Iaşi

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Salt la: Navigare, căutare
Dezambiguizare
Acest articol se referă la un municipiu din partea de nord-est a României. Pentru alte sensuri vedeţi Iaşi (dezambiguizare).
Iaşi
—  Municipiu  —
Palatul Culturii
Palatul Culturii
Stema Iaşi
Stemă
Iaşi (Romania)
Iaşi
Iaşi
Coordonate: 47°9′44″N 27°35′20″E / 47.16222, 27.58889Coordonate: 47°9′44″N 27°35′20″E / 47.16222, 27.58889
Ţară Drapelul României România
Regiune de dezvoltare Nord-Est
Judeţ Iaşi
Atestare documentară 1408
Guvernare
 - Primar Gheorghe Nichita (PSD, ales 2008)
Suprafaţă
 - Municipiu 119,49  km²
 - Metropolitană 787,8 km²
Altitudine 200 metri n.m.
Populaţie (2002)[1]
 - Municipiu 320,888 locuitori
 - Densitate 3.417 loc./km² 
 - Metropolitană 402,786
Site: Primaria-Iaşi.Ro (ro en)
Portal Portal Iaşi

Municipiul Iaşi (istoric Iassi, Іашіі, Iaşii) este reşedinţa judeţului Iaşi şi principalul centru urban din nord-estul României. Iaşi a fost capitala Moldovei în perioada 1564 - 1859, una dintre cele două capitale ale Principatelor Unite între 1859 şi 1862 şi capitala României între 1916-1918.

Conform datelor recensământului din anul 2002,[1] Iaşi număra 320.888 de locuitori şi era astfel al doilea oraş ca mărime din România. Zona Metropolitană Iaşi, care include 13 localităţi învecinate, avea o populaţie de aproximativ 400.000 de locuitori.

Iaşi este centrul cultural, economic şi academic al Moldovei. Aici funcţionează Universitatea Alexandru Ioan Cuza, una din cele mai prestigioase instituţii academice din România, precum şi alte patru universităţi publice şi trei private.

Cuprins

[modifică] Etimologie

Istoricii au diferite teorii referitoare la originea numelui "Iaşi". Unii afirmă că numele provine de la un trib sarmat, iazygii, menţionaţi de Ovidiu ca "Ipse vides onerata ferox ut ducata Iasyx/ Per media Istri plaustra bubulcus aquas" şi "Jazyges et Colchi Metereaque turba Getaque/ Danubii mediis vix prohibentur aquis". O altă explicaţie ar fi că numele are originea în tribul alanic al jassilor. Trebuie menţionat aici că iazygii şi alanii erau doua ramuri din cele trei ale sarmaţilor, a treia fiind roxolanii.

O inscripţie astăzi pierdută pe o bornă kilometrică romană descoperită în apropiere de Osijek, Croaţia în secolul al XVIII-lea menţionează existenţa unui Jassiorum municipium[2]. Numele maghiar al oraşului (Jászvásár) înseamnă mot-a-mot "Piaţa (Târgul) jassilor"; numele vechi românesc, Târgul Ieşilor (şi forma alternativă Iaşii), ar putea avea aceeaşi semnificaţie.

Putem presupune că la origini numele avea o semnificaţie razboinică pornind de la faptul ca "ijász" în limba maghiară înseamnă "arcaş"[3] în timp ce "yash" în limbile sanskrită şi hindi, care au origine comună cu limba sarmaţilor, înseamnă "faimă".

[modifică] Istorie

Veche vedere de sus asupra centrului (zona Piaţa Unirii)
Imagine veche a Străzii Ştefan cel Mare (în prim plan biserica Trei Ierarhi)
Imagine veche a Străzii Lăpuşneanu

Oraşul Iaşi a fost menţionat pentru prima oară într-un privilegiu comercial emis în 1408 de domnul Moldovei Alexandru cel Bun. Totuşi, deoarece existau clădiri mai vechi de această dată (spre exemplu presupusa Biserică armeană costruită în 1395), se crede că oraşul este mult mai vechi, cel puţin cu câteva decenii, de această dată.

În 1564, domnitorul Alexandru Lăpuşneanu a mutat aici capitala Moldovei de la Suceava. În 1640, Vasile Lupu a înfiinţat aici prima şcoală în limba română şi o tipografie în biserica Trei Ierarhi. În 1643, prima carte tipărită în Moldova a apărut la Iaşi.

Oraşul a fost incendiat de tătari în 1513, de otomani în 1538, şi de ruşi în 1686. În 1734, a fost afectat de o epidemie.

Prin Pacea de la Iaşi, cel de-al şaselea război ruso-turc a luat sfârşit în 1792. În 1822, turcii au luat cu asalt oraşul, pentru a potoli revoluţionarii greci ai Eteriei, conduşi de Alexandru Ipsilanti.

Între 1565 şi 1859, oraşul a fost capitala Moldovei, apoi, între 1859 şi 1862, atât Iaşi cât şi Bucureşti au fost capitalele de facto ale Principatelor Unite ale Moldovei şi Valahiei. În 1862, când uniunea celor două principate a devenit deplină, sub numele de România, capitala ţării a fost stabilită la Bucureşti. Pentru a compensa pierderile provocate oraşului în 1861, prin schimbarea sediului guvernului, s-a votat plata a 148.150 lei oraşului, dar acest lucru nu s-a întâmplat niciodată.

