Iași

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
(Redirecționat de la Iaşi)
Salt la: Navigare, căutare
Acest articol se referă la un municipiu din partea de nord-est a României. Pentru alte sensuri, vedeți Iași (dezambiguizare).
Iași
—  Municipiu  —
Palatul Culturii
Palatul Culturii
Stema Iași
Stemă
Iași se află în România
{{{alt}}}
Iași
Poziția geografică
Coordonate: Coordonate: 47°9′44″N 27°35′20″E / 47.16222°N 27.58889°E / 47.16222; 27.5888947°9′44″N 27°35′20″E / 47.16222°N 27.58889°E / 47.16222; 27.58889

Țară  România
Regiune de dezvoltare Nord-Est
Județ Iași

SIRUTA 95060
Atestare documentară 1408

Guvernare
 - Primar Gheorghe Nichita (PSD,02012)

Suprafață
 - Municipiu 145  km²
 - Metropolitană 807,8 km²
Altitudine 200 m.d.m.

Populație (2011)[1][2]
 - Municipiu 290.422 locuitori
 - Densitate 2,805 loc./km² 
 - Metropolitană 400,000
 - Recensământul anterior, 2002 320.888 locuitori

Site: Primaria-Iași.Ro

Municipiul Iași (livresc Iașii, respectiv Târgu' Ieșilor; istoric Jassy sau Iassy) este reședința județului Iași și principalul centru urban din nord-estul României. Iași au fost capitala Moldovei în perioada 1564 - 1859, una dintre cele două capitale ale Principatelor Unite între 1859 și 1862 și capitala României între 1916-1918.

Conform datelor recensământului din anul 2011, municipiul Iași număra 321.606 de locuitori și era al doilea oraș ca mărime din România. Zona Metropolitană Iași, care include 13 localități învecinate, avea o populație de aproximativ 400.000 de locuitori.

Iașii sunt centrul cultural, economic și academic al Moldovei. Peste 60.000 de studenți trec pragul universităților din oraș. Aici a fost fondată și funcționează prima universitate din România, Universitatea Alexandru Ioan Cuza, astăzi una dintre cele mai prestigioase instituții academice din țară, precum și alte patru universități publice și șapte particulare.[3]

Etimologie[modificare | modificare sursă]

Cea mai bogat documentată explicație este că numele orasului își are originea în Evul mediu timpuriu, de la poporul alanic al iașilor, dar istoricii protocroniști au altă teorie referitoare la originea numelui "Iași". Ei afirmă că numele provine de la un trib sarmat mult mai vechi: iazigii din Antichitate, menționați de Ovidiu ca "Ipse vides onerata ferox ut ducata „Iasyx”/ Per media Istri plaustra bubulcus aquas" și "„Jazyges” et Colchi Metereaque turba Getaque/ Danubii mediis vix prohibentur aquis".

Atât iazigii cât și alanii (dintre care făceau parte iașii) erau două ramuri din cele trei ale sarmaților, a treia fiind roxolanii. Alanii (care erau creștinați) au dat în trecut Prutului denumirea de Alanus fluvius iar orașului Iași, Forum Philistinorum (posibil Târgul amatorilor de vin). De la această populație derivă forma la plural "Iașii" sau Târgu' Ieșilor. De asemenea, Moldova a fost numită și Alania la 1320 în harta lui Giovanni di Carignano [4][5][6]. Gh. Ghibănescu a arătat în cartea sa că în 1238, Berke, fratele lui Batu han (conducătorul Hoardei de aur), zdrobește armata alanilor conduși de Caciar Ogala (lângă Marea de Azov)și determină exodul a aproape 10.000 de alani în Moldova[6]. Alanii (iașii) se stabilesc în zona în care va fi menționat orașul Iași. După aproape 60 de ani, în 1299-1302, majoritatea alanilor părăsesc Moldova și trec în Imperiul Bizantin, conform unor date furnizate de bizantinul Nicefor Gregoras. Au mai trecut și alte triburi de alani prin Moldova dar s-au stabilit în final în Ungaria, împreună cu cumanii. Urmașii alanilor din Caucaz sunt ossetinii.

Un alt istoric a arătat că iasians (iașii) au format un popor care a trăit printre cumani și care a părăsit Caucazul după invazia mongolă terminată cu bătălia de la Kalka; de asemenea a arătat că Jasz este un cuvânt împrumutat din Slavonă.[7] În limbile sanskrită și hindi, care au origine comună cu limba sarmaților, "yash" înseamnă "faimă".

O inscripție astăzi pierdută pe o bornă miliară romană descoperită în apropiere de Osijek, Croația în secolul al XVIII-lea menționează existența unui Jassiorum municipium[8]. Numele maghiar al orașului (Jászvásár) înseamnă mot-a-mot "Piața (Târgul) jassilor"; numele vechi românesc, Târgu' Ieșilor (și forma alternativă Iașii), ar putea avea aceeași semnificație.

În Ungaria, iașii au lăsat delumirea de Jász unui comitat și mai multor localități ; pe de altă parte, sarmații erau arcași reputați, ori în limba maghiară "ijász" înseamnă tocmai "arcaș", de unde presupunerea că acest cuvânt s-ar trage tot de la iași[9].

