Ciarda Roșie
 | Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă. Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii bibliografice a afirmațiilor pe care le conține. |
| Ciarda Roșie | |
| — așezare umană — | |
 Ciarda Roșie (România) Poziția geografică în România | |
| Coordonate: 45°43′39″N 21°16′01″E / 45.727426°N 21.267076°E | |
|---|---|
| Țară |  România |
| Județ |  Timiș |
| Municipiu |  Timișoara |
| Prezență online | |
Modifică date / text  | |
Ciarda Roșie este un cartier amplasat în partea de sud-est a Timișoarei. Cartierul este unul recent. Ciarda Roșie a fost un sat maghiar care s-a format în perioada interbelică în jurul hanului «Vörös Csárda», (tradus Hanul cărămiziu) al cărui nume a fost preluat și așa a fost botezat cartierul.
Istorie[modificare | modificare sursă]
Hanul Vörös Csárda a fost construit la începutul secolului al XIX-lea, probabil în anii 1800 și 1810, la marginea pădurii Köplinger, acum dispărută. Familia Köplinger a înființat și a exploatat anterior un cuptor de cărămidă în zona de loess, argilă, care a fost întreținut și exploatat chiar și după construirea hanului.[1] Hanul era renumit pentru execuțiile și uciderile care se presupunea că au avut loc în și în jurul lui; cele mai multe dintre acestea au fost respinse ca zvonuri.[1] Unele povești merg până la a afirma că pereții săi au fost vopsiți în roșu pentru a simboliza sângele. Este posibil ca hanul să fi funcționat până în 1930.[2]
Pe la mijlocul secolului al XIX-lea, protecția călătorilor care intrau în oraș dinspre Moșnița era asigurată, contra cost, de o bandă de haiduci care se presupune că au fost conduși de haiducul maghiar Sándor Rózsa (1813–1878) și s-au refugiat adesea într-o tabără improvizată în ceea ce este acum Ciarda Roșie. A murit în închisoare în 1878.[3] Cu toate acestea, mulți istorici contestă faptul că Rózsa a ajuns vreodată în această zonă.[4]
În 1900, în jurul hanului încep să se construiască mai multe case muncitorești, Pe măsură ce zona a fost traversată de mulți călători, așezarea s-a dezvoltat rapid. În acea perioadă, Ciarda Roșie aparținea Moșnița Nouă; a avut de-a lungul timpului mai multe denumiri: Vöröscsárdatelep, Illéspuszta, Illancs, Rotterpuszta.[5]
De pe la 1930, hanul își schimba numele în Petőffy și avea o grădină de vară frumoasă. În 1937, locuitorii din Ciarda Roșie au cerut Prefecturii separarea acesteia de Moșnița Nouă și anexarea ulterioară la Urseni sub o nouă denumire – Stupari.[6] Acțiunea nu s-a materializat niciodată. Ciarda Roșie se alipește orașului în 1951, când devine a X-a circumscripție a Timișoarei.[7]
Abia în toamna anului 2006 încep aici lucrările de canalizare.
Geografie[modificare | modificare sursă]
Cartierul, situat în sud-estul orașului, se întinde pe o suprafață de 102 hectare, în mare parte la sud de drumul spre Buziaș. A fost încorporat în Timișoara în 1953 și este astăzi cea mai tânăr dintre cele zece cartiere ale orașului.
Transport[modificare | modificare sursă]
Transportul public este asigurat de linia expres E2 și tramvaiul liniile 4, 8 și 9.
Literatură[modificare | modificare sursă]
- Hans-Heinrich Rieser, Timisoara. Descrierea geografică a capitalei Banatului, Seria de publicații a Institutului de Istorie și Studii Regionale Șvabe Dunării, Editura: Thorbecke Verlag, Sigmaringen, 1992, ISBN:3-7995-2501-7, Pagini:100–101
Referințe[modificare | modificare sursă]
- ^ a b Szekernyés, János (). ro/szekernyes-janos-temesvar-kovei-610/ „Temesvár kövei 610” Verificați valoarea
|url=(ajutor). Heti Új Szó. 24 (32–33). - ^ Delesega, Gyula (). Temesvári kalauz téridőben (PDF). Szórvány Alapítvány. p. 139.
- ^ Ilieșiu, Nicolae; Ilieșu, Petru (). .eu/flipalbum/tms-ro/index.html Timișoara - Istoria unui oraș european Verificați valoarea
|url=(ajutor). I. Biblioteca Virtuală Banat. p. 114. - ^ {{cite web |url=https://www.banatulazi.ro/banatul-disparut-si- nevazut-ce-inca-mai-este-aici-printre-noi/ |title=Banatul dispărut și nevăzut ce încă mai este aici printre noi |work=Banatul Azi |last=Bălan |first=Titus |date=30 June 2019} }
- ^ „Ciarda Roșie”. Erdély, Bánság és Partium történeti és közigazgatási helységnévtára. Arcanum.
- ^ „TM-F-01154 Primăria comunei Moșnița Nouă, 1930-1993”. Arhivele Naționale ale României.
- ^ Mladin, Maria (). „Fișa Primăriei municipiului Timișoara pe anul 2013”. Consiliul Județean Timiș. Arhivat din original la . Accesat în .
| |||||||||||