După 1860, clădirile de lemn şi chirpici au fost înlocuite treptat de cele din piatră şi cărămidă, şi reţeaua de străzi îmbunătăţită. Au fost construite edificii noi, precum Palatul Culturii, Teatrul Naţional sau Universitatea "Al.I. Cuza".

În timpul primului război mondial, pentru doi ani, Iaşi a fost capitala României neocupate, după ce Bucureşti a căzut în mâinile Puterilor Centrale la 6 decembrie 1916. În noiembrie 1918, capitală a redevenit oraşul Bucureşti.

Al doilea război mondial a reprezentat o perioadă neagră în istoria ieşeană. În timpul regimului Antonescu, Pogromul de la Iaşi din 27-29 iunie 1941 a fost printre cele mai grave evenimente de acest fel din lume, prea puţin cunoscut ieşenilor înşişi atât înainte, cât şi după Revoluţia română din 1989. În mai 1944, oraşul a fost scena unor lupte grele între forţele româno-germane şi Armata roşie, zile în care o mare parte din zonele istorice ale oraşului a fost distrusă. Faimoasa divizie de elită Panzergrenadier „Großdeutschland” a obţinut o victorie importantă asupra sovieticilor la Bătălia de la Târgu Frumos, în apropiere de Iaşi. În iulie, Iaşul era ocupat de forţele staliniste.

În perioada postbelică oraşul a continuat să se dezvolte, construindu-se noi cartiere şi întreprinderi industriale. După căderea comunismului, oraşul a rămas cel mai important centru cultural din afara arcului carpatic, dupǎ Bucureşti.

Iaşul ar putea obţine titlul de "oraş iniţiator al Revoluţiei din decembrie 1989”, prin ordonanţă guvernamentală, în 14 decembrie '89 mai mulţi ieşeni fiind arestaţi de securitate pentru că organizaseră o manifestaţie împotriva regimului comunist. Semnalul revoltei trebuia să fie dat de clopotele Mitropoliei. Planul revoluţionarilor a fost însă aflat de Securitate. La momentul fixat, Piaţa Unirii era strict supravegheată de miliţieni şi securişti în civil, care au împiedicat orice manifestaţie, iar membrii Frontului Popular au fost arestaţi. Ei au fost eliberaţi câteva zile mai târziu, în 22 decembrie 1989.

[modifică] Geografie

Municipiul Iaşi se află în partea de Est a Moldovei, în Câmpia Moldovei. Oraşul se află pe râul Bahlui, un afluent al Jijiei, care se varsă în râul Prut.

[modifică] Aşezare geografică

Prin extinderea lui, Iaşul este legendara urbe a celor 7 coline Cetăţuia, Galata, Copou, Bucium-Păun, Şorogari, Repedea şi Breazu, cu altitudini variind între 40 m în Lunca Bahluiului şi 400 m pe Dealul Păun şi Dealul Repedea. Principalele coline sunt Copou, Cetăţuia, Tătăraşi şi Galata. Oraşul mai este traversat de râul Nicolina şi de pârâul Şorogari (numit în evul mediu Cacaina, deoarece aici se aruncau gunoaiele); la răsărit de oraş, curge pârâul Ciric, pe care sunt create artificial trei lacuri cu scop de agrement.

[modifică] Topografie

Iaşi ,panorama spre Centru Civic şi Palatul Culturii

Situat la nord de Codrii Iaşilor, oraşul vechi se află într-un patrulater delimitat de actualele străzi Ştefan cel Mare (Uliţa Mare), Alexandru Lăpuşneanu, Independenţei (Podul Hagioaiei), Elena Doamna şi Grigore Ghica (Uliţa Rusească), nucleul oraşului aflându-se în zona Palatul Culturii (curtea domnească) şi str. Costache Negri (Uliţa Veche).

Oraşul nou s-a extins în toate direcţiile, cuprinzând în prima fază (secolele XVIII-XIX) cartierele Copou, Sărărie, Ţicău, Tătăraşi, Ciurchi, Galata şi parţial Nicolina şi Păcurari; în a doua fază (secolul XX), au fost incluse cartierele Păcurari (partea nouă, de vest), Nicolina (partea nouă, de sud, azi numită C.U.G.), Frumoasa-Poitiers, Socola, Bucium, Canta, Mircea cel Bătrân, Alexandru cel Bun, Dacia şi Grădinari, la acestea adăugându-se Zona Industrială. Oraşul are ca suburbii câteva localităţi care, din punct de vedere administrativ, sunt considerate încă aşezări rurale, dar, din punct de vedere edilitar, se prezintă ca aşezări urbane: Dancu, Tomeşti, Ciurea şi Lunca Cetăţuii. Tendinţa urbană este de extindere a Iaşilor, aceste localităţi fiind incluse în zona metropolitană, alături de alte localităţi: Păun, Bârnova, Horpaz, Miroslava, Valea Lupului şi Breazu. În urma exploziei fenomenului construcţiilor din ultimul deceniu, unele dintre aceste localităţi sunt astăzi practic unite cu oraşul.