În Cronica lui Nestor orașul apare menționat cu numele Askâi Torg.

Istorie[modificare | modificare sursă]

Veche vedere aeriană a centrului orașului (zona Piaţa Unirii)
Imagine veche a Străzii Ştefan cel Mare (cu biserica Trei Ierarhi în partea stângă)
Imagine veche a Străzii Lăpuşneanu

Cercetările arheologice [10] au dus descoperirea unor amfore romane în strada Ciurchi, în zona viilor din Copou și la câțiva km de Iași, la Holboca. De asemenea s-au descoperit monede imperiale romane lângă Dealul Cetățuia. La Valea Lupului (lângă Fabrica de antibiotice) s-au descoperit morminte sarmatice, vase dacice și obiecte de podoabă. Din perioada de trecere spre feudalism s-au identificat pe teritoriul Iașiului, 19 așezări cu resturi de locuire din sec. IV, neîntărite. Locuințele erau colibe de suprafață și bordeie. Din secolele VII-X s-au descoperit locuințe rectangulare prevăzute cu cuptoare în formă de potcoavă precum și numeroase unelte, piese de veșminte și podoabe, încadrate în cultura de tip Dridu. Din secolele X-XI s-a descoperit o ceramică cu elemente de tehnică și forme specifice Moldovei de nord.

Gh. Ghibănescu[6] a arătat că în 1238, tătarii determină exodul a aproape 10.000 de alani în Moldova. Alanii (iașii) se stabilesc în zona în care va fi menționat orașul Iași. Între 1299-1302, majoritatea alanilor părăsesc Moldova și trec în Imperiul Bizantin.

Din aceste date rezultă că Iașiul a fost în antichitate un sat care s-a dezvoltat ajungând prin secolele VII-X un mic târg cu locuințe dreptunghiulare care a crescut o dată cu venirea triburilor iașilor (alani) în secolul al XIII-lea. Târgul Iașilor a fost ocupat în timp de pecenegi, cumani, alani și tătari.

Orașul Iași a fost menționat pentru prima oară într-un privilegiu comercial emis în 1408 de domnul Moldovei Alexandru cel Bun. Totuși, deoarece existau clădiri mai vechi de această dată (spre exemplu presupusa Biserică armeană construită în 1395), se crede că orașul este mult mai vechi, cel puțin cu câteva decenii înainte de această dată.

În 1564, domnitorul Alexandru Lăpușneanu a mutat aici capitala Moldovei de la Suceava. În 1640, Vasile Lupu a înființat aici prima școală în limba română și o tipografie în biserica Trei Ierarhi. În 1643, prima carte tipărită în Moldova a apărut la Iași.

Orașul a fost incendiat de tătari în 1513, de otomani în 1538 și de ruși în 1686. În 1734, a fost afectat de o epidemie.

Prin Pacea de la Iași, cel de-al șaselea război ruso-turc a luat sfârșit în 1792. În 1822, turcii au luat cu asalt orașul, pentru a potoli revoluționarii greci ai Eteriei, conduși de Alexandru Ipsilanti.

Între 1565 și 1859, orașul a fost capitala Moldovei, apoi, între 1859 și 1862, atât Iași cât și București au fost capitalele de facto ale Principatelor Unite ale Moldovei și Valahiei. În 1862, când uniunea celor două principate a devenit deplină sub numele de România, capitala țării a fost stabilită la București.

La sfârșitul secolului al XIX-lea, orașul era reședința județului Iași și avea o populație de 59427 de locuitori.[11] În timpul primului război mondial, pentru doi ani, autoritățile române și familia regală s-au refugiat la Iași, după ce Bucureștiul a căzut în mâinile Puterilor Centrale la 6 decembrie 1916. Administrația și familia regală a revenit la București în noiembrie 1918.

Al Doilea Război Mondial a reprezentat o perioadă neagră în istoria ieșeană. La cinci zile de la intrarea României în război, Antonescu a declanșat, cu concursul autorităților publice locale, Pogromul de la Iași din 27-29 iunie 1941 împotriva cetățenilor români de etnie evreiască. În conformitate cu datele prezentate de autoritățile române, în cele trei zile de pogrom, continuat cu victimele „trenurilor morții” au fost uciși 13.266 de evrei. Acest pogrom a fost unul dintre cele mai grave evenimente de acest fel din lume[12][13] Cele două morminte comune ale victimelor pogromului, aflate în cimitirul evreiesc din oraș este o mărturie veșnică a acestui masacru.[14]

În mai 1944, orașul a fost scena unor lupte grele între armatele româno-germane și Armata roșie și o mare parte din zona istorică a orașului a fost distrusă. La 21 august 1944, Iașiul a fost ocupat de forțele sovietice.

În perioada postbelică orașul a continuat să se dezvolte, construindu-se noi cartiere și întreprinderi industriale, continuând să fie un important centru universitar.

Evenimente istorice[modificare | modificare sursă]

Geografie[modificare | modificare sursă]

Municipiul Iași se află în partea de Est a Moldovei, în Câmpia Moldovei. Orașul se află pe râul Bahlui, un afluent al Jijiei, care se varsă în râul Prut.

