strezeni - Haleș - Izvoru - Valea Sălciilor - Vernești (KM 44+840) : Lungime = 25 km
DJ102B: Vălenii de Munte (PH) (KM 23,200) - Zeletin - Calvini - Cislău (KM 34+350) : Lungime = 11,150 km
DJ102C: Albești-Paleologu (PH) – Urlați (PH) – (BZ) (KM 33+832) - Buda-Crăciunești - Cislău (KM 45+200) : Lungime = 11,377 Km
DJ102F: Sătuc - Berca - Scorțoasa - Chiliile - Glodu-Petcari - DJ 203K : Lungime = 32,200 Km
DJ102H: Mizil (PH) - (BZ) (KM 10+800) - Scorțeanca - Amaru - Pitulicea - DN2 (E85) - Glodeanu-Siliștea - (IL) (KM 40+000) - Reviga : Lungime = 29,200 Km
DJ102L: Nucșoara de Sus (PH) - (BZ) (KM 10+000) - Chiojdu - Cătina - Bâscenii de Sus (KM 22+000) : Lungime = 12,000 Km
DJ103P: Chiojdu - Bâsca Chiojdului - Nehoiu : Lungime = 30,700 Km
DJ203G: Costești – Stâlpu – Merei – Sărata-Monteoru (...) Haleș – DN10 (lângă Măgura)

Politică și administrație

Județul Buzău este administrat de un consiliu județean format din 32 consilieri. În urma alegerilor locale din 2024, consiliul este prezidat de Lucian Romașcanu de la PSD, iar componența politică a Consiliului este următoarea:^[4]

	Partid	Consilieri	Componența Consiliului
	Partidul Social Democrat	21
	Partidul Național Liberal	7
	Alianța pentru Unirea Românilor	4

Sărbători tradiționale populare și religioase în județul Buzău

Buzău - 12 - 24 iunie: Drăgaica
Râmnicu Sărat - 15 mai: Floarea de salcâm
Bisoca - ultima duminică a lunii august: Pe plaiuri bisocene
Bozioru - 20 iulie: Sf. Ilie; 6 august: Pobreajenul; 29 august: Sf. Ioan
Brăești - 8 septembrie: Pinul
Buda - 29 iunie: Sf. Petru; 8 septembrie: Nașterea Maicii Domnului
Calvini - 25 martie: Buna Vestire ; Moșii de vară; 27 iulie: Pantilimon
Cătina - 24 iunie: târg anual
Cernătești, sat Aldeni - 27 iulie: Pantilimon
Chiojdu - 8 septembrie: Nașterea Maicii Domnului; Înălțarea Domnului
Cozieni - 15 august: Sf. Maria
Gura Teghii - ultima săptămâna a lunii mai: Gherghelaș
Lopătari - 29 iunie: Sf. Petru; 27 iulie: Târg la Plaiul Nucului
Măgura - 29 iunie: Sf. Petru; 6 august: Pobreajenul
Merei, sat Dealul Viei, sat Monteoru - zilnic în perioada 15 iun.- 1 sept., 8 iunie: Sf. Mihail
Mânzălești - 29 august: Sf. Ioan - Beslii; ultima duminică din iunie: Meledic; 15 august: Festivalul Slanicului, Gavanu; Gura Badic - Rusaliile
Murgești - 15 august: Sf. Maria
Odăile - 15 august: Sf. Maria; prima duminică dupa Sf. Maria
Pardoși - 20 iulie: Sf. Ilie
Pătârlagele - sâmbata; prima vineri dupa Paști: Târgul Cucului,la Valea Muscelului
Pietroasele - 1 iunie: târg la Șarânga
Podgoria - 29 iunie: Coțatcu; 27 iulie: Pleșești
Racovițeni - 29 august: Sf. Ioana
Rușețu - 29 iunie: Sf. Petru; 15 august: Sf. Maria
Sărulești - 27 iulie: Pantilimon
Vintilă Vodă - Duminica Floriilor; 14 septembrie: Ziua Crucii; 14 octombrie: Vinerea Mare; 21 noiembrie: Ovidenia; 6 decembrie: Sf. Nicolae
Viperești, sat Tronari - 8 noiembrie: Sf. Mihail și Gavril
Vâlcelele - 8 septembrie: Nașterea Maicii Domnului.