[modifică] Clima

Clima prezintă un caracter continental pronunţat, fiind influenţată de masele de aer cu provenienţă răsăriteană; iernile sunt geroase, iar verile călduroase. Temperatura maximă înregistrată a fost 40°C (27 iulie 1909), în timp ce minima a fost de - 36,3°C (1 februarie 1937).

Temperatura medie a aerului (media lunară şi anuală)*
Perioada Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sep Oct Nov Dec Anual
1901-2000 -3,5° -1,8° 3,1° 10,2° 16,0° 19,5° 21,2° 20,5° 15,9° 10,0° 4,1° -0,8° 9,5°
2005 0,3° -3,8° 2,8° 10,3° 16,3° 18,7° 21,8° 20,6° 16,7° 10,1° 3,7° 1,0° 9,9°
Maxima şi minima absolută lunară în perioada 1901-2000
Anul 1921 1990 1926 1909 1950 1927 1909 1905 1946 1952 1926 1989
Maxima 16,7° 22,5° 27,0° 31,5° 36,4° 38,0° 40,0° 39,7° 38,0° 33,9° 29,0° 19,5°
Anul 1963 1937 1952 1963 1935 1934 1929 1914 1921;1931 1912 1993 1946
Minima -30,6° -36,3° -22,7° -9,4° -3,0° 3,5° 6,3° 4,6° -3,5° -9,6° -21,1° -29,5°
IaşiMaximeMinine.PNG
*Anuarul statistic al României 2006

[modifică] Oraşe apropiate

Iaşi ,vedere spre spre cartierele Autogară , Canta, Păcurari

[modifică] Demografie

Palatul Roznovanu sediul Primăriei Municipiului Iaşi


În momentul recensământului din 2002, Iaşul era ca număr de locuitori al doilea municipiu al României după Bucureşti, având 320 888 de locuitori. Împreună cu zona metropolitană, populaţia se situează in jurul valorii de 400.000 locuitori.[4]


Conform ultimelor estimări oficiale ale Institutului Naţional de Statistică populaţia municipiului Iaşi era, la 1 ianuarie 2009, de 308 843.[5].


[modifică] Populaţia istorică

  • sec. XVIII: 30.000-50.000[6]
  • 1831: 59.880[6]
  • 1859: 65.745[6]
  • 1912: 75.229[7]
Rezultatul recensământului din 1930 pentru municipiul şi judeţul Iaşi

Evoluţia populaţiei la recensăminte:

Structura etnică a populaţiei, potrivit recensământului din 2002:

  • români: 98,1%
  • tigani: 1,2%
  • alte naţionalităţi: 0,7%

[modifică] Structura confesională

Iaşi ,panorama spre Centru , Catedrala Metropolitană Ortodoxă şi Catedrala Catolică

Populaţia după religie, conform recensământului din 1930:

  • ortodocşi: 63.023 (61,26%)
  • mozaici: 35.465 (34,47%)
  • romano-catolici: 3.178 (3,08%)
  • luterani: 356 (0,34%)
  • greco-catolici: 190 (0,18%)

Populaţia după religie, potrivit recensământului din 2002:

  • ortodocşi: 92,5%
  • romano-catolici: 4,9%
  • alte religii: 2,6%

[modifică] Zona metropolitană

Pentru detalii, vezi: Zona metropolitană Iaşi.

[modifică] Educaţie

Universitatea “Al. I. Cuza”

Iaşul este oraşul marilor idei, al primei mari uniri, al primului spectacol de teatru în limba română şi al primului muzeu literar memorial (Bojdeuca din Ţicău). Fără îndoială Iaşul reprezintă în continuare capitala culturală a ţării.

În oraş, pe dealul Copoului, se află cea mai veche universitate din România, Universitatea din Iaşi, numită azi şi Universitatea "Alexandru Ioan Cuza"[8]. Întemeiată în 1860 prin decret de către principele Alexandru Ioan Cuza, continuatoare a vechii Academii Mihăilene, universitatea are astăzi 15 facultăţi, cu peste 40.000 de studenţi. Clădirea principală, monument de arhitectură, a fost ridicată în 1896. În oraş, se mai află şi alte instituţii de învăţământ superior: Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" cu peste 25.000 de studenţi, Universitatea de Medicină şi Farmacie "Grigore T. Popa"[9], Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară "Ion Ionescu de la Brad", Universitatea de Arte "George Enescu",[10] Universitatea Petre Andrei. În Piaţa Eminescu, în perioada interbelică, s-a ridicat clădirea Fundaţiei Culturale Regale, ce astăzi găzduieşte Biblioteca Centrală Universitară "Mihai Eminescu", cu un fond de carte ce se apropie de 3 milioane de exemplare, unele foarte rare.

Iaşul este al doilea centru universitar al ţării. Principalele campusuri studenţeşti se află în Tudor Vladimirescu (22 cămine) - unde se află cel mai mare cămin din partea de sud-est a Europei, Titu Maiorescu (4 cămine), Târguşor-Copou (4 cămine), Codrescu (5 cămine şi complexul internaţional Gaudeamus) şi Agronomie (4 cămine).

[modifică] Economie

Hotel Europa - World Trade Center

Iaşi este un centru economic important al României. Industriile principale sunt metalurgia (SC Arcelor Mittal Tubular Products, SC Tehno Steel), medicamentele (SC Antibiotice SA), textilele (SC IasiConf SA, SC Iasitex SA) şi industria alimentară. Sectorul bancar şi cel al informaţiei au luat avânt în ultimii ani, numeroase bănci şi companii de software fiind prezente în oraş.