Așezare geografică[modificare | modificare sursă]

Prin extinderea lui, Iașiul este legendara urbe a celor 7 coline Cetățuia, Galata, Copou, Bucium-Păun, Șorogari, Repedea și Breazu, cu altitudini variind între 40 m în Lunca Bahluiului și 400 m pe Dealul Păun și Dealul Repedea. Principalele coline sunt Copou, Cetățuia, Tătărași și Galata. Orașul mai este traversat de râul Nicolina și de pârâul Șorogari (numit în evul mediu Cacaina, deoarece aici se aruncau gunoaiele); la răsărit de oraș, curge pârâul Ciric, pe care sunt create artificial trei lacuri cu scop de agrement.

Topografie[modificare | modificare sursă]

Iaşi, panoramă spre Centru Civic şi Palatul Culturii

Situat la nord de Codrii Iașilor, orașul vechi se află într-un patrulater delimitat de actualele străzi Ștefan cel Mare (Ulița Mare), Alexandru Lăpușneanu, Independenței (Podul Hagioaiei), Elena Doamna și Grigore Ghica (Ulița Rusească), nucleul orașului aflându-se în zona Palatului Culturii (fostul Palat Domnesc) și str. Costache Negri (Ulița Veche).

Orașul nou s-a extins în toate direcțiile, cuprinzând în prima fază (secolele XVIII-XIX) cartierele Copou, Sărărie, Țicău, Tătărași, Ciurchi, Galata și parțial Nicolina și Păcurari; în a doua fază (secolul XX), au fost incluse cartierele Păcurari (partea nouă, de vest), Nicolina (partea nouă, de sud, azi numită C.U.G.), Frumoasa-Poitiers, Socola, Bucium, Canta, Mircea cel Bătrân, Alexandru cel Bun, Dacia și Grădinari, la acestea adăugându-se Zona Industrială. Orașul are ca suburbii câteva localități care, din punct de vedere administrativ, sunt considerate încă așezări rurale, dar, din punct de vedere edilitar, se prezintă ca așezări urbane: Dancu, Tomești, Ciurea și Lunca Cetățuii. Tendința urbană este de extindere a Iașilor, aceste localități fiind incluse în zona metropolitană, alături de alte localități: Păun, Bârnova, Horpaz, Miroslava, Valea Lupului și Breazu. În urma exploziei fenomenului construcțiilor din ultimul deceniu, unele dintre aceste localități sunt astăzi practic unite cu orașul.

Clima[modificare | modificare sursă]

Clima prezintă un caracter continental pronunțat, fiind influențată de masele de aer cu proveniență răsăriteană; iernile sunt geroase, iar verile călduroase. Temperatura maximă înregistrată a fost 40 °C (27 iulie 1909), în timp ce minima a fost de - 36,3 °C (1 februarie 1937).

Temperatura medie a aerului (media lunară și anuală)*
Perioada Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sep Oct Nov Dec Anual
1901-2000 -3,5° -1,8° 3,1° 10,2° 16,0° 19,5° 21,2° 20,5° 15,9° 10,0° 4,1° -0,8° 9,5°
2005 0,3° -3,8° 2,8° 10,3° 16,3° 18,7° 21,8° 20,6° 16,7° 10,1° 3,7° 1,0° 9,9°
Maxima și minima absolută lunară în perioada 1901-2000
Anul 1921 1990 1926 1909 1950 1927 1909 1905 1946 1952 1926 1989
Maxima 16,7° 22,5° 27,0° 31,5° 36,4° 38,0° 40,0° 39,7° 38,0° 33,9° 29,0° 19,5°
Anul 1963 1937 1952 1963 1935 1934 1929 1914 1921;1931 1912 1993 1946
Minima -30,6° -36,3° -22,7° -9,4° -3,0° 3,5° 6,3° 4,6° -3,5° -9,6° -21,1° -29,5°
IaşiMaximeMinine.PNG
*Anuarul statistic al României 2006

Orașe apropiate[modificare | modificare sursă]

Iaşi, vedere spre cartierele Autogară, Canta, Păcurari

Demografie[modificare | modificare sursă]




Circle frame.svg

Componența etnică a municipiului Iași

     Români (88.93%)

     Necunoscută (9.83%)

     Altă etnie (1.23%)



Circle frame.svg

Componența confesională a municipiului Iași

     Ortodocși (84.42%)

     Romano-catolici (2.98%)

     Necunoscută (10.09%)

     Altă religie (2.5%)

Conform recensământului efectuat în 2011, populația municipiului Iași se ridică la 290.422 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 320.888 de locuitori.[1] Majoritatea locuitorilor sunt români (88,94%). Pentru 9,83% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[2] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (84,42%), cu o minoritate de romano-catolici (2,98%). Pentru 10,09% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[15]

Conform estimărilor Institutului Național de Statistică (INS), populația stabilă a municipiului Iași ar fi fost, la 1 ianuarie 2013, de 321.606 locuitori, ceea ce ar însemna o creștere de 10% în numai doi ani.[16]

Evoluție istorică[modificare | modificare sursă]

Palatul Roznovanu, sediul Primăriei Municipiului Iaşi
  • sec. XVIII: 30.000-50.000[17]
  • 1831: 59.880[17]
  • 1859: 65.745[17]
  • 1912: 75.229[18]
Rezultatul recensământului din 1930 pentru municipiul şi judeţul Iaşi
Evoluția populației la recensăminte:


Educație[modificare | modificare sursă]

Iașiul este orașul marilor idei, al primei mari uniri, al primului spectacol de teatru în limba română, al primului muzeu literar memorial (Bojdeuca din Țicău) și al primului Muzeu de Istorie Naturală.

