Târgu Frumos

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Târgu Frumos
—  Oraș  —
Esplanada din centrul orașului Târgu Frumos
Esplanada din centrul orașului Târgu Frumos
Stema Târgu Frumos
Stemă
Târgu Frumos se află în România
{{{alt}}}
Târgu Frumos
Poziția geografică
Coordonate: Coordonate: 47°12′35″N 27°0′47″E / 47.20972°N 27.01306°E / 47.20972; 27.0130647°12′35″N 27°0′47″E / 47.20972°N 27.01306°E / 47.20972; 27.01306

Țară  România
Județ Iași

SIRUTA 95471

Guvernare
 - Primar Ionel Vatamanu (PSD,02012)

Populație (2011)[1] [2]
 - Total 10.475 locuitori
 - Recensământul anterior, 2002 13.573 locuitori

Site: Primăria orașului Târgu Frumos

Poziția localității Târgu Frumos

Târgu Frumos este un oraș din județul Iași, Moldova, România. Are o populație de 10.475 locuitori.[2]

Așezare[modificare | modificare sursă]

Orașul este situat în zona estică a județului, pe malurile Bahluiețului, fiind înconjurat de comuna Ion Neculce, a cărui reședință este în unica localitate a orașului. Este străbătut de șoseaua națională DN28, care leagă Iașiul de Roman. La Târgu Frumos, din acest drum se ramifică șoselele naționale DN28A, care duce spre vest la Pașcani și Moțca (unde se termină în DN2); și DN28B, care duce spre nord la Hârlău și la Botoșani.[3] Prin oraș trece și calea ferată Pașcani-Iași, pe care este deservit de stația Târgu Frumos.

Demografie[modificare | modificare sursă]



Circle frame.svg

Componența etnică a orașului Târgu Frumos

     Români (72.38%)

     Romi (8.12%)

     Ruși lipoveni (8.02%)

     Necunoscută (11.41%)

     Altă etnie (0.04%)



Circle frame.svg

Componența confesională a orașului Târgu Frumos

     Ortodocși (76.95%)

     Romano-catolici (1.46%)

     Ortodocși de rit vechi (9.39%)

     Necunoscută (11.41%)

     Altă religie (0.77%)

Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Târgu Frumos se ridică la 10.475 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 13.573 de locuitori.[1] Majoritatea locuitorilor sunt români (72,38%). Principalele minorități sunt cele de romi (8,12%) și ruși lipoveni (8,03%). Pentru 11,42% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[2] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (76,95%), dar există și minorități de ortodocși de rit vechi (9,39%) și romano-catolici (1,46%). Pentru 11,42% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[4]

Evoluție istorică[modificare | modificare sursă]

În privința etniilor ce au locuit sau care locuiesc în acest spațiu, acestea sunt mai multe: români, sași, evrei, ceangăi, rromi, armeni, ruși lipoveni, precum și alte etnii, neînsemnate ca număr. Armenii, de pildă, odinioară erau mult mai numeroși, dispărând astăzi cu totul. În 1930 se mai găseau doar 11 armeni, pe când în 1894 erau 73, iar mai înainte și mai mulți. În afară de români, rușii lipoveni sunt ceva mai numeroși față de numărul de locuitori de alte etnii și numărul acestora este în creștere. Există în comunitatea ruso-lipovenească două biserici proprii și mahalaua lor deosebită. Spre deosebire de armeni însă, aceștia îmbrățișează mai cu seamă ocupații agricole.

Evoluția populației la recensăminte:


Istorie[modificare | modificare sursă]

Înainte de Regulamentul Organic, orașul a fost reședința ținutului Cârligătura din Principatul Moldovei. La adoptarea Regulamentului Organic, acest ținut a fost desființat și divizat între județele Iași și Roman, Târgu Frumos fiind inclus în primul. La sfârșitul secolului al XIX-lea, Târgu Frumos avea statut de comună urbană, reședință a plășii Cârligătura din județul Iași, având 4585 de locuitori. În oraș funcționau trei biserici ortodoxe românești, una lipovenească, un spital, o școală mixtă, o farmacie și un birou telegrafo-poștal.[5] Anuarul Socec din 1925 îl consemnează cu același statut, având 4467 de locuitori.[6]

Spre sfârșitul celui de al Doilea Război Mondial, zona orașului a fost scena bătăliilor de la Târgu Frumos, unele dintre ultimele lupte la care armata română a participat de partea Axei.[7]

După război, în 1950, orașul a devenit reședința raionului Târgu Frumos din regiunea Iași, dar în 1956 acest raion a fost desființat, orașul trecând la raionul Pașcani din aceeași regiune. La reforma administrativă din 1968, orașul a fost transferat județului Iași, reînființat.[8][9]

Monumente istorice[modificare | modificare sursă]

Gara Târgu Frumos, monument istoric

Șase obiective din orașul Târgu Frumos sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Iași ca monumente de interes local. Patru dintre ele sunt clasificate ca monumente de arhitectură: biserica „Sfântul Nicolae” (1801); fosta școală de fete (1842–1859); gara (1870); și ansamblul bisericii „Cuvioasa Paraschiva” (circa 1541, construită de Petru Rareș), format din biserica propriu-zisă și din zidul de incintă.

Mausoleul soldaților români din Primul Război Mondial, ridicat la începutul secolului al XX-lea și aflat în cimitir, este clasificat ca monument de for public; iar casa memorială Garabet Ibrăileanu (începutul secolului al XX-lea) din strada Cuza Vodă este monument memorial sau funerar.

Personalități[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). http://www.kia.hu/konyvtar/erdely/erd2002/etnii2002.zip. Accesat la 6 august 2013. 
  2. ^ a b c Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_Tab_8.xls. Accesat la 5 august 2013. 
  3. ^ Google Inc. Google Maps – Târgu Frumos. Cartografiere de Google, Inc. https://www.google.ro/maps/@47.1991164,27.0195523,13z. Accesat la 22 octombrie 2014. 
  4. ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_TAB_13.xls. Accesat la 5 august 2013. 
  5. ^ Lahovari, George Ioan (1902). „Tîrgul-Frumos, com. urb.”. Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 5. București: Stab. grafic J. V. Socecu. pp. 616. http://www.archive.org/download/MareleDictionarGeograficAlRominiei5/roumanie_geo_5_text.pdf. 
  6. ^ Orașul Târgu Frumos în Anuarul Socec al României-mari”. Biblioteca Congresului SUA. http://lcweb2.loc.gov/cgi-bin/ampage?collId=gdc3&fileName=scd0001_20030122001ropage.db&recNum=416. Accesat la 22 octombrie 2014. 
  7. ^ 70 de ani de la invazia eșuată a Armatei Roșii în România: Bătălia de la Târgu Frumos, 11 mai 2014, Adevărul - articol Historia
  8. ^ Legea nr. 3/1968”. Lege-online.ro. http://www.lege-online.ro/lr-LEGE-3-1968-(46891).html. Accesat la 22 octombrie 2014. 
  9. ^ Legea nr. 2/1968”. Monitoruljuridic.ro. http://www.monitoruljuridic.ro/act/lege-nr-2-din-16-februarie-1968-republicata-privind-organizarea-administrativa-a-teritoriului-republicii-socialiste-romania-emitent-marea-adunare-nationala-46045.html. Accesat la 22 octombrie 2014. 

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Târgu Frumos