Iaşi este de asemenea un centru comercial regional important, aici existând numeroase centre comerciale (Iulius Mall, Moldova Mall, Hala Centrala, Axa Niciman, Felicia Shopping Center, Era Shoping Center etc.) şi mai multe hyper şi supermarket-uri (Metro, Selgros, Carrefour, Kaufland, Gima, Billa, Plus, Praktiker, Dedeman, Arabesque, Baumax). Alte proiecte sunt în curs de realizare (Palas Shopping Mall, Maximall, Green Plaza Iaşi etc.).

[modifică] Instituţii şi puncte de interes

Palatul Culturii, vedere aeriană
Casa Dosoftei
Catedrala Mitropolitană

În Iaşi, se află Biserica "Sf. Nicolae Domnesc", cea mai veche din oraş, ctitorie a lui Ştefan cel Mare, restaurată integral la sf. sec. XIX. De asemenea, mai pot fi vizitate biserica Trei Ierarhi şi Mănăstirea Golia, mărturii ale gusturilor estetice ale unui mare domnitor Vasile Lupu, Catedrala Mitropolitană, Casa Dosoftei, Palatul Culturii, Casa Pogor cu "Masa Umbrelor", aleile Copoului cu mireasma de tei şi cu ecouri de vers eminescian (Teiul lui Eminescu şi Muzeul "Mihai Eminescu"), Casele memoriale "Mihail Sadoveanu", "George Topârceanu", "Mihai Codreanu", "Otilia Cazimir", Biblioteca Universitară "Mihai Eminescu", fondată ca bibliotecă a Academiei Mihăilene. Alte monumente importante din perioada medievală sunt: Mănăstirea Galata, din timpul lui Petru Şchiopul, Biserica Sfântul Sava, (înc. sec. XVII), bisericile Bărboi, Barnovschi, Ioan Zlataust, Sf. Dimitrie, Talpalari, Sf. Teodor, Sf. Andrei, Sf. Constantin, Sf. Pantelimon, Mănăstirea Cetăţuia - ctitorie a lui Gheorghe Duca - sau Mănăstirea Frumoasa, din sec. XVIII. Primul spital din oraş a fost întemeiat la jumătatea sec. XVIII în jurul Mănăstirii Sfântul Spiridon, al cărui nume îl poartă şi astăzi. Spitalul Sfântul Spiridon este cel mai mare din zona Moldovei.

În zona de sud a oraşului, în cartierul C.U.G.2 se află Parcul Tehnologic Iaşi, în apropierea căruia se construieşte Centrul Expoziţional Moldova. Din punct de vedere arhitectonic, Iaşii de azi se prezintă ca un adevărat amestec de nou şi vechi, de istorie şi modernitate, de iarbă, beton şi sticlă. Clădiri cu mare valoare istorică se află printre blocuri noi de locuinţe (mai mult sau mai puţin moderne). În perioada anterioară regimului comunist s-au pierdut în elanul modernizator clădiri importante precum turnul bisericii Trei Ierarhi sau biserica Dancu. Însă adevăratele ravagii oraşul le-a suferit în perioada comunistă, când s-a distrus o bună parte a centrului vechi, fără a se ţine cont de faptul că multe din clădirile demolate dădeau personalitate urbei. Au avut de suferit zonele Piaţa Unirii (grav afectată de bombardamentele din 1943-1944), Târgu Cucului, fost cartier evreiesc, Bulevardul Ştefan cel Mare şi altele. Unele demolări aveau ca scop curăţirea oraşului de clădirile insalubre şi mizere sau rămase în ruină de pe urma războiului, altele aveau alte scopuri. Chiar şi în aceste condiţii, au rămas în picioare multe clădiri importante şi, pe bună dreptate, Iaşii sunt consideraţi un adevărat muzeu; în fiecare colţ al său se simt urmele trecerii unei personalităţi de seamă a literaturii, ştiinţei, filozofiei, istoriei sau politicii româneşti.

Colaboraţi la Wikicitat „Sunt români care n-au fost niciodată la Iaşi, deşi n-ar trebui să fie nici unul, căci cine n-a fost aici nu poate să străbată cu înţelegere foile celor mai frumoase cronici, nu se poate pătrunde după cuviinţă de spiritul trecutului nostru care trăieşte în acest loc mai viu şi mai bogat decât oriunde aiurea [...]. În conştiinţa lui naţionala ar fi o lipsa dacă el n-ar fi vazut oraşul care a fost şi-şi zice încă astăzi, cu mândrie, capitala Moldovei...”
—Nicolae Iorga


Colaboraţi la Wikicitat „Iaşul este oraşul care face impresia unui bătrân gânditor, îmbrăcat în zdrenţe, întrebat numai la zile mari şi la nevoi, şi uitat când este vorba de bine şi belşug.”
—Nicolae Hortolomei

În prezent în Iaşi sunt două mall-uri situate în zone ultracentrale, pe lângă centrele comerciale gen hypermarket din majoritatea cartierelor mari. Alte trei complexe de tip mall sunt în curs de construcţie. În zona din spatele Palatului Culturii se ridică ansamblul Palas, care va reabilita zona sudică a centrului oraşului din punct de vedere social, arhitectonic şi economic prin construirea de baze de agrement, spaţii de locuit şi comerciale, precum şi amenajări multifuncţionale.