În oraș, pe dealul Copoului, se află cea mai veche universitate din România, Universitatea din Iași, numită azi și Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”[19]. Întemeiată în 1860 prin decret de către principele Alexandru Ioan Cuza, continuatoare a vechii Academii Mihăilene, universitatea are astăzi 15 facultăți, cu peste 40.000 de studenți. Clădirea principală, monument de arhitectură, a fost ridicată în 1896.

Tot in Iași se află continuatoarea primei școli superioare de inginerie din România, Universitatea Tehnică „Gh. Asachi”, cu peste 15.000 de studenți, prima școală superioară de muzică din România, Universitatea de Arte „George Enescu”,[20] Universitatea de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa"[21], Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară „Ion Ionescu de la Brad”, Universitatea Petre Andrei. În Piața Eminescu, în perioada interbelică, s-a ridicat clădirea Fundației Culturale Regale, ce astăzi găzduiește cea mai veche bibliotecă universitară din țară, Biblioteca Centrală Universitară „Mihai Eminescu”, cu un fond de carte ce se apropie de 3 milioane de exemplare, unele foarte rare.

Principalele campusuri studențești se află în Tudor Vladimirescu (22 cămine) - unde se află cel mai mare cămin din partea de sud-est a Europei, Titu Maiorescu (4 cămine), Târgușor-Copou (4 cămine), Codrescu (5 cămine și complexul internațional Gaudeamus) și Agronomie (4 cămine).

Economie[modificare | modificare sursă]

Iași este un centru economic important al României. Industriile principale sunt metalurgia (SC Arcelor Mittal Tubular Products, SC Tehno Steel), medicamentele (SC Antibiotice SA), textilele (SC IasiConf SA, SC Iasitex SA) și industria alimentară. Sectorul bancar și cel al informației au luat avânt în ultimii ani, numeroase bănci și companii de software fiind prezente în oraș.

Iași este de asemenea un centru comercial regional important, aici existând numeroase centre comerciale (Iulius Mall, Moldova Mall, Ansamblul Palas, Felicia Shopping Center, Era Shopping Center, Hala Centrala, Axa Niciman etc.) și mai multe hyper și supermarket-uri (Metro, Selgros, Carrefour, Kaufland, Auchan, Billa, Lidl, Praktiker, Dedeman, Arabesque, Baumax, Mobexpert, Mr. Bricolage). Alte proiecte sunt în curs de realizare (Maximall, Green Plaza Iași etc.).

Instituții și puncte de interes[modificare | modificare sursă]

În Iași, se află Biserica „Sf. Nicolae Domnesc”, cea mai veche din oraș, ctitorie a lui Ștefan cel Mare, restaurată integral la sfârșitul secolului XIX. De asemenea, mai pot fi vizitate biserica Trei Ierarhi și Mănăstirea Golia, mărturii ale gusturilor estetice ale unui mare domnitor Vasile Lupu, Catedrala Mitropolitană, Casa Dosoftei, Palatul Culturii, Casa Pogor cu „Masa Umbrelor”, aleile Copoului cu mireasma de tei și cu ecouri de vers eminescian (Teiul lui Eminescu și Muzeul "Mihai Eminescu"), Casele memoriale „Mihail Sadoveanu”, „George Topârceanu”, „Mihai Codreanu”, „Otilia Cazimir”, Biblioteca Universitară „Mihai Eminescu”, fondată ca bibliotecă a Academiei Mihăilene. Alte monumente importante din perioada medievală sunt: Mănăstirea Galata, din timpul lui Petru Șchiopul, Biserica Sfântul Sava, (înc. sec. XVII), bisericile Bărboi, Barnovschi, Ioan Zlataust, Sf. Dimitrie, Talpalari, Sf. Teodor, Sf. Andrei, Sf. Constantin, Sf. Pantelimon, Mănăstirea Cetățuia - ctitorie a lui Gheorghe Duca - sau Mănăstirea Frumoasa, din sec. XVIII. Primul spital din oraș a fost întemeiat la jumătatea sec. XVIII în jurul Mănăstirii Sfântul Spiridon, al cărui nume îl poartă și astăzi. Spitalul Sfântul Spiridon este cel mai mare din zona Moldovei.