Turism

Situat în sud-estul României, acest județ se întinde pe aproape întreg bazinul hidrografic al râului Buzău și reunește armonios trei forme de relief: munți la nord, câmpii la sud și in rest zonă de dealuri subcarpatice. Configurația geografică, varietatea peisajului și multitudinea de râuri au creat condiții propice pentru așezările omenești și continuitatea acestora de-a lungul timpurilor. Peisajele variate, în special în zona de munte și deal, cât și elementele populare, etnografice și istorice oferă o atracție specială pentru turiști.

Munții Buzăului și Munții Vrancei, situați în partea nordică a județului, acoperiți de păduri seculare și pajiști largi cu faună bogată, sunt puncte de interes atât pentru turiștii care vin aici la odihnă, cât și pentru pescari și vânători. Munții Buzăului sunt alcătuiți din cinci masive: Penteleu, fiind cel mai mare și cel mai înalt (1772 m deasupra nivelului mării), Siriu (1659 m altitudine) este ușor de urcat și mult mai atractiv datorită peisajelor pitorești. Aici se gasește lacul Vulturilor numit și Lacul Fără Fund, format in perioada periglaciară și care este un fenomen impresionant la aceasta altitudine.

Zona de deal, cunoscută sub numele de Subcarpații Buzăului, are altitudini cuprinse intre 400–800 m și este acoperită de podgorii. Podgoria Dealul Mare este cea mai cunoscută. În aceasta zonă se întâlnește un fenomen unic, Vulcanii Noroioși de la Dealurile Pâclelor. Pe Valea Slănicului, lângă Lopătari, la o altitudine de 700 m, se întâlnește alt fenomen numit focurile vii, acestea fiind flăcări albastre care ard în crăpăturile solului. Lacurile județului Buzău sunt un punct de atracție turistică: Joseni, Policiori, acestea fiind situate în Valea Grăbicina; Melediu la Odaștie;

Lacurile Amara si Balta Albă sunt cunoscute pentru noroiul terapeutic. Pentru tratament, turiștii își pot petrece vacanțele în stațiunea Sărata-Monteoru (ape minerale pentru reumatism), unica stațiune balneară a județului, întemeiată de marele magnat Grigore Monteoru în anul 1895 la Fișici și Siriu.

Monumentele culturale, arhitecturale și istorice sunt:

Câmpul Roman din satul Pietroasele;
Biblioteca Vasile Voiculescu fondată în 1893;
Muzeul Chihlimbarului din Colți, tabăra de vară de Sculptură în aer liber de la Măgura, cu peste 256 sculpturi de piatră realizate în 16 ediții;
Palatul Comunal construit între 1899-1903 și acum adăpostind primăria Buzăului
Catedrala Episcopală construită în 1649;
Seminarul Teologic, construit în 1838;
Tribunalul construit în 1911-1912; * Muzeul Județului Buzău, adăpostit în localul școlii normale de fete construite în anul 1920 prin grija doctorului Constantin Angelescu, marele reformator al învățământului românesc, Dumbrava care adapostește bustul lui Petre Stănescu realiazat de Constantin Brâncuși;

O importantă pagina de istorie a acestui județ o reprezintă descoperirea Tezaurul de la Pietroasele („Cloșca cu Puii de Aur”) în 1837 pe dealul Istrița. La acestea se adaugă Mina de petrol din stațiunea Sărata Monteoru aflată încă în activitate și prin aceasta fiind unică în Europa și chiar în lume.Mina de petrol este o raritate în lume, prin sistemul de exploatare a zăcămintelor petrolifere.

Puțurile sunt la adâncimea de 240-320 metri. Mina de petrol a fost construită în 1925 pe sondele nr. 50 și 42. Are ascensor (colivie) cu el putând coborî până în fundul pământului și apoi urca. Pentru situații de urgență are și intrare-ieșire pe scări cu locuri de repaus din 4 în 4 metri. Această mină de petrol își întinde galeriile subterane de-a lungul a 4500 de metri orizont +44 și 3900 metri în orizont -25, la un sfert de kilometru adâncime în scoarța pământului.^[5]