[modifică] Cartiere

[modifică] Obiective istorice şi turistice

Monumentul Unirii din 1918
grup statuar dăruit Iaşului de prinţesa Olga Sturza în 1927
Pentru detalii, vezi: Lista obiectivelor din Iaşi.

[modifică] Clădiri şi monumente istorice


[modifică] Biserici şi mănăstiri

Turnul mănăstirii Golia
Strada Lăpuşneanu

[modifică] Parcuri, grădini


[modifică] Obiective istorice şi turistice din împrejurimi

Iaşi , Piaţa Naţiunii , Institutul de Anatomie


În judeţul Iaşi, se mai află:

[modifică] Viaţa culturală

[modifică] Muzee, instituţii culturale

Piaţa Unirii - Hotel Traian
Biblioteca Centrală Universitară "Mihai Eminescu"

[modifică] Reprezentanţe culturale

După reinstaurarea regimului democratic în România în anul 1990, au fost deschise la Iaşi mai multe centre culturale străine. În prezent, funcţionează în municipiul Iaşi:

Strada Cuza Vodă
  • Centrul Cultural Francez
  • Centrul Cultural German "Goethe Zentrum" (Societatea Culturală Româno-Germană)
  • Centrul Cultural Britanic (British Council)
  • Centrul Cultural al Americii Latine şi Caraibelor
  • Centrul Cultural Elen "Panellinion"

[modifică] Case memoriale

[modifică] Sănătate

Clopotniţa - Biserica Sfântul Spiridon
  • Spitalul Universitar "Sf. Spiridon"
  • Spitalul Clinic de Urgenţe
  • Spitalul Clinic de Urgenţa pentru Copii "Sf.Maria"
  • Spitalul de Obstetrică & Ginecologie "Elena Doamna"
  • Spitalul de Obstetrică & Ginecologie "Cuza-Vodă"
  • Spitalul Clinic "Dr.C.I.Parhon"
  • Spitalul pentru elevi si studenţi
  • Spitalul Clinic de Recuperare
  • Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie
  • Institutul de Boli Cardiovasculare "Prof. Dr. George I.M. Georgescu"
  • Spitalul Clinic de Boli Infecţioase "Sf.Parascheva"
  • Spitalul Clinic de Psihiatrie "Socola"
  • Spitalul Clinic de Neurologie
  • Spitalul Militar
  • Spitalul Clinic CFR

Primul centru din zona Moldova pentru bolnavii de Alzheimer s-a deschis la Iaşi, în condiţiile în care peste 6.000 de ieşeni sunt diagnosticaţi cu această boală.

[modifică] Transporturi şi comunicaţii

Gara Iaşi

[modifică] Transportul feroviar

Iaşi este un nod feroviar aflat la intersecţia dintre Magistrala Făurei - Tecuci - Iaşi - Ungheni, linia principală Iaşi - Paşcani şi ramificaţiile Iaşi - Dorohoi, Iaşi - Hârlău.

În oraş sunt patru gări: Gara Iaşi[15], Gara Internaţională Nicolina, Gara Nicolina, Gara Socola şi o staţie de triaj la Socola. Municipiul Iaşi este conectat prin legături directe cu principalele oraşe ale ţării şi cu Republica Moldova.

În prezent, Gara Iaşi se află într-un proces de renovare, început în anul 1989, cu termen de finalizare neasumat.

Aeroportul Internaţional Iaşi

[modifică] Transportul aerian

În partea de răsărit a oraşului se află Aeroportul Internaţional Iaşi, primul aeroport din zona Moldovei din punct de vedere al traficului, cu o aerogară modernizată şi cu un proiect de realizare a unei piste de aterizare de 3000 m.[16]

Din Iaşi se asigurǎ legǎturi directe cu Bucureşti, Budapesta, Timişoara şi Viena iar în timpul sezoanelor turistice alte destinaţii sunt completate prin zboruri charter.

[modifică] Transportul rutier

Reţeaua de străzi a oraşului, dezvoltată în ultimii 50 ani, o continuă pe cea din evul mediu, asigurând un trafic fluent, cu excepţia orelor de vârf, când numărul tot mai mare al maşinilor duce la producerea unor mari ambuteiaje (mai ales în intersecţiile din Centru, Gară, Podu Roş, Podu de Piatră, Fundaţie, Elena Doamna, Baza 3, Ţesătura).

Există planuri pentru realizarea unei autostrăzi Est-Vest (Autostrada A4), ce va face legătura cu "Autostrada Transilvania" (Autostrada A3), la Târgu Mureş[17], a unei şosele de centură, care să preia traficul greu din oraş [18] şi pentru realizarea pasarelei Octav Băncilă, care să facă legătura între cartierele Alexandru şi Păcurari, cu începerea lucrărilor planificată pentru începutul anului 2008[19].

[modifică] Transportul în comun

În anul 1898 Primăria încheie primul contract cu firma germană A.E.G. Berlin, pentru realizarea transportului cu tramvaie electrice la Iaşi.