În zona de sud a orașului, în cartierul C.U.G.2 se află Parcul Tehnologic Iași și Centrul Expozițional Moldova. Din punct de vedere arhitectonic, Iașii de azi se prezintă ca un adevărat amestec de nou și vechi, de istorie și modernitate, de iarbă, beton și sticlă. Clădiri cu mare valoare istorică se află printre blocuri noi de locuințe (mai mult sau mai puțin moderne). În perioada anterioară regimului comunist s-au pierdut în elanul modernizator clădiri importante precum turnul bisericii Trei Ierarhi sau bisericile Dancu si Sf. Vineri. Însă adevăratele ravagii orașul le-a suferit în perioada comunistă, când s-a distrus o bună parte a centrului vechi, fără a se ține cont de faptul că multe din clădirile demolate dădeau personalitate urbei. Au avut de suferit zonele Piața Unirii (grav afectată de bombardamentele din 1943-1944), Târgu Cucului, fost cartier evreiesc, Bulevardul Ștefan cel Mare și altele. Unele demolări aveau ca scop curățirea orașului de clădirile insalubre și mizere sau rămase în ruină de pe urma războiului, altele aveau alte scopuri. Chiar și în aceste condiții, au rămas în picioare multe clădiri importante și, pe bună dreptate, Iașii sunt considerați un adevărat muzeu; în fiecare colț al său se simt urmele trecerii unei personalități de seamă a literaturii, științei, filozofiei, istoriei sau politicii românești.

„Sunt români care n-au fost niciodată la Iași, deși n-ar trebui să fie nici unul, căci cine n-a fost aici nu poate să străbată cu înțelegere foile celor mai frumoase cronici, nu se poate pătrunde după cuviință de spiritul trecutului nostru care trăiește în acest loc mai viu și mai bogat decât oriunde aiurea [...]. În conștiința lui naționala ar fi o lipsa dacă el n-ar fi vazut orașul care a fost și-și zice încă astăzi, cu mândrie, capitala Moldovei...”

„Iașul este orașul care face impresia unui bătrân gânditor, îmbrăcat în zdrențe, întrebat numai la zile mari și la nevoi, și uitat când este vorba de bine și belșug.”

Cartiere[modificare | modificare sursă]

Obiective istorice și turistice[modificare | modificare sursă]

Monumentul Unirii din 1918,
grup statuar dăruit Iaşului de prinţesa Olga Sturza în 1927

Clădiri și monumente istorice[modificare | modificare sursă]

Biserici și mănăstiri[modificare | modificare sursă]

Turnul mănăstirii Golia
Strada Lăpuşneanu

Parcuri, grădini[modificare | modificare sursă]

Obiective istorice și turistice din împrejurimi[modificare | modificare sursă]

Iaşi, Piaţa Naţiunii, Institutul de Anatomie

În județul Iași se mai află:

Hoteluri[modificare | modificare sursă]

Grand Hotel Traian.

Sunt peste 40 de hoteluri și pensiuni în Iași.

  • Hotel Ramada ****
  • Hotel International - Palas****
  • Hotel Grand Hotel Traian ****
  • Hotel Europa ****
  • Hotel Unirea ****
  • Hotel Little Texas ****
  • Hotel Eden ***
  • Hotel Belleville ****
  • Hotel Bellaria Hotel ****
  • Hotel Continental **
  • Hotel Best Western Hotel Astoria ***
  • Hotel Diplomat ****
  • Pleiada Boutique Hotel *****

Viața culturală[modificare | modificare sursă]

La 18 martie 1833, la Iași s-a înființat prima societate științifică românească și anume Societatea de Medici și Naturaliști. Sediul acesteia este în casa Roset, clădirea în care se găsește și Muzeul de Istorie Naturală din Iași, muzeu înființat în 1834.

Muzee, instituții culturale[modificare | modificare sursă]

Piaţa Unirii - Hotel Traian

Reprezentanțe culturale[modificare | modificare sursă]

După reinstaurarea regimului democratic în România în anul 1990, au fost deschise la Iași mai multe centre culturale străine. În prezent, funcționează în municipiul Iași:

  • Centrul Cultural Francez
  • Centrul Cultural German Iași
  • Centrul Cultural Britanic (British Council)
  • Centrul Cultural al Americii Latine și Caraibelor
  • Centrul Cultural Elen „Panellinion”

Sănătate[modificare | modificare sursă]

  • Spitalul Universitar „Sf. Spiridon”
  • Spitalul Clinic de Urgențe
  • Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii „Sf. Maria”
  • Spitalul de Obstetrică și Ginecologie „Elena Doamna”
  • Spitalul de Obstetrică și Ginecologie „Cuza-Vodă”
  • Spitalul Clinic „Dr. C.I. Parhon”
  • Spitalul pentru elevi și studenți
  • Spitalul Clinic de Recuperare
  • Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie
  • Institutul de Boli Cardiovasculare „Prof. Dr. George I.M. Georgescu”
  • Spitalul Clinic de Boli Infecțioase „Sf. Parascheva”
  • Spitalul Clinic de Psihiatrie „Socola”
  • Spitalul Clinic de Neurologie
  • Spitalul Militar
  • Spitalul Clinic CFR
  • Spitalul particular "Arcadia Hospital"

Primul centru din zona Moldova pentru bolnavii de Alzheimer s-a deschis la Iași, în condițiile în care peste 6.000 de ieșeni sunt diagnosticați cu această boală.