Astazi, transportul în comun este asigurat prin tramvaie, autobuze şi maxi-taxi, de către Regia Autonoma de Transport Public RATP Iaşi[20] şi prin autobuze şi maxi-taxi de catre operatorul privat Unistil. Printr-un imprumut de la BERD s-a început reabilitarea infrastructurii rutiere a municipiului şi a căilor de rulare tramvai.

[modifică] Tramvaie

Liniile de tramvai fac legătura între majoritatea cartierelor oraşului[21]. În 1989, reţeaua electrică de tramvai din Iaşi a atins maxima dezvoltare, cumulând 35 km de cale dublă activă pe trasee. În 1997 linia de tramvai Podu Roş - CUG II a fost desfiinţată, aceasta nefiind îngropată şi putând fi folosită, deşi este izolată ca urmare a înlăturării macazului din Podu Roş. Rondul Vechi CUG I este abondonat şi nefunctional, fiind îngropat în unele părţi sub pământ.

Toată reţeaua din Iaşi are ecartament metric.

Ca urmare a lucrărilor de reabilitare a liniei de tramvai, începute în 2008, circulaţia tramvaielor pe anumite sectoare a fost oprită până la terminarea lucrărilor.

Tramvai GT4 pe traseul 2
Tramvai GT4 pe traseul 5

Parcul actual de tramvaie deţinut de catre RATP Iaşi:

Model Nr. total Nr. în uz Nr. în conservare Nr. casate Provenienţă Observaţii
GT4 95 95 0 0 Stuttgart, Augsburg, Halle
GT5 12 11 0 1 Augsburg vagonul 366 pentru piese
ST7 10 10 0 0 Darmstadt
ST8 6 5 0 1 Darmstadt
ST10 7 7 0 0 Darmstadt
ST11 1 1 0 0 Darmstadt
Be 4/4 9 9 0 0 Berna aduse prin programul "Donaţie de tramvaie"
Be 8/8 5 4 0 1 Berna aduse prin programul "Donaţie de tramvaie"; vagonul 711 este folosit pentru piese
Tatra T4R 26 2 9 15 Cehoslovacia cumpărate noi
Tatra T4D 25 7 18 0 Halle
Timiş 6 0 2 4 Timişoara cumpărate noi; au mai rămas doar 6 în depou, restul fiind casate şi descompletate
V2A 1 0 1 0 Cluj-Napoca, Oradea modernizate la Nicolina S.A., Iaşi; un singur vagon în depou, restul fiind casate şi descompletate
AEG 2 1 1 0 restaurată la RATP Iaşi, una în curs de reabilitare
ITB 1 1 0 0 restaurată la RATP Iaşi, ultimul vagon ITB rămas, restul fiind casate şi descompletate
Total 206 153 31 22

[modifică] Troleibuze

În 2005 circulaţia troleibuzelor a fost sistată, deşi exista aici o reţea foarte extinsă. Reţeaua a intrat în conservare, dar pe unele trasee s-a început dezafectarea acesteia.

[modifică] Autobuze

Autobuz MAZ al RATP

Parcul de autobuze RATP Iaşi este format din 50 autobuze noi tip MAZ, 30 autobuze de tip Renault R312 achizitionate din Paris şi 9 autobuze Mercedes O405 achiziţionate din San Sebastian.
Unistil este un operator privat de transport public cu autobuze.

Traseele de autobuz din Iaşi:

Linie Traseu Lungime Operator
19 Rond Canta - Podu Roş - Frigorifer - Rond CUG I 27,60 km RATP Iaşi
28 Rond Copou - Podu Roş - Piaţa ACB - Rond Dacia 19,60 km RATP Iaşi
30 Rond Canta - Nicolae Iorga - Bucium 21,20 km RATP Iaşi
41 Rond Copou - Podu Roş - Rond CUG II 20 km RATP Iaşi
41b Rond Copou - Podu Roş - Rond CUG II - Blocuri Ciurea cca. 25 km RATP Iaşi
43 Rond Păcurari - Piaţa Independenţei - Iulius Mall - CUG I 27,60 km RATP Iaşi
43b Rond Copou - Piaţa Independenţei - Iulius Mall - CUG I cca. 25 km RATP Iaşi
43c Era Shoping Center - Rond Păcurari - Piaţa Independenţei - Iulius Mall - CUG I cca. 30 km RATP Iaşi
27 CUG II - Tătăraşi Sud Unistil
29 Tomeşti - Baza 3 - Podu Roş Unistil
44 Piaţa Dacia - CUG II Unistil
121 Dacia - Pasajul Nicolina - Podu Roş - Tătăraşi Sud Unistil

[modifică] Politică

Consiliul local al municipiului Iaşi[22] este compus din 27 de consilieri, împărţiţi astfel:

    Partid Locuri Componenţa Consiliului
  Partidul Social Democrat 14                            
  PD-L 11                            
  Partidul Conservator (PUR) 2                            

[modifică] Sport

Stadionul „Emil Alexandrescu”, terenul Politehnicii Iaşi
  • Alte sporturi:
  • Asociaţia Universitară Shotokan Karate Iaşi publică revista de arte marţiale „Samurai magazine”.
  • Echipa de baschet Poli Millenium Iaşi.
  • Echipa de rugby Poli Agro Iaşi.
  • Echipa de volei feminin Penicilina Iaşi.
  • Echipa de baschet feminin Naţional Iaşi.
  • Cluburi de scrabble: C.S. Argus Târgu Frumos şi Asociaţia Clubul Sportiv „West Moldavia”
  • Comunitatea Parkour Iaşi
  • Echipa de scrimă Clubul Sportiv Municipal Iaşi (CSMI).