Transporturi și comunicații[modificare | modificare sursă]

Cartierul Alexandru cel Bun (sus) şi zona Gării Iaşi

Transportul feroviar[modificare | modificare sursă]

Iași este un nod feroviar aflat la intersecția dintre Magistrala Făurei - Tecuci - Iași - Ungheni, linia principală Iași - Pașcani și ramificațiile Iași - Dorohoi, Iași - Hârlău.

În oraș sunt patru gări: Gara Iași[25], Gara Internațională Nicolina, Gara Nicolina, Gara Socola și o stație de triaj la Socola. Municipiul Iași este conectat prin legături directe cu principalele orașe ale țării și cu Republica Moldova.

În prezent, Gara Iași se află într-un proces de renovare, început în anul 1989, cu termen de finalizare neasumat.

Aeroportul Internaţional Iaşi

Transportul aerian[modificare | modificare sursă]

În partea estică a orașului se află Aeroportul Internațional Iași, cu o aerogară modernizată și cu un proiect de realizare a unei piste de 2.400 m[26]. Din Iași se asigurǎ legǎturi directe cu Tel- Aviv, București, Bologna, Londra, Roma, Torino și Viena, iar în timpul sezoanelor turistice alte destinații sunt completate prin zboruri charter precum Antalia și Heraklion.

Transportul rutier[modificare | modificare sursă]

Rețeaua de străzi a orașului, dezvoltată în ultimii 50 ani, o continuă pe cea din evul mediu, asigurând un trafic fluent, cu excepția orelor de vârf, când numărul tot mai mare al mașinilor duce la producerea unor mari ambuteiaje (mai ales în intersecțiile din Centru,Mircea, Gară, Podu Roș, Podu de Piatră, Fundație, Elena Doamna, Baza 3, Țesătura).

Există planuri pentru realizarea unei autostrăzi Est-Vest (Autostrada Târgu Mureș-Iași), ce va face legătura cu "Autostrada Transilvania" (Autostrada A3), la Târgu Mureș[27], a unei șosele de centură, care să preia traficul greu din oraș [28] și pentru realizarea pasarelei Octav Băncilă, care să facă legătura între cartierele Alexandru și Păcurari, cu începerea lucrărilor planificată pentru începutul anului 2008[29].

Transportul în comun[modificare | modificare sursă]

În anul 1898 Primăria încheie primul contract cu firma germană A.E.G. Berlin, pentru realizarea transportului cu tramvaie electrice la Iași.

Astăzi, transportul în comun este asigurat prin tramvaie, autobuze și microbuze, de către Regia Autonomă de Transport Public Iași[30] și prin autobuze și microbuze de către operatorul privat Unistil. Printr-un împrumut de la BERD s-a început reabilitarea infrastructurii rutiere a municipiului și a căilor de rulare tramvai.

Tramvaie[modificare | modificare sursă]

Liniile de tramvai fac legătura între majoritatea cartierelor orașului[31]. În 1989, rețeaua electrică de tramvai din Iași a atins maxima dezvoltare, cumulând 35 km de cale dublă activă pe trasee.[32] În 1997 linia de tramvai Podu Roș - C.U.G. II a fost suspendată, aceasta urmând a fi reabilitată.

Toată rețeaua din Iași are ecartament metric.

Ca urmare a lucrărilor de reabilitare a liniei de tramvai, începute în 2008, circulația tramvaielor pe anumite sectoare a fost oprită până la terminarea lucrărilor.

Tramvai tip GT4 pe Cuza Vodă
Tramvai tip ST10

Parcul actual de tramvaie deținut de catre RATP Iași:

Model Nr. total Nr. în uz Nr. în conservare Nr. casate Proveniență Observații
GT4 95 95 0 0 Stuttgart, Augsburg, Halle
GT5 12 11 0 1 Augsburg vagonul 366 pentru piese
ST7 10 10 0 0 Darmstadt
ST8 6 5 0 1 Darmstadt
ST10 7 7 0 0 Darmstadt
ST11 1 1 0 0 Darmstadt
Be 4/4 9 9 0 0 Berna aduse prin programul "Donație de tramvaie"
Be 8/8 5 4 0 1 Berna aduse prin programul "Donație de tramvaie"; vagonul 711 este folosit pentru piese
Tatra T4R 26 2 9 15 Cehoslovacia cumpărate noi
Tatra T4D 25 7 18 0 Halle
Timiș 6 0 2 4 Timișoara cumpărate noi; au mai rămas doar 6 în depou, restul fiind casate și descompletate
V2A 1 0 1 0 Cluj-Napoca, Oradea modernizate la Nicolina S.A., Iași; un singur vagon în depou, restul fiind casate și descompletate
AEG 2 1 1 0 restaurată la RATP Iași, una în curs de reabilitare
ITB 1 1 0 0 restaurată la RATP Iași, ultimul vagon ITB rămas, restul fiind casate și descompletate
Total 206 153 31 22

Troleibuze[modificare | modificare sursă]

În 2005 circulația troleibuzelor a fost sistată, deși exista aici o rețea foarte extinsă, de 31,3 km.[32] Rețeaua a intrat în conservare, dar pe unele trasee s-a început dezafectarea acesteia.

Autobuze[modificare | modificare sursă]

Autobuz MAZ al RATP

Parcul de autobuze RATP Iași este format din 50 autobuze noi tip MAZ, 30 autobuze de tip Renault R312 achizitionate din Paris și 9 autobuze Mercedes O405 achiziționate din San Sebastian.
Unistil este un operator privat de transport public cu autobuze.

Traseele de autobuz din Iași:

Linie Traseu Lungime Operator
19 Rond Canta - Podu Roș - Frigorifer - Rond C.U.G. I 27,60 km RATP Iași
28 Rond Copou - Podu Roș - Piața ACB - Rond Dacia 19,60 km RATP Iași
30 Rond Canta - Nicolae Iorga - Bucium 21,20 km RATP Iași
41 Rond Copou - Podu Roș - Rond C.U.G. II 20 km RATP Iași
41b Rond Copou - Podu Roș - Rond C.U.G. II - Blocuri Ciurea cca. 25 km RATP Iași
43 Rond Păcurari - Piața Independenței - Iulius Mall - C.U.G. I 27,60 km RATP Iași
42 Rond Copou - Piața Independenței - Iulius Mall - Frigorifer - C.U.G. I cca. 25 km RATP Iași
43c Era Shopping Center - Rond Păcurari - Piața Independenței - Iulius Mall - C.U.G. I cca. 30 km RATP Iași
27 C.U.G. II - Tătărași Sud Unistil
29 Tomești - Baza 3 - Podu Roș Unistil
44 Piața Dacia - C.U.G. II Unistil
121 Dacia - Pasajul Nicolina - Podu Roș - Tătărași Sud Unistil

Politică[modificare | modificare sursă]

Sport[modificare | modificare sursă]

  • Alte sporturi:
  • Asocia sportiva " Luceafarul 2011" - club de fotbal pentru juniori (4-16 ani )Profesor Danielevici Cristian
  • Asociația Universitară Shotokan Karate Iași publică revista de arte marțiale „Samurai magazine”.
  • Echipa de baschet Poli Millenium Iași.
  • Echipa de rugby Poli Agro Iași.
  • Echipa de volei feminin Penicilina Iași.
  • Echipa de baschet feminin Național Iași.

Personalități marcante[modificare | modificare sursă]

  • Mihai Eminescu (1850-1889) - poet, socotit de cititorii români și de critica literară drept cel mai important scriitor romantic din literatura română[34].
  • Ion Creangă (1837 - 1889), povestitor român, considerat drept unul dintre clasicii literaturii române. Recunoscut datorită basmelor, poveștilor și povestirilor sale, Ion Creangă a intrat în istoria literaturii române, în principal, datorită operei autobiografice Amintiri din copilărie. A locuit în cartierul Țicău, în așa-numita Bojdeucă[35].
  • George Emil Palade (1912), biolog american de origine română, născut la Iași, laureat al Premiului Nobel pentru Fiziologie și Medicină (1974) pentru descoperirile sale în biologie, în special pentru funcționarea și structura celulelor (ribozom).

De Iași și-au mai legat destinul importante personalități, precum:

Orașe înfrățite cu Iași[modificare | modificare sursă]

Municipiul Iași este înfrățit cu 20 localități din întreaga lume:

Consulate in Iași[modificare | modificare sursă]

Atât înainte, cât și după Unirea Principatelor din anul 1859, au existat misiuni diplomatice permanente în capitala Moldovei, ca de exemplu un viceconsulat francez (deschis în 1798), consulatul Austriei sau cel al Statelor Unite ale Americii (1873).[37]

În prezent, funcționează la Iași următoarele reprezentanțe diplomatice:

Consulate Onorifice:

Galerie de imagini[modificare | modificare sursă]

RO IS Iasi , Palace of Culture 2.JPG
RO, IS, Iasi , river Bahlui.JPG
RO IS Iasi , panoramic view 2.JPG
RO IS Iaşi , panoramic view 4.JPG
RO IS Iaşi , panoramic view 5.JPG
Bahlui River.jpg
Palatul Culturii și Piața Palatului Râul Bahlui Panorama spre Centru, Piața Unirii și Hotel Unirea Vedere spre Copou Piața Independenței Râul Bahlui în zona Podu Roș si Biserica lipovenească din Iași
RO IS Iaşi , panoramic view 7.JPG
RO IS Iaşi , panoramic view 6.JPG
Iaşi, Piaţa Naţiunii , Facultatatea de Medicină şi Farmacie.JPG
RO IS Iasi , National Theatre.JPG
RO IS Iasi , Braunstein Palace.jpg
RO IS Iaşi , panoramic view 8.JPG
Strada Lăpușneanu, Muzeul Unirii (fostul palat Cuza) și Biserica Banu Piața Națiunii Piața Națiunii, Universitatea de Medicină și Farmacie Teatrul Național Piața Unirii, Palatul Braunstein Centrul Civic, Hala Centrală
(vedere spre Turnurile Golia și Bărboi)
RO IS Iaşi , panoramic view 9.JPG
RO IS Iaşi , panoramic view 10.JPG
RO IS Iasi , Civic Center , Hotel Europa.JPG
RO IS Iaşi , University Petre Andrei.JPG
RO IS Iasi , Yelow Ravine.jpg
RO, IS , Old Customs Tower.jpg
Centrul Civic, Piața Halei Centrale Centrul Civic, Hala Centrală, piața subterană Centrul Civic, Hotel Europa Centrul Civic, Universitatea Petre Andrei Râpa Galbenă
(fosta Esplanadă Elisabeta)
Vama Veche, Turnul
Eminescu copou.JPG
RO IS bojdeuca lui ion creanga.jpeg
Creanga bojdeuca.JPG
Iaşi , Grădina Botanică 5.JPG
Iaşi , Grădina Botanică 6.JPG
RO, IS , Botanical Garden 2.JPG
Statuia lui Eminescu din parcul Copou Bojdeuca lui Creangă Statuia lui Ion Creangă din curtea bojdeucii Grădina Botanică Grădina Botanică Grădina Botanică