[modifică] Personalităţi marcante

  • Mihai Eminescu (1850-1889) - poet, socotit de cititorii români şi de critica literară drept cel mai important scriitor romantic din literatura română, supranumit şi „luceafărul poeziei româneşti”[24].
  • Ion Creangă (1837 - 1889), povestitor român, considerat drept unul dintre clasicii literaturii române. Recunoscut datorită basmelor, poveştilor şi povestirilor sale, Ion Creangă a intrat în istoria literaturii române, în principal, datorită operei autobiografice "Amintiri din copilărie". A locuit în cartierul Ţicău, în aşa-numita Bojdeucă[25].
  • George Emil Palade (1912), biolog american de origine română, născut la Iaşi , laureat al Premiului Nobel pentru Fiziologie şi Medicină (1974) pentru descoperirile sale în biologie, în special pentru funcţionarea şi structura celulelor (ribozom).

De Iaşi şi-au mai legat destinul importante personalităţi, precum:

[modifică] Oraşe înfrăţite cu Iaşi

Municipiul Iaşi este înfrăţit cu 20 localităţi din întreaga lume:

[modifică] Consulate Onorifice

Înainte de Unirea Principatelor din anul 1859, au existat misiuni diplomatice permanente în capitala Moldovei, ca de exemplu un vicenconsulat francez (deschis în 1798). În prezent, funcţionează la Iaşi următoarele reprezentanţe diplomatice:

[modifică] Galerie de imagini

Iaşi , Palatul Culturii 4.JPG
Iaşi , râul Bahlui.JPG
Iaşi, panorama 3.JPG
Iaşi, panorama 5.JPG
Iaşi , Piaţa Independenţei.JPG
Iaşi , Strada Lăpuşneanu.JPG
Iaşi , Palatul Culturii , Piaţa Palatului Iaşi,râul Bahlui Iaşi ,panorama spre Centru , Piaţa Unirii şi Hotel Unirea Iaşi ,vedere spre Copou Iaşi,Piaţa Independenţei Iaşi , Strada Lăpuşneanu , Muzeul Unirii (fostul palat Cuza) şi Biserica Banu
Iaşi , Piaţa Naţiunii.JPG
Iaşi, Piaţa Naţiunii , Facultatatea de Medicină şi Farmacie.JPG
Iaşi,Grand Hotel Traian.JPG
Iaşi, Teatrul Naţional.JPG
Iaşi, Palatul Braunstein.jpg
Iaşi, Centrul Civic, Hala Centrală.JPG
Iaşi,Piaţa Naţiunii Iaşi , Piaţa Naţiunii , Facultatatea de Medicină şi Farmacie Iaşi,Piaţa Unirii, Grand Hotel Traian Iaşi, Teatrul Naţional Iaşi, Piaţa Unirii , Palatul Braunstein Iaşi,Centrul Civic, Hala Centrală ,vedere spre Turnurile Golia şi Bărboi
Iaşi , Centrul Civic , Piaţa Halei Centrale.JPG
Iaşi, Hala Centrală , piaţa subterană.JPG
Iaşi,Hotel Europa.JPG
Iaşi,Universitatea Petre Andrei.JPG
Iaşi , Râpa Galbenă.jpg
Iaşi , Vama Veche .jpg
Iaşi, Centrul Civic , Piaţa Halei Centrale Iaşi, Centrul Civic , Hala Centrală , piaţa subterană Iaşi,Centru Civic , Hotel Europa Iaşi , Centru Civic , Universitatea Petre Andrei Iaşi , Râpa Galbenă ,fosta Esplanadă Elisabeta Iaşi , Vama Veche , Turnul
Iaşi ,Catedrala Metropolitană Ortodoxă .JPG
Mitropolie iasi.JPG
Iaşi, mănăstirea Cetăţuia.JPG
Iaşi, mănăstirea Galata.JPG
Iaşi,Turnul mănăstirii Galata.JPG .JPG
Iaşi,mănăstirea Frumoasa.jpg
Iaşi ,Catedrala Metropolitană Ortodoxă Mitropolia Moldovei şi Bucovinei Iaşi, Mănăstirea Cetăţuia Iaşi, Mănăstirea Galata Iaşi, Turnul mănăstirii Galata Iaşi, Biserica mănăstirii Frumoasa
Iaşi, Biserica mănăstirii Frumoasa.jpg
Iaşi, Turnul clopotniţă şi zidul de incintă al mănăstirii Frumoasa.jpg
Iaşi, Manăstirea Frumoasa , Turnul clopotniţă.jpg
RO, IS, Iasi , Saint Sava Church 1.JPG
Iaşi,Biserica Bărboi.JPG
Iaşi, Biserica Bărboi 2.JPG
Iaşi, Biserica mănăstirii Frumoasa Iaşi,Mănăstirea Frumoasa din Iaşi , Turnul clopotniţă şi zidul de incintă Iaşi, Mănăstirea Frumoasa din Iaşi ,Turnul clopotniţă Iaşi,Biserica Sfântul Sava Iaşi, Biserica Bărboi Iaşi, Biserica Bărboi
Iaşi,Biserica Armeana.JPG
Biserica 3 ierarhi.JPG
Trei ierarhi.JPG
Biserica iasi.JPG
RO, IS , Iasi , Lipvanian`s Church.JPG
Eminescu copou.JPG
Iaşi,Biserica Armeana Biserica Sfinṭii Trei Ierarhi Trei Ierarhi - detaliu Biserica "Sf. Nicolae Domnesc" Iaşi ,Biserica Lipovenească Statuia lui Eminescu din parcul Copou
Bojdeuca iasi.JPG
Creanga bojdeuca.JPG
Gr botanica iasi.JPG
Iaşi , Grădina Botanică 1 .JPG
Iaşi , Grădina Botanică 2 .JPG
Iaşi , Grădina Botanică 3.JPG
Bojdeuca lui Creangă Statuia lui Ion Creangă din curtea bojdeucii Intrarea în grădina botanică Iaşi,Grădina Botanică Iaşi,Grădina Botanică Iaşi,Grădina Botanică
Iaşi , Grădina Botanică 4.JPG
Iaşi , Grădina Botanică 5.JPG
Iaşi , Grădina Botanică 6.JPG
Iaşi , Grădina Botanică 15.JPG
AleeGradinaBotanica.jpg
Gb.jpg
Iaşi,Grădina Botanică Iaşi,Grădina Botanică Iaşi,Grădina Botanică Iaşi,Grădina Botanică Alee a Grădinii Botanice din Iaşi Grădina Botanică din Iaşi

[modifică] Note

  1. ^ a b Institut Naţional de Statistică: Recensământul populaţiei şi al locuinţelor - martie 2002. Accesat în 10 noiembrie 2008.
  2. ^ Orbis Latinus - Jassium
  3. ^ Sarmatian - Iazyg presence in the Carpathian basin and western Europe
  4. ^ Zona metropolitană Iaşi, Date generale
  5. ^ Institulul Naţional de Statistică Populaţia stabilă la 1.01.2009
  6. ^ a b c [Universitatea Al.I.Cuza Iaşi Ed. Litera, Bucureşti 1971, pag.9-10]
  7. ^ A Handbook of Roumania
  8. ^ http://www.uaic.ro/uaic/bin/view/Main/WebHome
  9. ^ http://www.umfiasi.ro/umf/ie2/index.jsp
  10. ^ http://www.arteiasi.ro/
  11. ^ http://www.ziaruldeiasi.ro/mozaic/premiera-la-baia-turceasca~ni4von
  12. ^ http://botanica.uaic.ro/
  13. ^ http://www.palatulculturii.ro/
  14. ^ http://www.adevarul.ro/articole/2006/casa-dosoftei-adaposteste-manuscrise-moldave.html
  15. ^ http://www.autogari.ro/Iasi/Gara_CFR_Iasi/Autogara9997.aspx
  16. ^ Proiect modernizare aeroport
  17. ^ Comunicatul de presă
  18. ^ Şoseaua de centură
  19. ^ Articol despre întârzierile în demararea lucrărilor la pasajul Octav Băncilă
  20. ^ http://www.ratp-iasi.ro/
  21. ^ http://www.ratp-iasi.ro/trasee.html
  22. ^ http://www.ieseanul.ro/ultima-ora/joi-se-constituie-consiliul-local-iasi-2711775
  23. ^ http://www.politehnicaiasi.ro/homepage
  24. ^ http://www.mihaieminescu.ro/
  25. ^ http://www.ioncreanga.eu/

[modifică] Vezi şi

[modifică] Legături externe

Commons
Wikimedia Commons conţine materiale multimedia legate de Iaşi
Wikicitat
La Wikicitat găsiţi citate legate de Iaşi.
v • d • m
Municipii şi oraşe din judeţul Iaşi
Municipii

Iaşi  • Paşcani

 Stema judeţului Iaşi
Oraşe
v • d • m
Cele mai populate oraşe ale României
Oraşele cu mai mult de 100 000 de locuitori conform recensământului din 2002
Peste 1 000 000 de locuitori
Peste 300 000 de locuitori
Peste 200 000 de locuitori
Peste 100 000 de locuitori
v • d • m
Reşedinţele judeţelor României

Alba Iulia  • Alexandria  • Arad  • Bacău  • Baia Mare  • Bistriţa  • Botoşani  • Braşov  • Brăila  • Buftea  • Buzău  • Călăraşi  • Constanţa  • Cluj-Napoca  • Craiova  • Deva  • Drobeta-Turnu Severin  • Focşani  • Galaţi  • Giurgiu  • Iaşi  • Miercurea Ciuc  • Oradea  • Piatra Neamţ  • Piteşti  • Ploieşti  • Râmnicu Vâlcea  • Reşiţa  • Satu Mare  • Sfântu Gheorghe  • Sibiu  • Slatina  • Slobozia  • Suceava  • Târgovişte  • Târgu Jiu  • Târgu Mureş  • Timişoara  • Tulcea  • Vaslui  • Zalău

 Regiunile de dezvoltare ale României
Adus de la http://ro.wikipedia.org/wiki/Ia%C5%9Fi