Media și presă[modificare | modificare sursă]

  • Evenimentul Cotidian Regional al Moldovei, ediția Iași

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). http://www.kia.hu/konyvtar/erdely/erd2002/etnii2002.zip. Accesat la 6 august 2013. 
  2. ^ a b Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_Tab_8.xls. Accesat la 5 august 2013. 
  3. ^ Aria Metropolitana Iasi
  4. ^ Alexandru I. Gonța, Românii și hoarda de aur, Editura Demiurg,Iași, 2010, p. 102
  5. ^ C.C. Giurescu, Târguri sau orașe și cetăti moldovene, București, 1967, p.242-245
  6. ^ a b c Gh. Ghibănescu, Originile Iașilor, în „Arhiva”, Iași,1904, p.42-46
  7. ^ A.P. Horvath, Pechenegs, Cumans, Iasians, Hereditas, Budapest, 1989, p. 64
  8. ^ Orbis Latinus - Jassium
  9. ^ Sarmatian - Iazyg presence in the Carpathian basin and western Europe
  10. ^ C. Cihodaru, G. Platon, Istoria orașului Iași, Editura Junimea, 1980, pp 30-50
  11. ^ Lahovari, George Ioan (1901). „Iași, oraș”. Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 4. București: Stab. grafic J. V. Socecu. pp. 25–27. http://www.archive.org/download/MareleDictionarGeograficAlRominiei4/roumanie_geo_4_text.pdf. 
  12. ^ Ancel, Jean. Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 (prefață de Yehuda Bauer), pp. 66-67. Ed. Polirom, Iași, 2005.
  13. ^ Ancel, Jean. Martiriul evreilor din România (1940-1944). Documente și mărturii, pp. 91-93. Ed. Hasefer, București, 1991.
  14. ^ Razvan Braileanu (5 iulie 2011), „Pogromul de la Iași, după 70 de ani”, Revista 22, http://www.revista22.ro/pogromul-de-la-iasi-dupa-70-de-ani-10872.html, accesat la 22 octombrie 2014 
  15. ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_TAB_13.xls. Accesat la 5 august 2013. 
  16. ^ TOPUL orașelor din România în funcție de numărul de locuitori”. Mediafax. mai 2014. http://www.mediafax.ro/social/topul-oraselor-din-romania-in-functie-de-numarul-de-locuitori-12625040. Accesat la 15 mai 2014. 
  17. ^ a b c [Universitatea Al.I.Cuza Iași Ed. Litera, București 1971, pag.9-10]
  18. ^ A Handbook of Roumania
  19. ^ Home | Universitatea Alexandru Ioan Cuza
  20. ^ Universitatea De Arte „George Enescu” Iasi - Pagina Principala
  21. ^ Universitatea de Medicina si Farmacie „Gr.T. Popa” Iasi
  22. ^ Premiera la Baia Turceasca - Ziarul de Iasi
  23. ^ Gradina Botanica Iasi - Home
  24. ^ Acasa- Palatul Culturii - Iasi, Romania
  25. ^ Gara CFR Iasi (Iasi, Iasi, Romania) - Destinatii transport persoane cu autocare, autobuze sau microbuze la AUTOGARI.RO
  26. ^ Proiect modernizare aeroport
  27. ^ Comunicatul de presă
  28. ^ Șoseaua de centură
  29. ^ Articol despre întârzierile în demararea lucrărilor la pasajul Octav Băncilă
  30. ^ R.A.T.P. Iasi
  31. ^ R.A.T.P. Iasi
  32. ^ a b Retelele de transport electric din Romania
  33. ^ CSMS Iasi
  34. ^ Anul 2000, Anul Eminescu / 2000, Eminescu Year
  35. ^ Ion Creanga - Amintiri din copilarie, Biografie completa, opera, inregistrari audio, fotografii
  36. ^ Municipiul Chișinău și județul Iași s-au înfrățit, unimedia, 31 ian 2012
  37. ^ „Tânăra Americă“, model pentru pașoptiștii români

Bibliografie suplimentară[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Iași
Wikicitat
La Wikicitat găsiți citate legate de Iași.

Portaluri